720 matches
-
tot atribuie". Căci, să admitem, funcționează o meteahnă a criticii în speță conservatoare,aceea de a-și declina obligația unei replici rezonabil articulate, înfigînd precum un deget în pieptul preopinentului acuzele de "umoare", "resentiment", "invidie". Desigur, n-am putea nega subtextul "pasional" al unora (destule) din paginile d-lui Pecican, probă a angajării lor într-un circuit al vocației și al bunei credințe, însă a le răspunde nesocotindu-le tăietura logică și urbanitatea constantă a ținutei înseamnă a face uz de
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
aproape de moarte decît de viață, mă încăpățînam să mă gîndesc la cărțile pe care urma să le scriu. Cineva din mine mă asigura că voi avea timp și pentru a le reciti pe cele dinainte. Mă gîndesc acum că în subtextul acestei certitudini se află încrederea pe care o am în romanele mele. Am muncit foarte mult la ele, cu toată seriozitatea posibilă și, în ciuda nesfârșitelor războaie cu cenzura sau mai exact, cu cenzurile, am scris ca un om liber, neintimidat
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
simplificată pînă la «un sistem redus de funcții ale discursului», cum spune Ion Barbu)". Cartea Mariei-Ana Tupan, ultradoctă, exprimînd sforțarea neobosită a unei bibliografii a la page, care să umple un gol prezumat cu neliniște ca fiind permanent, are în subtext o melancolie a cunoașterii. Maria-Ana Tupan, Modernismul și psihologia. încercare de epistemologie literară, Editura Academiei Române, 2009, 152 p.
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
după "copia standard", raportată de la Buftea o dată cu planul de producție (ne)îndeplinit). În lumina șanselor lor virtuale, antologiștii ies cînd sînt liberi de astfel de situații dilematice, ca în nota eliptică ingenioasă care încheie ultima pagină, listînd cu ironie în subtext cifrele producției de filme a anului 2000 din 30 de țări ale lumii plus România: "India - 764; SUA - 478 (...); Italia - 103; Marea Britanie - 90 (...); Danemarca - 21; Ungaria - 21 (...); Irlanda - 3; Macedonia 1; Cipru - 1; România - 0. Firește că nu ne ajunge
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
la care suntem supuși prin diverse media". "De ce este important ca noi să înțelegem fenomenul Beckham sau fenomenlul Oana și Pepe, fenomenul Irinel Columbeanu, toate aceste chestiuni pe care le vedem permanent la televizor și care, parcă, le sugerează în subtext Vasile Dâncu, parcă creează o altă realitate sau aceasta este chiar realitatea în care ne mișcăm în acest moment. Este destul de deprimant acest lucru din punct de vedere al revenirii la o serie de valori fundamentale cu care, poate, dar
Maior îi sugerează lui Dâncu să facă, într-o carte, o analiză despre breaking-news-uri () [Corola-journal/Journalistic/26277_a_27602]
-
beneficiază nemijlocit intuiția cititorului contemporan, fiind necesar un adaos de informație. Studenții mei aveau 12-13 ani la Revoluție. Deși ei nu sînt niște cititori naivi, informațiile acestea le sînt utile pentru o corectă apreciere a conținutului romanelor (personaje, situații, opinii, subtexte etc.). Cititorul contemporan absolut neprevenit face, el, o lectură încă și mai diferită. Ar putea fi vorba de trei lecturi, dacă am avea în vedere o scală deopotrivă temporală și legată de nivelul de instrucție. Să luăm exemplul romanului menționat
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
dispariții, el simțea că morțile frecvente erau curate asasinate, că adevăratul Helgomar David era individul cu creierul spălat și că celălalt, care se dădea drept inginerul de mine, era un securist. Interesul estetic provenea, în acest caz, tocmai din claritatea subtextului politic: în pofida limbajului esopic, la care cenzura îi silea pe autori, cititorul contemporan știa că e vorba de umările grevei minerilor din 1977, despre care Buzura, cel dintîi, avusese îndrăzneala să scrie; îi plăcea această îndrăzneală și era sensibil la
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
din vremea comunismului în obiect de studiu. în ce-l privește pe cititorul obișnuit, pentru care romanul nu reprezintă deloc un obiect de studiu, el va reacționa, dacă nu mă înșel, exact invers decît acela de dinainte de 1989: nu claritatea subtextului îl va atrage, adică aducerea în paginile unui roman a unui delicat moment politic, ci misterul subtextual, toate acele inexplicabile (pentru el) întîmplări și relații dintre oameni, care țes pînza aproape fantastică a unei lumi pline de capcane și, în
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
care-și purta peste tot propriul sînge/ într-o valiză de mînă” (Valiza de mînă). Astfel poezia se identifică cu rețeaua de infinite relații ce ar putea restaura cosmosul, suportînd fascinația dureroasă a unui infinit totuși intangibil, precum un alt subtext metafizic al discursului. Pentru Ion Mircea, universul reprezintă un model dinamic prin excelență. De unde jocul formelor pe care-l cultivă, atît în sensul mobilității ce alcătuiește mecanismul intern al avangardei, cît și în cel al reflectării paradigmei universale. Prin ea
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
închinăciunea unei dezgustătoare dictaturi ce se șubrezea... Atît Marin Preda cît și D. R. Popescu se lasă mînați de pornirea protocronistă de a-și înzestra "personajul pozitiv" cu o superioritate absolută, cu expresia unui apogeu care este realizarea unicității. în subtext, dacă nu și-n stîngacele explicații ale celor doi autori, se găsește ,proclamarea concepției că România, o țară mică, posedă o ascendență în interpretarea existenței și a morții. Fiind persecutată de forțe străine și victima unui complot, reeditat neîntrerupt în
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Umanitatea ei aspiră la o reintegrare în sacru, visează obiecte încărcate de sensuri, acte rituale și desfășurări ceremoniale. Insă acestă lume nu este numai una a faptelor senzoriale, nici doar a angajamentelor morale, oricîtă încărcătură spirituală ar avea lucrările în subtext, ci și o lume a codurilor lingvistice și a Textului ca echivalent al Creației. Paula Ribariu construiește prin imagine dar, în aceeași măsură, construiește prin cuvinte. Lumea se naște pe măsură ce este formulată, iar expresia, odată eliberată, se ordonează de la sine
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
și «Divanul» unui înțelept cu limba română (C. Noica). Ele se raportau, atunci când au fost scrise, la crize și situații provocate de fostul regim: supralicitarea trecutului și a autohtonismului, reprimarea contestației, ocultarea gândirii nemarxiste. Dispărând contextele care le-au generat, subtextele lor nu mai spun prea multe lectorului. Însă textul criticului rămâne. E actuală discuția despre rolul imaginației istorice în critica lui Călinescu, despre tehnica „suprarealistă” a lui Bogza sau despre scriitorul-cobai ideologic. Adică analiza substanțială a „pivnițelor” operei literare, într-
Mircea Martin, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2736_a_4061]
-
lui Dorian Grey” de Oscar Wilde, de Rebeca Cordero Sanchez (Universitatea Complutense, Madrid); Politică etalării: Josip Broz Tito și florile de Nenad Rădic (Universitatea Belgrad); Apă reginei Ungariei - o adiere de rozmarin de Istvan Rakoczi (Universitatea ELTE, Budapesta); Text, context, subtext în „There Is a Garden în Her Face” al lui Thomas Campion de Charles Moseley (Universitatea Cambridge) etc. Cele trei zile intense de congres, desfășurate în paralel în trei săli, au coincis cu o frenetica perioadă din activitatea ICR Lisabona
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
moartea ei ar putea fi într-un sens eliberatoare în raport cu dorințele mele. Dar moartea ei m-a schimbat, nu mai doresc ceea ce doream. Trebuie să aștept - presupunând că se va produce - formarea unei noi dorințe, o dorință de după moartea ei." Subtextul acestor rânduri e suficient de transparent pentru a nu elabora prea mult pe tema dorințelor barthesiene. Ca în manualul de psihanaliză, el încearcă să folosească moartea ființei dragi pentru a-și rezolva spaimele de moarte: "... fie ca această moarte să
Pe cine a iubit Roland Barthes? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6881_a_8206]
-
crizele aferente, cu stereotipuri și rebeliuni, cu rezistență surdă și umor proverbial. Se surprinde astfel mentalitatea maselor, fragilitatea adevărurilor colective, tragicomedia indivizilor confruntați cu lungul proces de adaptare la contexte și forme noi. Panorama rezultată este arareori încurajatoare, trăgând în subtext disperate semnale de alarmă la nivel privat, dar mai ales social și politic. În majoritate, Ego-Prozele se raportează la prezent sub forma unei critici sociale mai mult sau mai puțin vehemente. Panorame ale cutumelor și stereotipurilor adânc și încăpăținat înrădăcinate
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
vorbe, gesturi și manifestări ambigue care îi produce copilului mirare și îl acaparează într-o fascinantă confruntare. Copilul sărută fetițele la grădiniță, dar se teme de ele, îi ascultă pe cei mari discutînd una-alta, dar nu pricepe aluziile și subtextul, se joacă cu prietenii de vîrsta lui, dar nu se împacă întotdeauna cu comportamentul lor, are instincte și începe să simtă diverse lucruri, dar nu înțelege cu adevărat ce i se întîmplă. Copilul e naiv și curios, iar lumea din jurul
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
a se fi ridicat la treapta unei personalități polarizatoare, directoare în epocă, de tip exemplar, ci și, în fond, de simțămîntul nu tocmai bine disimulat de a nu fi avut o vocație propriu-zis creatoare. Acesta e mai mult ca sigur subtextul urii sale împotriva „literaturii" în genere și a slujitorilor săi în particular. A fost un benedictin cu orizontul îngustat de partipriuri conceptuale și de umori dintre cele mai virulente. Vocația sa era pentru adiționarea culturală, pentru organizarea informațiilor conform unor
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
fără metodă, „prostiile” lui sunt îmbibate de preocupările vremii: de unde venim și încotro ne ducem, ce vrem de la noile formule literare. Ce o să se întâmple când ni se termină muniția, sau când o să dăm, din nou, de cărările altora. În subtext, aceste probleme pulsează, și asta salvează Fuchsiada de la statutul de „găselniță” repetitivă și fără mare miză. Se joacă Urmuz, ca mai toți colegii lui de generație și urmașii, dar se joacă cu focul. Cu propriile obsesii și cu cărțile altora
Hopa-Mitică by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3699_a_5024]
-
foarte incitantă meditație asupra mecanismelor puterii de ieri și de azi și a comportamentului conducătorilor, începînd cu perioada dacică. Dacic Parc este un roman fără valențe stilistice și formale deosebite. Miza sa este la nivelul ideilor și la cel al subtextului. În buna tradiție a romanului politic sud-american, cartea lui Bogdan Teodorescu este o parabolă din care, cei care au urechi de auzit vor învăța multe. Citită cu atenție această carte poate explica, într-o oarecare măsură, cum este posibil ca
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
al lumii chemătoare, ispită a unei mirifice eliberări mereu promise și mereu temporizate. Nostalgia spectacolului universal apare potențată de incapacitatea ființei de-a se scufunda în fluxul acestuia, de a-l aborda altminteri decît ca o ficțiune ce conține în subtext dureroasa limită ontologică. Exclus de la festinul vieții, bardul e tentat mereu de a-l evoca în fastul său irezistibil, în poeme decorativ desfășurate aidoma unor cozi de păun, ca de pildă, acest monden-melancolic tablou vivant, ritmat de jazzul incipient al
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
pivnița unui cinematograf, iar Psalmii și cele două caiete cu poveștile lui se năruiesc în zloată și sub picioarele trecătorilor gălăgioși și nepăsători. Dimensiunea realistă a prozei (pictura mediului cerșetorilor, tabloul sumbru al vieții de ghetou) se împletește armonios cu subtextul simbolic din care răzbate copleșitor duhul zădărniciei tuturor celor lumești. Fără speranța fericirii și a răsplătirii suferinței în Cer, Antoniu și Kawabata ar fi fost o carte de "poezie" (nu doar a ghetoului, ci și a existenței în genere) în
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
în general un personaj istoric), este evident că atributele simbolice ale fiecărei identități au importanță pentru caracterizarea și deci pentru cunoașterea individului astfel ascuns. Pentru cititorii contemporani de oarecare cultură ai lui Cantemir, rafinați cititori ai textului și totodată ai subtextului, operațiunea ar fi fost probabil inutilă; dar se pare că ei n-au existat, căci autorul s-a temut să-l pună în circulație. Pentru noi însă, ea este necesară și asta pentru că abia în acest fel, confruntând modelul hieratic
Modelul inorogului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2786_a_4111]
-
opoziția încinge spiritele anunțînd că se urzesc planuri despre dezmembrarea României, ce poate spune puterea decît că garantează că nu e așa? Așadar Bogdan Chireac ignoră cum stau lucrurile în duelul dintre putere și opoziție, de dragul unei echidistante afirmate în subtextul începutului editorialului sau, aceea că atît puterea cît și opoziția vor că publicul din România să le înghită "gogoșile". Dar, în treacăt scrie editorialistul: "provincia Kosovo a fost luată Șerbiei". Deocamdată, cel putin, această provincie face parte din Iugoslavia. Cît
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
la porțile raiului" (Culegătorii de vîsc). Se află aici o confruntare cu orașul, văzut nu de pudicul ochi auctorial ci, prin delegație, de culegători, "fii ai Vedelor și mai negri", întrupare frustă a unei alte primitivități încă nerezolvate, tînjind în subtext... Întreaga producție poetică a lui Aurel Rău stă sub semnul acestui impact intern ale cărui secvențe nu ies la lumină decît sporadic, preferînd o desfășurare discretă. Evitînd o sintaxă a exultanței, a rupturilor spectaculoase la treapta discursului, poetul e nu
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
modul de viață, cu condițiile specifice unei civilizații rurale; sînt subliniate consecințele lingvistice ale lipsei contactului cu latină că limba de cultură, caracterul predominant oral al dezvoltării limbii române. Discursul limpede articulat al cărții are și un dublu mesaj de subtext pentru specialiști: amintindu-le romaniștilor că nu pot izola interpretările lor de contextul romanic - si romaniștilor că nu se pot lipsi, în discuția fenomenelor din celelalte limbi romanice, de exemplele oferite de română. Chiar dacă par evidente, aceste condiții nu sînt
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]