1,856 matches
-
proprietății funciare, la care s-a adăugat întârzierea eliberării titlurilor de proprietate, lipsa ajutorului economic din partea statului și inexistența sistemului de credit agricol, astfel că în tot acest timp agricultura românească nu a avut altă șansă decât pe cea a subzistenței. Abia după 1996, cadrul legislativ privind proprietatea funciară s-a completat cu legea închirierii terenurilor agricole, legea evaluării terenurilor, legea circulației acestora. (Enik, Veress, 1999:6). A treia provocare, cea a protejării interesului public prin reforma funciară, se află în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a dus la fărâmițarea terenurilor, la dificultatea accesului la mijloacele tehnice de realizare a agriculturii performante și prin aceasta, productivitatea agriculturii a scăzut considerabil. Legea 18/1991 a avut și alte efecte negative (analizate în capitolul legat de agricultura de subzistență), aceste efecte negative fiind motivul pentru care această reformă agricolă a fost considerată "o soluție de repartiție și nu de construcție" (Bădescu, 1999: 2). Același autor enumeră și alte efecte extrem de păguboase pentru economia românească ale acestei legi: * Creșterea populației
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
păguboase pentru economia românească ale acestei legi: * Creșterea populației rurale neremunerate, cu aproximativ 700% între 1990 și 1997, adică acei oameni care trăiesc exclusiv din veniturile produse de gospodăria proprie. O mare parte a populației rurale trăiește astfel la limita subzistenței, lipsită de putere de cumpărare, de aici decurgând o serie de alte consecințe negative. În 2000, lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 41,2% din populația ocupată în agricultură (Anuarul Statistic al României, 2000) * Scăderea ponderii muncii salariate în rural, de la 55
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Lazea, 2004: 10). O nouă lege funciară, Legea 1/2000 privind concentrarea terenurilor agricole, desființează fermele de stat și redistribuie proprietatea privată în limitele a 50 de hectare de teren arabil, astfel încât, se creează condițiile pentru ieșirea din economia de subzistență. Concluzionând, până în 2003 a fost redat în proprietate privată aproximativ 74% din teritoriul agricol al țării, 96% din proprietarii de teren intrând și în posesia titlurilor de proprietate. Care este calea de urmat pentru a realiza reforma agriculturii românești? Răspunsul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Acest lucru arată că problema creșterii eficienței agriculturii românești nu este neapărat de natură agricolă, cât socială sau demografică, atâta timp cât se pune problema transferului unei părți importante a forței de muncă din agricultură în alte sectoare. 4.1. Agricultura de subzistență Agricultura de subzistență face obiectul multora dintre analizele actuale de specialitate, însăși definiția ei fiind obiect de controverse, datorită caracterului relativ al conceptului. Cele mai multe definiții pun accent pe faptul că gospodăriile de subzistență produc doar atât cât este necesar consumului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că problema creșterii eficienței agriculturii românești nu este neapărat de natură agricolă, cât socială sau demografică, atâta timp cât se pune problema transferului unei părți importante a forței de muncă din agricultură în alte sectoare. 4.1. Agricultura de subzistență Agricultura de subzistență face obiectul multora dintre analizele actuale de specialitate, însăși definiția ei fiind obiect de controverse, datorită caracterului relativ al conceptului. Cele mai multe definiții pun accent pe faptul că gospodăriile de subzistență produc doar atât cât este necesar consumului propriu. Aceste definiții
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în alte sectoare. 4.1. Agricultura de subzistență Agricultura de subzistență face obiectul multora dintre analizele actuale de specialitate, însăși definiția ei fiind obiect de controverse, datorită caracterului relativ al conceptului. Cele mai multe definiții pun accent pe faptul că gospodăriile de subzistență produc doar atât cât este necesar consumului propriu. Aceste definiții au fost însă criticate, datorită faptului că ele ilustrează mai degrabă un tip ideal, neexistând gospodării de subzistență pură, care să nu comercializeze niciodată, nici un fel de produse. Alte criterii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relativ al conceptului. Cele mai multe definiții pun accent pe faptul că gospodăriile de subzistență produc doar atât cât este necesar consumului propriu. Aceste definiții au fost însă criticate, datorită faptului că ele ilustrează mai degrabă un tip ideal, neexistând gospodării de subzistență pură, care să nu comercializeze niciodată, nici un fel de produse. Alte criterii de recunoaștere a gospodăriilor de subzistență fac referire la eficiență, astfel: * Prioritatea o reprezintă satisfacerea nevoilor familiei, acest tip de agricultură asigurând un standard de viață scăzut pentru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
necesar consumului propriu. Aceste definiții au fost însă criticate, datorită faptului că ele ilustrează mai degrabă un tip ideal, neexistând gospodării de subzistență pură, care să nu comercializeze niciodată, nici un fel de produse. Alte criterii de recunoaștere a gospodăriilor de subzistență fac referire la eficiență, astfel: * Prioritatea o reprezintă satisfacerea nevoilor familiei, acest tip de agricultură asigurând un standard de viață scăzut pentru membrii acestor gospodării; * Creditele bancare și investițiile de tipul (îngrășăminte, semințe selecționate, tehnologie) sunt rareori practicate. Se utilizează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
membrii acestor gospodării; * Creditele bancare și investițiile de tipul (îngrășăminte, semințe selecționate, tehnologie) sunt rareori practicate. Se utilizează o tehnologie simplă adesea primitivă -, munca nu este specializată; * Produsele sunt comercializate pe piață doar dacă există un surplus (așadar agricultura de subzistență nu reprezintă o sursă de produse continuă pentru piețele urbane); * Responsivitatea gospodăriilor de subzistență la politici specifice este scăzută, fiind greu de influențat prin acestea (Heidhues, Bruntrup, 2003: 18). Analizând cauzele agriculturii de subzistență ar fi ușor să afirmăm mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rareori practicate. Se utilizează o tehnologie simplă adesea primitivă -, munca nu este specializată; * Produsele sunt comercializate pe piață doar dacă există un surplus (așadar agricultura de subzistență nu reprezintă o sursă de produse continuă pentru piețele urbane); * Responsivitatea gospodăriilor de subzistență la politici specifice este scăzută, fiind greu de influențat prin acestea (Heidhues, Bruntrup, 2003: 18). Analizând cauzele agriculturii de subzistență ar fi ușor să afirmăm mai ales având în vedere cazul României după 1989 faptul că aceasta este o consecință
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
există un surplus (așadar agricultura de subzistență nu reprezintă o sursă de produse continuă pentru piețele urbane); * Responsivitatea gospodăriilor de subzistență la politici specifice este scăzută, fiind greu de influențat prin acestea (Heidhues, Bruntrup, 2003: 18). Analizând cauzele agriculturii de subzistență ar fi ușor să afirmăm mai ales având în vedere cazul României după 1989 faptul că aceasta este o consecință a reformelor rurale incomplete sau realizate fără a ține seama de logica economică. Până la un punct acest lucru este adevărat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
economică. Până la un punct acest lucru este adevărat, studiile arătând că în toate țările în tranziție din centrul și estul Europei, se poate stabili o corelație semnificativă între modul în care s-a realizat reforma funciară și prevalența agriculturii de subzistență (von Braun, Lohlein, 2003: 56). Cazul României este grăitor în acest sens: prin Legea 18, România s-a întors la agricultura de subzistență, caracteristică societăților tradiționale, datorită, în primul rând, dimensiunii mici a parcelei agricole retrocedate. În 1997, suprafața medie
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
stabili o corelație semnificativă între modul în care s-a realizat reforma funciară și prevalența agriculturii de subzistență (von Braun, Lohlein, 2003: 56). Cazul României este grăitor în acest sens: prin Legea 18, România s-a întors la agricultura de subzistență, caracteristică societăților tradiționale, datorită, în primul rând, dimensiunii mici a parcelei agricole retrocedate. În 1997, suprafața medie a terenului agricol în proprietate era de aproximativ 3 ha în nordul, nord-vestul și centrul României și mai mică de 1,5 ha
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realizare a agriculturii. Astfel, doar 20% din gospodăriile agricole familiale au achiziționat insecticide și pesticide, și doar 32% au cumpărat îngrășăminte (Sandu, 1999). Ar fi însă superficial să considerăm că doar Legea Fondului Funciar este singura responsabilă pentru agricultura de subzistență în România. Ea este doar o componentă a complicatului angrenaj social-economic ce a făcut ca această realitate să fie de neevitat pentru România postcomunistă. Bogdan Voicu (2003: 54) sintetizează într-un tabel principalele cauze ale agriculturii de subzistență. Sistematizând în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agricultura de subzistență în România. Ea este doar o componentă a complicatului angrenaj social-economic ce a făcut ca această realitate să fie de neevitat pentru România postcomunistă. Bogdan Voicu (2003: 54) sintetizează într-un tabel principalele cauze ale agriculturii de subzistență. Sistematizând în alt mod determinanții agriculturii de subzistență (Heidhues, Bruntrup, 2003:8), pe trei nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici, naturali; * Localizarea geografică; * Factori economici naționali și internaționali; * Factori istorici. Tabelul 6.1 Motive
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o componentă a complicatului angrenaj social-economic ce a făcut ca această realitate să fie de neevitat pentru România postcomunistă. Bogdan Voicu (2003: 54) sintetizează într-un tabel principalele cauze ale agriculturii de subzistență. Sistematizând în alt mod determinanții agriculturii de subzistență (Heidhues, Bruntrup, 2003:8), pe trei nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici, naturali; * Localizarea geografică; * Factori economici naționali și internaționali; * Factori istorici. Tabelul 6.1 Motive pentru expansiunea agriculturii de subzistență în țările CEE
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
determinanții agriculturii de subzistență (Heidhues, Bruntrup, 2003:8), pe trei nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici, naturali; * Localizarea geografică; * Factori economici naționali și internaționali; * Factori istorici. Tabelul 6.1 Motive pentru expansiunea agriculturii de subzistență în țările CEE în tranziție Cauze macroeconomice Situația macroeconomică instabilă determină riscuri de mediu ridicate, de aici o nevoie acută de siguranță alimentară. Colapsul sistemelor de securitate socială. Motive demografice Procesul de îmbătrânire accelerată a zonelor rurale. Cauze legate de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mic de gospodării posedă toate resursele necesare practicării unei agriculturi de profit, adică un capital social, uman și material în același timp). O analiză de regresie logistică realizată de Bogdan Voicu (2005), care pune în evidență caracteristicile practicării agriculturii de subzistență în România, arată că cei ce practică acest tip de agricultură locuiesc în rural sau în orașele mici (sub 30000 de locuitori), mai degrabă în sate periferice, au un stoc de educație mai redus, un stoc de capital social (încredere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
transformare a societății românești după regimul comunist, a devenit extrem de evident că, pentru alinierea României în rândul celorlalte țări europene și pentru a realiza o societate capitalistă viabilă, una din schimbările esențiale de realizat este transformarea agriculturii dintr-una de subzistență într-o agricultură antreprenorială, eficientă și orientată spre profit. Iar aceasta este în esență o agricultură în care predomină exploatarea prin ferme și nu prin gospodării. Sociologia rurală face o distincție clară, ideal-tipică, între cele două tipuri de agricultură. Punctele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și nu prin gospodării. Sociologia rurală face o distincție clară, ideal-tipică, între cele două tipuri de agricultură. Punctele comune și diferențele între acestea vor fi analizate în tabelul 6.3. Tabel 6.3 Diferențe între agricultura fermelor și agricultura de subzistență Agricultură de subzistență Agricultură antreprenorială Gospodăria ca unitatea de bază a organizării sociale și economice Ferma ca unitate de bază, organizată ca o afacere ce urmărește obținerea de profit prin utilizarea unor mijloace și tehnologii moderne. Produce doar pentru consumul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
gospodării. Sociologia rurală face o distincție clară, ideal-tipică, între cele două tipuri de agricultură. Punctele comune și diferențele între acestea vor fi analizate în tabelul 6.3. Tabel 6.3 Diferențe între agricultura fermelor și agricultura de subzistență Agricultură de subzistență Agricultură antreprenorială Gospodăria ca unitatea de bază a organizării sociale și economice Ferma ca unitate de bază, organizată ca o afacere ce urmărește obținerea de profit prin utilizarea unor mijloace și tehnologii moderne. Produce doar pentru consumul propriu al gospodăriei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de tranziție nu este o realitate, ci un tip ideal, el regăsindu-se în realitatea socială în configurații comportamentale și atitudinale diferite. Cele patru tipuri sunt empirice, adică rezultate din analiza unor date de sondaj (Sandu, 1999): * Gospodării agricole de subzistență integrală corespunde agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială corespunde agriculturii tradiționale Ambele tipuri apar în cadrul gospodăriilor cu suprafață redusă de teren agricol, număr mic de animale, localizate departe de oraș și cu slabă dotare de bunuri moderne a gospodăriei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tip ideal, el regăsindu-se în realitatea socială în configurații comportamentale și atitudinale diferite. Cele patru tipuri sunt empirice, adică rezultate din analiza unor date de sondaj (Sandu, 1999): * Gospodării agricole de subzistență integrală corespunde agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială corespunde agriculturii tradiționale Ambele tipuri apar în cadrul gospodăriilor cu suprafață redusă de teren agricol, număr mic de animale, localizate departe de oraș și cu slabă dotare de bunuri moderne a gospodăriei. Agricultura de subzistență este practicată mai ales în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
agriculturii tradiționale * Gospodării agricole de subzistență parțială corespunde agriculturii tradiționale Ambele tipuri apar în cadrul gospodăriilor cu suprafață redusă de teren agricol, număr mic de animale, localizate departe de oraș și cu slabă dotare de bunuri moderne a gospodăriei. Agricultura de subzistență este practicată mai ales în Moldova, Subcarpații de Sud și Oltenia. * Antreprenori cu orientare comercială este orientat spre profit imediat și asociat cu creșterea animalelor. Folosește mijloace moderne de practicare a agriculturii. Probabilitatea lui de apariție este cu atât mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]