637 matches
-
către care fugisem fugind de la Conservatoire. Nu aveam nevoie de un psihanalist, ci de o cămașă de forță. Sau de o somnoterapie. Sau de Lia. Să-mi ia ea capul În mâini, să mi-l strângă tare Între sân și subsuoară, șoptindu-mi să fiu cuminte. Îl căutasem pe doctorul Wagner sau avenue Elisée Reclus? Pentru că, acum Îmi aminteam, numele acela Îl Întâlnisem În cursul lecturilor mele pentru Plan, era al cuiva din secolul trecut care scrisese nu știu ce carte despre pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de discret. Farkas se scufundă și mai mult În scaun: se vede pe sine cocoțat pe acoperișul roșu și țuguiat al casei părintești din satul natal; maică-sa Îl strigă să se spele Înainte de cină. O goangă Îi mișună la subsuori, gîdilîndu-l Îngrozitor; de abia dacă Își mai poate ține echilibrul. Farkas se scurmă la subsuoara vinovată. Și tot așa, pînă cînd toată lumea din sală este prinsă Într-un film mut al stînjenelii sau În menghina unui disconfort fizic care cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pe acoperișul roșu și țuguiat al casei părintești din satul natal; maică-sa Îl strigă să se spele Înainte de cină. O goangă Îi mișună la subsuori, gîdilîndu-l Îngrozitor; de abia dacă Își mai poate ține echilibrul. Farkas se scurmă la subsuoara vinovată. Și tot așa, pînă cînd toată lumea din sală este prinsă Într-un film mut al stînjenelii sau În menghina unui disconfort fizic care cere atenție imediată. Încăperea se foiește, mișună, foșgăie. Excelent spectacol, rîde El Diablo, chiar ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
plus plantoane, deținuți. Unii mă țineau, unii dădeau. Din cauza faptei - îi indigna fapta mea. Și i-a indignat așa de tare că mi-au rupt coastele, ficații și rinichii. Și „macavela“... Macavela e un fel de par, așa, băgat pe la subsuoară, strâns... mâinile la spate, în cătușe, și suspendat între două dulapuri. Și-acolo primești pumni și palme în ficați până leșini. Deci ăsta e argumentul, logica anchetei, de a te face să spui adevărul. Am rezistat la tortură, la bătaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
și-o ține ascunsă pe fața vrăjită să nu se întoarcă. Stane de piatră, jivine, cucută poart-o semnătură cu cheie pierdută. Pecete tăinuită de două ori - fată de foc, arătare, care pe țărm ridici acum brațele peste mare, o porți subsuori. Rune, pretutindeni rune, cine vă-nseamnă, cine vă pune? Făpturile toate, știute și neștiute, poart-o semnătură - cine s-o-nfrunte? Crinii muntelui - subtlunari - și-o duc neajunsă pe creștet. Subt ceruri mumele-o poartă pe frunte. [1932] * NAȘTERE Făptură nouă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
reteza barba blondă a lui Taso, în timp ce călăul îi ținea capul neclintit. Din pricina lacrimilor, n-am mai putut să văd nimic, sau poate că am leșinat. Nu-mi mai amintesc. Știu doar că m-am trezit pe când eram tras de subsuori pe o podea de cărămizi arse pe care o mânjeam cu sânge. Cei doi care mă târau s-au oprit brusc, și am văzut, ridicând cu greu capul, că doi preoți discutau cu centurionul în șoaptă. Am auzit doar atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de măr, lângă falusul de piatră troienit de omăt. Prin crăpăturile din ușa colibei femeii ieșeau pufăituri de fum. Eram gata s-o deschid, când numai ce-l văd pe călugăr ivindu-se din spatele casei. Având mânecile tunicii suflecate până la subsuori și brațele goale, ținea cu amândouă mâinile o găleată mare de lemn. Trebuia să fi avut în ea ceva cald, căci încă scotea abur. Ne-a primit cu un: - Până la urmă tot ați venit. Fața lui obosită nu lăsa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
furie și o melancolie infinite. Deci locul În care se refugia Aris pentru a scăpa de tatăl lui și de ea și de tot ceea ce ei reprezentau era clădirea aceasta dezolantă care puțea de bere și de transpirație și de subsuori. Cu podeaua aceasta prăfuită și cu zidurile cenușii pline de sloganuri - I NEED LAND, A PLACE WHERE NO MONEY IS SPENT, THEN KICK BACK AND LIVE LIFE IMMACULATE -, cu acoperișul spart, susținut de bârne de fier ruginite și cu gemulețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de pe buze îmi făcu părul măciucă și îmi dădu fiori pe șira spinării: rechin. Am alergat într-acolo. La mal m-am aruncat în apă, cu tot cu placă. n curând am ajuns la locul unde era tânărul. L-am apucat de subsuori cu o forță pe care nu am crezut vreodată că o puteam avea și l-am pus pe placă. Cu mișcări iuți, dar pricepute, am dus-o la mal. Odată ajunși acolo, am privit înapoi. Rechinul nu îndrăznea să se
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
linie roșie de la picioare până la sex, iar de la mâini pornea un desen cu puncte care mergea până la buric. Mi-au pus kohl pe ochi („Ca să vezi departe”, a spus Lea) și m-au dat cu parfum pe frunte și la subsuoară („Ca să pășești printre flori”, a zis Rahela). Mi-au scos brățările și rochia. Probabil din cauza vinului n-am întrebat de ce m-au pictat și parfumat cu atâta grijă pentru ca apoi să mă îmbrace într-un veșmânt grosolan din pânză simplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am vrut să-mi scot încă o dată capul din lan. O vreme, am rămas nemișcați, pe burtă, iar la un moment dat, ridicându-mă în coate, am simțit cum transpirația amestecată cu vopseaua neagră mi se prelinge pe ceafă, până la subsuori, și atunci m-am gândit că dacă mai trebuie să stau mult acolo, în plin soare, atunci o să mă fac ca o zebră, și la gândul ăsta m-a umflat râsul, Puiu m-a tras de mânecă, întrebându-mă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
portocale în fileuri roșii, scoteau afară și din magazin, am văzut că rama geamului s-a desprins, întreagă, din perete, una foarte-naltă și subțire încerca să-și deschidă drum cu-o scândură de raft, cu cealaltă mână strângea la subsuoară un borcan mare de măsline verzi, dar oamenii începuseră deja să-și smulgă unul altuia capturile din mână, sub ochii mei două hoaște jumuleau un ciorchine uriaș de banane, învelit în plastic, amândouă scrâșneau din dinți, și ciorchinele s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de iunie Încălzea tabla mașinii și, În pofida unei bune ventilații, temperatura nu era departe de patruzeci de grade În hangarul În care tehnicienii de la PS adunaseră rămășițele epavei vasului lui Ryan. Pete largi, umede, marcau cămașa lui Franck Caradec la subsuori și acesta era agasat văzîndu-l pe Fersen cum Își păstra eleganța naturală În ciuda căldurii sufocante. Dispariția lui Bréhat Îi deschisese perspective, dar era de ajuns să vadă cum Îl privea Marie pe specialistul În crime ritualice ca să priceapă că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
cuvânt mort, deși nu la fel de mort precum unu doi trei patru cinci. Era un cuvânt la fel ca mișcare. 17. Enkim Începuse să se Întremeze, iar Selat Îi făcuse doi pășitori din crengi groase - Enkim potrivea pășitorii din lemn la subsuoară și mergea, șontâc-șontâc, dintr-o parte În alta a satului. În schimb, Runa le arătase oamenilor lui Minos cum Îi Înțepenise lui Enkim pășitorul cu crengi și cu argilă uscată și, mai mult, Îi Învățase toate ierburile de leac pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
dezghioace căpățâna. Știam eu o dibăcie care mă scosese de multe ori din Încurcătură, Încă din copilărie, când trebuise să mă bat cu băieții mai mari care se luau de mine pentru că eram mut. Mi-am repezit degetele groase În subsuorile lui Scept, sus Între coaste, și l-am Împuns cu putere, brusc, făcându-l să Înmoaie strânsoarea. Se Îndreptă de șale și atunci i-am repezit amândoi genunchii În spinare. Ne-am ridicat amândoi - nu mai eram la fel de sprinteni ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
groapă! BĂRBATUL CU BASTON (Trist.): Da, numai că mai întâi trebuie să-i prinzi. E întotdeauna mai greu să-i prinzi decât să-i bați. (Pauză. Cei doi se apleacă din nou asupra fântânii. BĂRBATUL CU BASTON își pune bastonul subsuoară, iar BĂRBATUL CU PĂLĂRIE își face vânt cu pălăria.) BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și totuși nu se vede nimic. BĂRBATUL CU BASTON: Acum nu se mai vede, dar s-a văzut BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Când s-a văzut? BĂRBATUL CU BASTON
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
E ca un pumn de carne care-mi atârnă pe dinăuntru... De ani de zile mă târăsc cu ea... BĂRBATUL CU BASTON: A, păi stai să-ți arăt eu altceva... (Își scoate haina și-și eliberează o mână arătându-și subsuoara.) Ai mai văzut gâlmă la subsuoară? Ai mai văzut așa ceva? Ori de câte ori ridic brațul mă taie pe dinăuntru. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și eu... Fii atent aici... Când clipesc... (Își arată un ochi.) Vezi ce-i sub pleoapă... Ai mai văzut coș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
care-mi atârnă pe dinăuntru... De ani de zile mă târăsc cu ea... BĂRBATUL CU BASTON: A, păi stai să-ți arăt eu altceva... (Își scoate haina și-și eliberează o mână arătându-și subsuoara.) Ai mai văzut gâlmă la subsuoară? Ai mai văzut așa ceva? Ori de câte ori ridic brațul mă taie pe dinăuntru. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Și eu... Fii atent aici... Când clipesc... (Își arată un ochi.) Vezi ce-i sub pleoapă... Ai mai văzut coș sub pleoapă... Uite ce rană mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
chibriturile pe masă, se apropie de ele și aprinde lumânarea; MACABEUS nu realizează această desprindere a INAMICULUI din dispozitiv și rămâne mai departe în poziția de supraveghere.) MACABEUS (Către PARASCHIV.): Unde ești? PARASCHIV: Aici. MACABEUS: Vino repede... Am asudat la subsuoare... PARASCHIV: Ți-e frică? (În acest moment se aprinde lumina.) PARASCHIV (Se întoarce, îl vede pe INAMIC la masă și pe MACABEUS întors cu spatele, păzind un loc gol; începe să râdă în hohote.) MACABEUS: Ce e, ce e? PARASCHIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
treabă... Că-și scot ochii unul altuia fără să știe și că de acu o să călcăm pe ochi... INAMICUL (Trage o dușcă, jubilează.): Da! Da! PARASCHIV (În transă.): Mai zice că dacă noi ne ducem pe jos... așa... cu trompeta subsuoară... ei or să ne vadă și or să înțeleagă... Și că ei nu știu nici să miroasă o floare... Că au una singură și nici nu știu ce este ea, de fapt... dacă nu cumva e câine... INAMICUL (În culmea jubilației, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
acum! Chiar în secunda asta! (Așteptare. Secunda zbârnâie prin aer.) Vreau să mărturisesc tot! (Cuvântul tot se desface din găoacea sa aeriană și plesnește pe buzele actorului.) Vreau să spun tot. Am în mine o bășică de venin... O port subsuoară... (Pauză. PARASCHIV, îngenuncheat, încercând să-și smulgă subsuoarele.) Eu am dat drumul șarpelui din cușcă! Eu i-am dat drumul! (Zdrobit; bufnitură în spatele sălii; un șarpe uriaș trece printre rânduri, se uită în ochii fiecărui spectator și dispare în univers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
BĂRBATUL CU VIOLONCELUL care pare acum îmbătrânit, terminat, dar continuă să cânte.): Hai, ia-ți umbrelele astea și du-te... Ia-le pe toate, auzi... Ți le dăm pe toate... BĂRBATUL CU ZIARUL închide umbrelele și i le înfige la subsuoară BĂRBATULUI CU VIOLONCELUL, care continuă să cânte la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON deschide larg ușile. Afară e noapte, plouă torențial, din când în când tună și fulgeră. DOAMNA CU VOAL îl împinge afară pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, în timp ce BĂRBATUL CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CU BASTON deschide larg ușile. Afară e noapte, plouă torențial, din când în când tună și fulgeră. DOAMNA CU VOAL îl împinge afară pe BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, în timp ce BĂRBATUL CU ZIARUL ridică mereu umbrelele care alunecă și i le așează subsuoară BĂRBATULUI CU VIOLONCELUL.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Ia-le. BĂTRÎNUL CU BASTON: Pune-i-le. DOAMNA CU VOAL: Dă-i-le. BĂTRÎNUL CU BASTON: Încet. DOAMNA CU VOAL: Hai, hai! BĂRBATUL CU ZIARUL: Ține mai strâns. Ține mai strâns. (BĂRBATUL CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-i-le. DOAMNA CU VOAL: Dă-i-le. BĂTRÎNUL CU BASTON: Încet. DOAMNA CU VOAL: Hai, hai! BĂRBATUL CU ZIARUL: Ține mai strâns. Ține mai strâns. (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL este împins afară numai cu arcușul în mână și cu umbrelele subsuoară. Violoncelul a rămas în brațele DOAMNEI CU VOAL. În sfârșit liniște.) BĂTRÎNUL CU BASTON (Care trage ușile, dar nu le mai poate închide ermetic): Doamne, Dumnezeule, bine că s-a terminat. BĂRBATUL CU ZIARUL (Care își desface ziarul.): Poftim, acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
bată sau să sune la ușa din PFL vopsită într-o nuanță de maro gălbui destul de neplăcută, aceasta se deschide și în fanta verticală de lumină apare o siluetă care îl poftește înăuntru. Pascal pășește peste prag cu tabloul la subsuoară. E destul de mare și degetele au mototolit hârtia cu care e învelit. Femeia care i-a deschis și l-a poftit înăuntru să tot aibă vreo patruzeci de ani. Cercetătoare la Muzeul Țăranului Român, poartă părul strâns, haine brodate, machiaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]