5,716 matches
-
sus cât să cuprindă Cerul? Mai sus ca ochiul Din țărână plămădit, Privirea, cu lumina-și face jocul Din esența ei s-a zămislit! Miracol ca și gândul, infimul, Țesut din nevăzute fire Privirea, ca vântul aducerilor Ne face cadou sublimul... Plutind peste rostiri Ca pomul înflorit Noaptea, Privirea - prietenos trezește Stelele încă somnoroase Iar ziua, cu zâmbet luminos Tainic împletește, Viața în poveste. Referință Bibliografică: Privirea / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016
PRIVIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384224_a_385553]
-
a eternității printr-o viață spirituală. După învierea Lui Hristos, ucenicii Săi L-au întâlnit în câteva ocazii, au vorbit împreună, au mâncat și călătorit cu El, au primit cuvinte de încurajare de la El însă, unul din momentele cele mai sublime a fost când L-au văzut cum se înălța spre ceruri de lângă ei având natura umană asupra Sa și au înțeles în mod real marele adevăr al vieții veșnice. De asemenea faptul că El urma să continuie în sanctuarul ceresc
FRAGILITATEA VIEȚII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384261_a_385590]
-
puțin încălecată pe banda cealaltă?”, mă simt electrocutată, din cap până-n picioare, de o revelație: “Chiar, de ce nu merg și eu ca toată lumea, puțin încălecată pe banda cealaltă?”. Și încep să merg ca toată lumea, ceea ce se dovedește de-a dreptul sublim. Scap de sentimentul șanțului, dar încep să se întețească localitățile și apare o nouă problemă. Mă prind că cei de la Top Gear mi-au dat o mașină stricată. O mașină care n-are decât două opțiuni: “oprită” sau “peste 100
Cum am cărat murături cu Mini Myfair by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18207_a_19532]
-
service Renault autorizat, m-am apucat să-i explic unui angajat de-acolo niște chestii: că clientul nostru - stăpânul nostru, că ce mișto ar fi dacă centralista firmei cu pricina ar răspunde la telefon măcar o dată pe săptămână, că ce sublim de fericiți ar fi oamenii dacă nu li s-ar mai returna mașinile cu cioburi pe scaune și alte pretenții d-astea absurde și nesimțite pe care le aveam eu la ora aceea. Omul se uită la mine plictisit, iar
Service-ul unei nopti de vara by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18221_a_19546]
-
bine, pînă și Cimitirul din Săpînța este tragiccomic. Un amestec de caragiale și urmuz, varianta dark. Hei, iată o idee de melting-pot pur & global: ce-ar fi să facem, fraților, un HALLO WEEN la Săpînța? Printre cruci, lumînările pot arde sublim în tigva dovlecilor, mai ales în cei “dezgoliți”, prin care șuieră vîntul, ca prin găvanele morților... Ce poate fi mai gothic decît atît? Mă gîndesc la o excursie de un weekend, firește de HALLOU -WEEN :)!, în Maramures, acolo unde se
Hello-ween!? [Corola-blog/BlogPost/96950_a_98242]
-
noi poate fi comandat de oricine trece pragul pensiunii. Fără să mai lungim introducerea, vă spun că am mâncat o pastrama de berbecuț preparată după o rețetă marca Dutzu. Nici nu știu ce epitete să folosesc pentru a va descrie ce gust sublim a avut această delicatesă culinara. Preparată în sos de vin, aromata cu coniac am gustat: Pastrama de berbecuț și alte mirodenii, datorită procedeului termic folosit, aceasta pastrama ți-se topește în gură. Dacă sunteți mai conservatori, puteți să cereți și
E timpul pastramei, domnilor! (III) [Corola-blog/BlogPost/97013_a_98305]
-
-o într-un imens succes de public, e un clov narcisist, dar nu foarte amuzant. - Berlinala e foarte schizoidă: în săli ai filme arthouse dificile, anti-hollywoodiene, și pe covorul roșu glamour cât cuprinde; - Jolie e îngrozitor de slabă, Meryl Streep e sublim de radioasă, Batman-ul Christian Bale e foarte pipernicit și Keanu Reeves e cea mai politicoasă vedetă. - Billy Bob Thorton e un regizor mult mai bun ca Angelina; faptul că fosta lui nevasta i-a purtat la gât sângele nu
Învăţăturile Berlinalei 2012 [Corola-blog/BlogPost/97119_a_98411]
-
și inovativă, săptămâna friguroasă aduce evenimente speciale atât prin natura lor cât și datorită publicului căruia li se adresează. De la liceeni care concurează la Balul Liceelor, sau tineri nonconformiști creativi, până la publicul meloman care se lasă ușor atins de unicitatea sublimă a unui concert la Filarmonică. Doze tot mai mari de creativitate își fac apariția pe scena urbană, prin evenimente de nișă, dar și evenimente care n-au cum să nu fie pe placul tuturor. Gurmanzii se pot bucura zilele acestea
Unitate, diversitate [Corola-blog/BlogPost/97461_a_98753]
-
Răcii , la Bortă , pe Dălina , pe Valea Târgului , prin Rupturi , în Podu Lacului , prin Goroni la Bogata de Sus . Pe frunze atunci am zburat, pe fire de iarbă , când glasul ciocârliei plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
gânditor prin anotimpul copt, între tăcerea mea și a ta lumina făcea popas unde-n miezul strălucitor prinde gust de fruct mai dulce decât zahărul brun, mai aromat ca frunzele de mentă. Visul se încorporează pe neașteptate într-o entitate sublimă, abia percepută de îngerii care rup rândurile obișnuinței și-ți pun la ferestre fluturi în primăveri fără de sfârșit. Referință Bibliografică: Între tăcerea mea și a ta / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai
ÎNTRE TĂCEREA MEA ŞI A TA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383640_a_384969]
-
prea des norul câmpul îi pârjolit un dor dus de nor iarba strivită-n urmă liniștea o brumă și de plec unde să fug în lăcaș de cuc necuvinte să ascult nimic nu mă-ndoaie viața tălmăcită iarba îndoită formează sublimul cascade-n destin suspin ascuns câmpul speranței stingher fără să vrem scurmă-n umbră la nesabuința noastră. Referință Bibliografică: Dincolo de teamă / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII, 14 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DINCOLO DE TEAMĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383680_a_385009]
-
orice teamă de rece, Care așează în suflete și simțiri gheață, Cu privirea-n sus, înspre luna care trece, În pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață! Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări, Peste toate își înalță sublim tronul menit, Stele și felinare călăuzesc plecări, Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit... Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere, ... Citește mai mult Dacă viața întreagă ar fi doar
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
orice teamă de rece,Care așează în suflete și simțiri gheață,Cu privirea-n sus, înspre luna care trece,În pași lini voi merge, sub reflectarea-i mareață!Albul senin, unind zăpezi cu cerul în zări,Peste toate își înalță sublim tronul menit,Stele și felinare călăuzesc plecări,Ori sosiri de nicăieri, în graba spre infinit...Langă maluri de-apă neclintite, ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere,... XXIV. SENINUL CLIPELOR EXISTENȚEI, de Cristina P. Korys, publicat
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
ca-n povești, M-aș așeza, poposind ore-ntregi, în tăcere,... XXIV. SENINUL CLIPELOR EXISTENȚEI, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. Seninul, dacă umple "cerul" sufletului, e tot de ce avem nevoie pentru clipe sublime de pace... Acele secunde întregi, curgând prelung, cristalin, monumental, memorabil, ca dintr-un izvor pur, într-o tăcere - martoră simbolică, vor părea nesfârșite, contopindu-se într-un albastru nemărginit, ce cuprinde în mrejele-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
propriei evoluții! Urmând calea chemării spiritului de natură divină, în liniștea absolută, eul propriu se va înălța, conducând ființa spre armonia deplina a ei, în ... Citește mai mult Seninul, dacă umple "cerul" sufletului, e tot de ce avem nevoie pentru clipe sublime de pace... Acele secunde întregi, curgând prelung, cristalin, monumental, memorabil, ca dintr-un izvor pur, într-o tăcere - martoră simbolică, vor părea nesfârșite, contopindu-se într-un albastru nemărginit, ce cuprinde în mrejele-i întreg trupul, însăși ființa urcând-o
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă, Suflete și chipuri înveselind, Tristeți, prin magii le descântă, Spectacolul toamnei desăvârșind! ~ Cristina P. Korys ~ ... Citește mai mult Cu priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămiteși ultimele flori vii din glastră...Se aștern
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
amorțite de brumeșerpuiesc printre copaci dezgoliți,Făcându-și loc cu sârg în lume,Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți...Povești și euforii plutindSe zăresc prin sticla aburită,Iar împrejur, pași ușor zorind,Spre ziua ce-i încă nesfârșită...Peisaje sublime încântă,Suflete și chipuri înveselind,Tristeți, prin magii le descântă,Spectacolul toamnei desăvârșind!~ Cristina P. Korys ~... XXX. ACEA ZI, CÂND..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2149 din 18 noiembrie 2016. Într-un final cert, însă neprevăzut, va
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare înainte de ceasul de
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
preumblat prin nesfârșirea lumii, prin praful așternut în goana permanentă înspre zările întinse la infinit, mereu chemând către ele ecouri ale sufletelor, să le urmeze în tăceri și extaz neînțelese... Când ființa se va așeza pe marginile sinelui, la înălțimea sublimă a celui mai de sus zbor atins al aripilor imaginației, în secunde trecând prin timpul dat a fi lumesc, poposind îndelung pe culmi ale odihnei, ce alină neostenită truda drumeției neîntrerupte de propria-i însetare, adesea biruitoare înainte de ceasul de
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu, Pășind agale, oameni, păsări Își întâlnesc al lor pustiu, Și-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și emoții, Peste liniști ori clipe hazlii... La porți stă carul cu roade Culese-n truda de pe câmpuri, Culorii vii și-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
în zări,Fiind leagăn lent al frunzei,Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu,Pășind agale, oameni, păsăriîși întâlnesc al lor pustiu,Și-n ochi par a li se cuibări...Tristeți, ori dulci melancoliiSe revarsă-n sublime magii,Lăsând mister și emoții,Peste liniști ori clipe hazlii...La porți stă carul cu roadeCulese-n truda de pe câmpuri,Culorii vii și-mbelșugateîmbracă noi, aceste timpuri...Printre reci brume, se zărescPriviri amare, îndulciteDe seninul ce le-nsoțescîn inimi, traversând grăbite...Ca
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
de ,,misionar și elegiac”ce ,,a transformat poemul într-o armă a renașterii naționale”; Dumitru Micu îl numea (în Scurtă istorie a literaturii române, vol.2 ) ,,virtuoz al unui grai de tonalitate moldavă domoală”, stăpânit de reverii și de sentimentul sublimului (,,Haidem, iubito, iar la Capriana/.../Clopotnița pe deal miroase-a fulger”); Ion Rotaru îl vedea ca un Un poet modern (în O istorie a literaturii romîne, vol. 5), unul dintre ,,cei mai proeminenți de azi” și un ,,mare ziarist” comparabil
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
epigramist Teodor Barbu.. Pe atunci, în ciuda constrângerilor politice, se desfășura activitate intensă și de calitate în cenacul dragășănean, care era o adevărată flacăra vie a culturii locale și care, din păcate a ajuns precum industria clamata de un personaj caragealian: „sublima, admirabila, dar lipsește cu desăvârșire” În pofida acestor nedorite stagnări în viața culturală a orașului, Teodor Barbu se dovedeste tot asa de activ și face surpriză cu un nou volum, la scurtă vreme, după pupblicarea altor două (Retorica balansoarului și Ace
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
erupă -Vezuviu Printre ostroave croindu-și drum cu temei. De-ai ști tu șerpuitorule, Fluviul meu, drag În câte nopți cu lună mă întorc la tine Te văd aievea - deși sunt departe- în prag Dar ochii-mi văd același cer, Sublime! Același cer, care surâde deasupra ta, înstelat În nopțile calde, senine, de august, când pleiadele Fermecătore ploi de stele cad pe: ape, pământ arat Privesc, iar taina lor în piept îmi crește arderile. Văzând cum strălucesc mai tare, după care
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
măsuri știute de tine necuprinse de nimeni ca mine țipă durerea în toate ale mele izbindu-se în inimă și gând epuizându-mă după fiecare noapte și-așa străbătută de vise incoerente acum aș vrea chiar și o firimitură din sublimul acela molipsitor te-am pierdut printre ramuri cu frunze căzute în plâns de toamnă ai vrut să te pierd temându-te de clar de mine de noi sau nu ai putut închide neliniștile fără lacrimile mele și te-ai sinucis
TE-AM PIERDUT de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383816_a_385145]