5,777 matches
-
diferiților factori, evaluându-se modul de variație al parametrilor organizației. Identificarea unor modele de variație cu posibilitatea de a fi folosite în construirea unor prognoze ar reprezenta o situație ideală. 7. Realizarea tabloului final de sinteză: se completează caroiajul matricei subsisteme (medii) - niveluri de analiză pentru a avea o imagine a factorilor mediului înconjurător general și a influențelor acestora. Această imagine a matricei poate sugera că o anumită diferențiere a nivelurilor de analiză sau a subsistemelor este irelevantă pentru cazul respectiv
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sinteză: se completează caroiajul matricei subsisteme (medii) - niveluri de analiză pentru a avea o imagine a factorilor mediului înconjurător general și a influențelor acestora. Această imagine a matricei poate sugera că o anumită diferențiere a nivelurilor de analiză sau a subsistemelor este irelevantă pentru cazul respectiv. În consecință, matricea se restructurează în mod convenabil. Etapele recomandate mai sus sugerează o abordare liniară. Nu trebuie să surprindă necesitatea apariției unor ciclări ale procesului de analiză. De exemplu, analiza de la punctul 5 poate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
liniară. Nu trebuie să surprindă necesitatea apariției unor ciclări ale procesului de analiză. De exemplu, analiza de la punctul 5 poate arăta că un factor listat este irelevant, ceea ce duce la o corecție asupra selecției (punctul 4) sau la eliminarea unui subsistem (punctul 3). Corecțiile succesive ce se fac prin aceste ciclări au menirea de a ușura constituirea unei imagini sintetice utilizabile în formularea strategiei. Este probabil ca o reluare a procesului de analiză să genereze un rezultat îmbunătățit. Complexitatea influențelor factorilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
niveluri distincte de organizare administrativă, și interesului pentru zonele urbane. La nivel regional - Transilvania, Dobrogea, Muntenia - sau la nivel județean, este puțin probabil să apară factori importanți de influență. 3.Având în vedere produsul de bază, se diferențiază cinci posibile subsisteme de factori de influență: • politico-legal; • economic; • sociocultural (inclusiv demografic); • tehnologic; • ecologic. Ultimul subsistem este suficient de bine conturat, datorită originii minerale a produsului și legăturii „culturale” pe care o face consumatorul între produs și conservarea mediului. Se selectează următorii factori
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Transilvania, Dobrogea, Muntenia - sau la nivel județean, este puțin probabil să apară factori importanți de influență. 3.Având în vedere produsul de bază, se diferențiază cinci posibile subsisteme de factori de influență: • politico-legal; • economic; • sociocultural (inclusiv demografic); • tehnologic; • ecologic. Ultimul subsistem este suficient de bine conturat, datorită originii minerale a produsului și legăturii „culturale” pe care o face consumatorul între produs și conservarea mediului. Se selectează următorii factori generici de influență pentru mediile definite anterior la nivel național: • politico-legal: - reglementările legale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dovedește susținută de un complex de factori favorabili. Dacă tendințele pozitive se confirmă, atunci aria de interes a firmei se va modifica treptat, trecându-se de la nivel local la nivel național, apoi la nivel internațional. Pentru aceasta, va trebui consolidat subsistemul de marketing al firmei, pentru că accentul se va muta de pe activitățile de producție pe cele comerciale. Sugestia care se desprinde este că va fi necesar ca imaginea de marcă asociată produsului să fie consolidată, subliniindu-se calitatea apelor minerale și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mediu) cu acțiunea căruia sunteți familiarizat, de exemplu, cursul valutar sau rata natalității. Identificați categoriile de organizații care sunt influențate de acesta. Stabiliți un număr de caracteristici comune pentru aceste organizații. 2. Identificați un număr de trei factori pentru fiecare subsistem al mediului înconjurător general ce introduc limitări semnificative ale activității unei organizații (firme) pe care o cunoașteți. Stabiliți natura acestor limitări. 3. Alegeți exemple de acțiune corelată a unui număr de factori aparținând unor subsisteme diferite. Încercați să evaluați dacă
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de trei factori pentru fiecare subsistem al mediului înconjurător general ce introduc limitări semnificative ale activității unei organizații (firme) pe care o cunoașteți. Stabiliți natura acestor limitări. 3. Alegeți exemple de acțiune corelată a unui număr de factori aparținând unor subsisteme diferite. Încercați să evaluați dacă efectele se cumulează și se amplifică ori se anulează reciproc. Descrieți un alt mod de combinare a efectelor (dacă acesta există). 4. Explicați pentru o organizație cunoscută de mari dimensiuni modificările asociate analizei mediului înconjurător
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
consumatorilor. În acest stadiu se pot face primele observații legate de barierele de intrare sau de ieșire, ca elemente de delimitare. Rezultatul obținut este corelat cu alte elemente de delimitare care sunt generate de mediul înconjurător general, în special de subsistemele politico-legal și sociocultural. 3.Identificarea concurenților: în practică, această etapă se realizează relativ ușor, prin listarea organizațiilor care sunt identificate ca având aceleași preocupări strategice ca și cea de referință. De obicei, piața transmite semnale importante privind realizarea grupării concurenților
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
intern și cel extern (Wheelen și Hunger, 2006). Problematica etalonării este similară cu cea din cadrul analizelor de portofoliu (vezi capitolul 9. „Matricele de portofoliu”). 3. Se realizează doar două liste separate pentru cele două medii, dar acestea sunt organizate în subsisteme pe baza unor modele cunoscute (divizare funcțională, modelul 7S, modelul cu cinci forțe a lui Porter etc.). Altfel spus, se fac liste de forțe-slăbiciuni pentru funcția de producție, marketing, finanțe etc. și apoi liste de oportunități-amenințări pentru aceleași funcții. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
4. Se accentuează aspectele culturale utile pentru noua strategie și se dezvoltă programe de modificare sau eliminare a elementelor-problemă. Schein (1986, 1999), din postura de autor de referință al domeniului, propune o serie de acțiuni concrete ce vizează, practic, toate subsistemele organizației. Pe de o parte, el discută un număr de mecanisme, pe care le clasifică în „primare” și „secundare”, prin care se fixează o anumită cultură, iar pe de altă parte, explică detaliat cum se generează schimbarea utilizând un set
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Utilizarea artefactelor culturale într-o manieră ofensivă, în special cu rol de promovare a produselor, pare a fi o condiție a supraviețuirii și a diferențierii. Aplicarea unei abordări strategice în conceperea unei noi afaceri permite din primul moment firmei corelarea subsistemelor sale pentru atingerea obiectivelor fixate, evitându-se o parte din corecțiile care implică pierderi de timp și bani. Împrumutul din experiența altor organizații elimină erorile asociate începutului. Dezavantajul acestor firme este generat de precaritatea resurselor, ca și a competențelor culturale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
forma precede conținutul nu e lipsită de sens nici în management. Evaluarea nivelului invizibil al culturii organizaționale este partea cea mai complexă și mai costisitoare și, în consecință, se preferă o abordare „aproximativă”, dar care să diminueze dezavantajele menționate. Celelalte subsisteme ale organizației trebuie apoi ajustate și integrate în proiectul corespunzător noii strategii. Și această ajustare se acceptă să fie aproximativă pentru a se câștiga timp, urmând ca eventualele corecții să fie rezultatul unui proces iterativ. Presupunând că este necesară o
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
o relație cauzală inversă, dar acestea nu au avut impactul lucrării lui Chander. Apoi au apărut modele ale organizației, cum ar fi, de exemplu, cel cunoscut sub eticheta „7S”, în care structura și strategia apăreau ca fiind doar două dintre subsistemele organizației, aflate într-o relație reciprocă complexă, dar în relație și cu alte subsisteme. Plecând de la premisa că organizațiile pot fi modelate pentru a obține anumite efecte așteptate, aserțiunea lui Chandler va servi ca element de direcționare a abordărilor practice
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
au apărut modele ale organizației, cum ar fi, de exemplu, cel cunoscut sub eticheta „7S”, în care structura și strategia apăreau ca fiind doar două dintre subsistemele organizației, aflate într-o relație reciprocă complexă, dar în relație și cu alte subsisteme. Plecând de la premisa că organizațiile pot fi modelate pentru a obține anumite efecte așteptate, aserțiunea lui Chandler va servi ca element de direcționare a abordărilor practice. Punerea în practică a unei strategii implică în numeroase cazuri (nu totdeauna!) restructurarea organizației
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
compartimentelor etc. -, cât și schimbări relaționale între componente - linii ierarhice, legături funcționale, legături informaționale, diviziune a muncii. Aceste schimbări sunt corelate cu cele de cultură organizațională, putere sau stil managerial, fără a putea face însă demarcări precise ale ariilor fiecărui subsistem. Partea cea mai palpabilă a schimbării o reprezintă variația dimensională a structurii și, parțial, modificările relaționale, vizualizate într-o nouă reprezentare grafică sub forma organigramei, reprezentarea clasică fiind cea mai utilizată și mai intuitivă. Aceste elemente se traduc în realitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fiind asociate cu date precise și ușor de controlat, chiar dacă efectele asupra performanțelor organizației, deci asupra modului de realizare a strategiei, sunt greu de evaluat și de separat de alte influențe. De regulă, schimbările structurale sunt acompaniate de modificarea majorității subsistemelor organizației, între care subsistemul motivațional, cel informațional, cel de control etc. (Galbraith și Kazanijan, 1986). Modificarea acestora se face în corelație cu strategia aleasă, urmărindu-se în principal criterii de raționalitate economică. Mediul înconjurător intervine în procesul de schimbare structurală
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
precise și ușor de controlat, chiar dacă efectele asupra performanțelor organizației, deci asupra modului de realizare a strategiei, sunt greu de evaluat și de separat de alte influențe. De regulă, schimbările structurale sunt acompaniate de modificarea majorității subsistemelor organizației, între care subsistemul motivațional, cel informațional, cel de control etc. (Galbraith și Kazanijan, 1986). Modificarea acestora se face în corelație cu strategia aleasă, urmărindu-se în principal criterii de raționalitate economică. Mediul înconjurător intervine în procesul de schimbare structurală a organizației prin numeroase
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sunt reduse. În mod firesc, este accentuată centralizarea, dat fiind faptul că persoana întreprinzătorului este esențială din toate punctele de vedere. Modificările, asociate direct structurii și impuse de considerente strategice sunt reduse și rare, iar accentul este pus pe alte subsisteme menite să îmbunătățească performanțele economice. 10.2. Ghid de acțiune pentru modificarea structurii organizaționaletc "10.2. Ghid de acțiune pentru modificarea structurii organizaționale" După cum se poate deduce din parcurgerea unui set sumar de sugestii bazate pe teorie, căruia îi este
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
majoritatea combinațiilor, chiar dacă și unul singur dintre aceste elemente poate sugera tot restul. Pe parcursul a mai mult de un secol, TCCC și-a stabilizat o cultură organizațională care și-a adus o contribuție majoră - poate cea mai importantă dintre celelalte subsisteme organizaționale - la succesul afacerii și dominanța mondială a firmei în industria sa. Modul de manifestare a culturii organizaționale la nivelul vizibil al artefactelor se concretizează într-o rețea vastă de elemente cu o simbolistică unitară și cu amprenta sintezei unei
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
abordată din direcții și perspective deosebite. Dacă în planul cercetării concrete, secvențierea, decuparea și simplificarea sunt inevitabile, în plan metodologic personalitatea trebuie abordată dintr-o perspectivă sistemică, bio-psiho-socială, ce ar putea situa construcțiile explicative în planul interacțiunii dintre cele trei subsisteme ale personalității umane. Majoritatea teoriilor personalității explică mai bine istoria persoanei decât evoluția sa viitoare, predicția comportamentului uman rămânând, încă, o problemă. O discuție detaliată a principalilor factori ai devenirii personalității umane (ereditate, mediu, educație), inclusiv disputele teoretice în acest
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile de sistem nervos. Acestea din urmă rămân, de-a lungul vieții, neschimbate, în timp ce temperamentul se construiește în cadrul interacțiunii individului cu mediul fizic și socio-cultural, suportând în același timp și influențele celorlalte subsisteme ale personalității. De aceea, am putea spune că temperamentul este expresia manifestării particulare în plan psihic și comportamental a tipurilor de activitate nervoasă superioară, manifestare mediată de o serie de factori socio-culturali și psihologici. Cum arată cele patru tipuri clasice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
valoarea muncii în grup pentru temperamentele neemotive și inactive, în timp ce pentru alte tipuri efectele muncii în echipă sunt discutabile; sentimentalii, de exemplu, se integrează mai greu în grup și preferă să lucreze singuri. În concluzie, putem spune că temperamentul, ca subsistem al personalității se referă la o serie de particularități și trăsături înnăscute care, neimplicând responsabilitatea individului, nu pot fi valorizate moral, dar sunt premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihofizică durabilă de a inhiba impulsurile conform unui principiu reglator” (Rohack, A.A., cf. Allport, 1981, p. 44) sau o „voință moralicește organizată” (Klages, K., cf. Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Crețu, T., 1987, p. 321). Privit astfel, caracterul este un subsistem relațional-valoric și de autoreglaj al personalității și se exprimă, în principal, printr-un ansamblu de atitudini-valori. Pentru definirea caracterului avem în vedere nu manifestările atitudinale circumstanțiale, variabile, ci atitudinile stabile și generalizate, definitorii pentru persoana în cauză, și care se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
actualizare a structurii se traduce printr-un proces complex de relații între membrii colectivității școlare (elevi, profesori, maiștri, director). Aceste două caracteristici sunt puse în evidență atât de organizația ca sistem, cât și prin funcționarea și articularea reciprocă a fiecărui subsistem (clase școlare). Caracteristic fiecărui subsistem este să prelungească trăsăturile întregului; viața psihosocială a fiecărei clase, precum și relațiile dintre clase, reflectă caracteristicile instituției școlare, ale sistemelor de învățământ, ale modului de producție. Care sunt caracteristicile psihosociologice ale „sistemului școală”? a. întreține
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]