777 matches
-
estic al u.a. 5C, trecând pe la borna 123, până la borna 126; Limita nord-estică și estică: continuă spre sud-est până la borna 125, învecinându-se cu u.a.59 A, B și cu terenurile agricole ale comunei Oltina; Limita sudică și sud-estică: orientată spre sud-vest, trece prin borna 128 și se sfârșește în punctul sudic de contact între u.a.56A și u.a. 61B, învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina; Limita vestică și sud-vestică: direcțională spre nord-vest, urmează linia
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Constanta, 1:100.000, 1971); Limita nord-estică: se îndreaptă predominant spre sud-vest, limitrof pădurii Pd (13,10 ha) și terenurilor neproductive Np (29,29 ha) până la intersecția cu punctul extrem sudic al pășunii Ps342 (93,28 ha); Limita estică și sud-estică: se desfășoară pe malul lacului, spre sud-est, limitrof terenurilor neproductive Np (29,29 ha), apoi spre sud și sud-vest, pe marginea pășuni Ps (60,93 ha) (situată la vest de intravilanul comunei Oltina și de pădurea Ciufaț) și a terenului
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
situată la vest de intravilanul comunei Oltina și de pădurea Ciufaț) și a terenului arabil de la vest de localitatea Strunga; Limita sudică: continuă de la extremitatea vestică a terenului arabil A (9,5 ha), pe un traseu sinuos cu orientare generală sud-estică, conturând pășunea Ps (60,93 ha), terenul Ce (1,50 ha), pășunea Ps (11,78 ha) de la poalele dealului iarmacului, apoi se îndreaptă spre vest, de-a lungul terenului neproductiv NR (6,00 ha), până la intersecția cu limita teritorială a
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
spre sud-est, ocolește spre nord-est promontoriul numit Piscul Bugeacului până când intersectează digul de compartimentare de la limita nord-estică a rezervației; Limita nord-estică: este constituită din digul de compartimentare ce se îndreaptă spre sud-est până pe malul opus al lacului; Limita estică și sud-estică: urmează malul sinuos al lacului, spre sud-vest, limitrof unei suprafețe de pășune, apoi se desfășoară pe limita nordică și nord-estică a intravilanului localității Gârlița; Limita sudică și sud-vestică: pornește de la intravilanul localității Gârlița, spre vest și nord, ocolind terenul agricol
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
com. Aliman; Limita nord estică: continuă spre sud-est, de-a lungul digului, trece pe la ferma piscicolă, ajunge până la intersecția digului CD25 cu canalul CCN33 (0,20 ha), învecinându-se cu canalul CCN26, toate acestea aparținând com. Aliman; Limita estică și sud-estică: se îndreaptă inițial spre sud-vest, apoi spre sud-est, din nou spre sud-vest, fiind învecinată cu canalul CCN26 și cu terenurile NGL30 (2,10 ha) și NGL27 (8,75 ha), ajungând până la limita teritoriului com. Ion Corvin, toate acestea aparținând com.
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
unde limita lacului se intersectează cu partea vestică a parcelei Ps2114 (51,17 ha). De aici limita se îndreaptă spre nord și nord-est, până la latura estică a parcelei menționate, după care continuă spre sud-est, până la privalul Vederoasa; Limita estică și sud-estică: traversează privalul Vederoasa, apoi devin limitrofe pășunii Ps2120, până la limita sudică a acesteia, continuă pe marginea zonelor inundabile ale lacului până la drumul județean Dj2125, apoi se prelungesc, mai mult sau mai puțin paralel cu acesta, spre sud-vest și vest, până
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ha, localitățile Gighera și Ostroveni, județul Dolj Descrierea limitelor Limita nordică: pornește de la borna silvică 38 și se continuă spre est trecând prin bornele silvice 37, 35, 32, 30, 28, 27 și 26 până la borna silvică 25; Limita estică și sud-estică:dm dreptul bornei silvice 25, limita estică se îndreaptă spre sud-vest, urmând bornele silvice 20, 7 și 2 până la borna silvică 1; Limita vestică și sud-vestică: de la borna silvică l, limita se îndreaptă spre nord - vest trecând prin bornele silvice
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
valea de la poalele nordice ale dealului Haidarului (176,3m)-Nr3255 pe care o urmează ulterior spre nord-est până când întâlnește terenul arabil A326, pe care îl ocolește în direcția sud-vest, apoi nord-est. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, pe la poalele sud-estice ale dealului Haidarului, până când intersectează drumul De 332. Ulterior, limita continuă pe un traseu sinuos spre nord-est, apoi spre sud-est, până în apropiere de obârșia ravenei de la est de localitatea abandonată Mahomencea. În continuare, limita se orientează predominant spre nord-est, până în
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
comunei Dorobanții, descrise mai jos, conform hărților 1:10.000, anexate registrului cadastral al comunei Dorobanții și hărților topografice, sc. 1:25000, L-35-117-A-b și L-35-117-B-a. Limita nordică: începe de la intersecția acesteia cu limita teritorială a comunei Peceneaga, situată în punctul sud-estic extrem al terenului arabil A347 și se prelungește spre est, apoi spre sud-est (limitrof terenul arabil A347) până la drumul De346, pe care îl urmează spre nord-est și ocolește livada L456 spre sud-vest, apoi spre sud-est. De aici, se orientează spre
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
220 (învecinându-se cu u.a.97A și C); Limita estică: ocolește spre nord-est terenul neproductiv din 96N, de pe muntele Techeaua, ocolește u.a.96D, trece prin bornele 216, 208, 209 (învecinându-se cu u.a.96A, 95, 94); Limita sud-estică: orientată spre sud-vest, este cuprinsă între bornele 209, 205 (situată pe Valea Nucului), se învecinează cu pășunile împădurite ale comunei Nalbant apoi intră în pădure, unde se învecinează cu u.a.92C și 90A, intersectând linia parcelară de la sud de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Limita vestică: urmărește conturul văii Fundata în extravilanul comunei Reviga, sat Crunți; Limita estică: urmărește conturul văii Fundata până pe Valea lui Siman, afluent al lacului, vale ce străbate centrul comunei Gheorghe Doja, după care continuă pe conturul văii, în zona sud-estică pe o porțiune de circa 2 km învecinându-se cu drumul comunal DC 31. Descrierea suprafeței Aria de protecție specială avifaunistică Fundata este reprezentată de suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis) și o bandă de 10 m de jur împrejurul lacului, zonă
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
lacului, zona de nord-vest fiind reprezentată de intravilanul comunei Amara, stațiunea Amara cu complexele de tratament balnear, se continuă cu limita golfului nordic străbătut de o cale de acces în stațiunea Amara Nouă, aflată în nord-estul lacului; Limita estică și sud-estică: este reprezentată de digul de apărare a lacului pe circa 500 m. Limita sudică: urmărește conturul lacului până la drumul național DN2C, aflat în partea sud-vestică a lacului; Limita vestică: este reprezentată de drumul național DN2C. Descrierea suprafeței Aria de protecție
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
se îndreaptă spre est, în lungul drumului specificat, până la intersecția acestuia cu parcela cadastrală De535; Limita estică: se direcționează de la intersecția celor două drumuri spre sud-est, în lungul De535, până la intersecția acestuia cu parcela cadastrală Pd508, de unde limita ia direcție sud-estică pe latura de est a parcelelor Pd508 - Tf510, până la borna silvică 394. În direcție estică limita separă tufărișurile incluse în rezervație de următoarele parcele din afara rezervației: Ps414/1, Ps407, A362, Cc363, A364, Ps366/1, A366, A489, Tf496 și Tf487; Limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și apoi de-a lungul stufărișului la o distanță de 15 m de acesta, până în dreptul gospodăriei situate la baza dealului Poderei, de unde urmărește limita luncii inundabile marcate de o terasă, până în dreptul intersecției cu Valea Mociu; Limita sudică și sud-estică: din dreptul intersecției cu Valea Mociu, limita urmează terasa drumului de hotar ce duce spre Mociu până când acesta traversează Valea Legii. Limita continuă spre nord-est pe la baza dealului "Pe Șatră", cuprinzând întreaga luncă inundabilă, de-a lungul stufărișului, la 10
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
dreaptă de la N spre S perpendicular pe curbele de nivel, la 5-25 m de marginea abruptului, pe o delimitare în teren reprezentată de o ridicătură de pământ bornată cu borne de lemn. Limita coboară panta până la adăpătoarea situată în colțul sud-estic al rezervației, și o înconjoară pe latura nordică; Limita sudică: este reprezentată pe toată lungimea de marginea nordică a drumului de hotar care străbate pășunea la sud de aliniamentul de glimee înalte care sunt incluse în rezervație. Acesta leagă între
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de hotar spre Sud-Est, la baza Dealului Mare, cotind spre Sud și continuând pe direcția drumului paralel cu Valea Pârtoțului, în partea de vest a ei (la baza Dealului Mare) până la limita dezvoltării stufului pe această vale. Limita Sudică, și Sud-Estică corespunde limitei stufărișului de pe Valea Pârtoțului de unde se desfășoară pe direcția drumului de hotar paralel cu această vale pe partea de est a ei, până la intersecția drumului de hotar cu drumul județean 109d. Limita Estică este reprezentată de porțiunea de
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
412, De (4) 123, De (6) 140 până la extremitatea sudică a heleșteului Hp 45. Din acest punct limita ia o direcție nordică la limita dintre heleșteele Hp 45, Hp 47, Hp 49 și parcelele A 35, A 21 până la colțul sud-estic al Pădurii Bercu. Din acest punct limita trece pe teritoriul comunei Lazuri și urmărește drumul de exploatare De (4) 29 la marginea sudică a pădurii Bercu, continuă pe canalul Hc 91 și drumul de exploatare De 94, precum și pe digul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
6, județul Neamț, care administrează parcul industrial constituit pe terenul având datele de identificare prevăzute la art. 2 alin. (1). Articolul 2 (1) Terenul pentru care se acordă titlul de parc industrial are următoarele caracteristici: ... a) este situat în extremitatea sud-estică a municipiului Piatra-Neamț, între canalul hidroenergetic Bistrița și calea ferată Bacău-Bicaz, având acces la drumul național DN 15; ... b) are o suprafață de 10,43 ha. ... (2) Societatea-administrator deține dreptul de proprietate asupra terenului descris la alin. (1). ... Articolul 3
ORDIN nr. 128 din 4 februarie 2004 privind acordarea titlului de parc industrial Societăţii Comerciale "Mecanica Ceahlău" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155737_a_157066]
-
borna silvică 131 și continuă prin bornele silvice 133, 135, 137, 139, 141, până la borna silvică 143. Limita nord-estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, până la borna silvică 143. Limita estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B. Limita sud-estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, până la borna silvică 144. Limita sudică este reprezentată de limita grindului ce pornește din borna silvică 144 și continuă prin bornele silvice 142, 136, 134, până la borna silvică 132. Limita sud-vestică este reprezentată
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
borna silvică 95, limitată de pârâul Burdea. Limita estică pornește din borna silvică 95, continuă prin borna silvică 94, apoi pe limita dintre subparcelele 60A și 60C, până la intersecția cu linia parcelară ce desparte parcela 59 de parcela 60. Limita sud-estică pornește din punctul de intersecție al parcelelor 60 și 59, continuă pe limita subparcelelor 59 A și 59 B, până la intersecția cu linia parcelară ce desparte parcelele 58 și 59. Limita sudică pornește de la intersecția limitei sud-estice cu linia parcelară
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
parcela 60. Limita sud-estică pornește din punctul de intersecție al parcelelor 60 și 59, continuă pe limita subparcelelor 59 A și 59 B, până la intersecția cu linia parcelară ce desparte parcelele 58 și 59. Limita sudică pornește de la intersecția limitei sud-estice cu linia parcelară ce desparte parcela 59 de parcela 58 și continuă pe aceasta prin borna silvică 73, până la borna silvică 49. Limita sud-vestică pornește din borna silvică 49, continuă pe linia parcelară până la borna silvică 50. Limita vestică pornește
HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
sunt considerate a fi suficient de performante pentru a fi incluse în Rețeaua de înaltă performanță și care îndeplinesc anumite criterii de calitate stabilite de Comitetul coordonator. De exemplu: - axele care fac parte din rețeaua transeuropeană, coridoarele paneuropene sau axele sud-estice; - axele care urmează să atingă o viteză de circulație proiectată de 160 km/h, până în anul 2020, în etape care vor fi definite de Comitetul coordonator la care se face referire în art. 4. Rețeaua de înaltă performanță include 16
ACORD din 4 mai 2006 privind realizarea unei reţele feroviare de înaltă performanţă în Europa de Sud-Est. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183385_a_184714]
-
Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topografică), 1432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbești) până în cumpăna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor). Limita sud-estică. Din culmea Polatiștei, limita coboară aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu și Sadu și intră în pădure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbești), apoi
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
prin țărușii 6, 7, 8, 9. Între țărușii 6 și 7 limita traversează un teren agricol și drumul secundar care intră în cariera de bazalt dinspre nord-est. Între țărușii 7 și 9 limita urmează malul drept al pârâului Pinilor. Limita sud-estică este marcată de linia dreaptă care unește țărușii 9 și 10, trecând prin cariera de piatră a Societății Comerciale CARB S.A. Limita sudică este delimitată de linia care unește țărușul 10 de țărușul 1, care urmează drumul din interiorul carierei
HOTĂRÂRE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173526_a_174855]
-
particularitate a României este aceea că munții sunt constituiți din lanțuri paralele, cu numeroase depresiuni și văi (zone locuibile). Transporturile și comunicațiile se pot face cu dificultate în timpul iernii (sezonul rece) și primăverii (inundații și alunecări de teren). În partea sud-estică a țării curge fluviul Dunărea. 5 căi de acces traversează acest fluviu de la est la vest, unind Dobrogea de restul țării, dar numai două pe pod; legăturile nordice (Galați, Brăila) se realizează cu bacul, cu toate dezavantajele pe care le
HOTĂRÂRE nr. 303 din 23 martie 2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale de raţionalizare a spitalelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230919_a_232248]