30,037 matches
-
Ca dovadă că lor le-a mers, în plin rău, foarte bine. Părți - părți. Bunăoară, când încă din zori te apucă durerea de dinți, partea bună a celei rele este că știi la ce să te aștepți. Când te lasă suferința, partea proastă a celei bune este că nu mai știi. Politic, cele bune ale comunismului se confundă cu reușitele luptei de clasă, stârpirea elitelor românești, ținerea în jug a douăzeci de milioane de români. Și verso: ochiurile plasei nu au
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
avatarurilor tranziției. Duminicile, cînd mașinile - parcate altfel peste tot, de parcă ar fi plouat cu mașini - dispar, cînd orașul e gol, atunci arată ca o falnică ruină. Cu străzile centrale și trotuarele desfundate, cu pomișorii răpciugoși din centru într-o vădită suferință, dar cu marile palate nobiliare amintindu-ne că aici a fost marginea unei mari împărății. Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut acces în oraș, eu simt orașul și trecutul lui
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
o poartă împodobită cu un stup de piatră: semne breslașe, urme ale trecutului burghez. Așa că din cînd în cînd trec pe acolo să le salut... Cum salut și zidul cetății, statuia de secol XV a Sfîntului Gheorghe, statuia în mare suferință a lui Matei Corvin, casele mici din preajma Pieței Mihai Viteazul sau curtea - pe vremuri, de școală evreiască - în care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego în copilărie... Nu mă așez pe nici o bancă și detest prăvăliile
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
eleganță corporală, cu eleganță a gestului, a expresiilor, a mișcărilor, la care actorii, în general, ajung tot mai greu, în interpretarea lui Răzvan Mazilu pulsează credibil iubirile lui Dorian Gray, cinismul, superioritatea, malițiozitatea, rasa personajului, structura lui labilă și controversată, suferința, degradarea, farmecul și povara lui Narcis, a pactului cu Diavolul. Dimensiunea acestui zbucium este redusă cumva, pe scena de la Odeon, chiar din lipsa spațiului. Mișcările, drumurile își reduc, astfel, din amplitudine, deși era atîta nevoie de ea, de respirație. Extraordinară
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
ți-o luminează numai un vers, reapărut miraculos pe avanscena memoriei. Eu personal nu scriu să-mi înduioșez cititorul și (sper eu) nici ca să-i strecor o autoficțiune care m-ar avantaja (geniu inspirat, amant ardent, cutie de rezonanță a suferințelor lumii sau mai știu eu ce demiurg, brrrrr...). Sînt mult mai egoist, fiindcă mai nesigur. În egoismul meu intră și dorința de a avea succes, acum, aici, indubitabil, palpabil. Dar succesul de acest tip, cît există el, și există, relativ
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
fi fost parcurse cu rîvnă, pare a fi rodit la prematurul insurgent, pe un sol neîndoios consubstanțial. Aceste pagini juvenile reprezintă eboșe ale personalității ce se va forma. Tînărul nesupus avea impresia că mișcarea religioasă a momentului se afla în suferință, întrucît ea nu făcuse decît să spulbere "încrederea și sinceritatea trăirii religioase". Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
fi fost parcurse cu rîvnă, pare a fi rodit la prematurul insurgent, pe un sol neîndoios consubstanțial. Aceste pagini juvenile reprezintă eboșe ale personalității ce se va forma. Tînărul nesupus avea impresia că mișcarea religioasă a momentului se afla în suferință, întrucît ea nu făcuse decît să spulbere "încrederea și sinceritatea trăirii religioase". Ne rețin acești termeni, "încredere" și "sinceritate", deoarece ele denotă că autorul nu se lăsa pradă unui ateism pripit, probînd ceea ce mai tîrziu a fost specificat drept o
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
însemnată de "tragicul cotidian" al experienței individuale, consemnînd intenția de-a scrie un eseu cu un titlu net: Concepția tragică a existenței. Ideile diriguitoare ale unei asemenea scrieri se găsesc în direcția unui individualism paroxistic, poziție aristocratică, bizuită pe o "suferință spirituală", "creatoare - adică purificatoare", ce dăruiește vieții "aripi și culmi". E o atitudine ce converge cu tezele naeionesciene, impunînd o tablă de valori a individualismului: "Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei; aceste valori sînt embrionare
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
ochiul orwellian. Și de asemenea, ochiul inchiziției, ochiul științei, ochiul pedagogic al societății. Nu trebuie să fii singur, nu trebuie să fii trist, nu trebuie să te dai cu capul de pereți. Fii interactiv, fii dinamic, fii sociabil, fii pozitiv... Suferința și singurătatea sînt stări parazitare care trezesc de îndată și reflexul de mod imperativ al opiniei publice. Iar societatea posmodernă și-a descoperit și ea repede reflexul de interdicție. De la interdicția de a fi trist s-a trecut la interdicția
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
cit., p. 63; sublinierea îmi aparține - G.P.). Sub penița lui G. Călinescu, tonul depreciativ la adresa textologiei și a textologilor devine, la un moment dat, ostentativ sfidător, cu o lesne descifrabilă intenție ofensatoare. Momentul este însă unul din cele culminante ale suferințelor sale fizice și psihice din ultimii ani chinuiți - știu ce spun! - ai vieții lui. într-unul din rapoartele sale redactate în calitate de "coordonator" al colaboratorilor care se străduiau să elaboreze "Tratatul de istorie a literaturii române" - lucrare colectivă plănuită de fosta
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
va conduce către forme de violență absolută. Acest derapaj infernal își are originea ș...ț în tradiția puterii de la Kremlin, care a avut întotdeauna nevoie de un dușman pe post de țap ispășitor, pentru a-i pune în cîrcă greutățile, suferințele și nemulțumirile poporului rus". Iar despre Babițki, însuși Putin declara, încă în urmă cu patru ani, că "ceea ce face el e mai periculos decît rafalele de armă automată". Faptul că cei doi jurnaliști au fost împiedicați să vadă la fața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. Compasiunea și ajutorul divin pentru omul suferind De la bun început subliniem faptul că mesajul hristic în ceea ce privește suferința nu este acela de a ne îndemna să ne complacem în ea. Suferința a reprezentat, pe parcursul scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. Compasiunea și ajutorul divin pentru omul suferind De la bun început subliniem faptul că mesajul hristic în ceea ce privește suferința nu este acela de a ne îndemna să ne complacem în ea. Suferința a reprezentat, pe parcursul scurtei peregrinări pământești a Lui, un rău, un adversar pe care l-a combătut neîntrerupt. I-a întrebat de multe ori pe apostoli: „De ce sunteți triști?” (Lc. 24, 17; Mt. 6, 5; Lc. 24, 28) și le-
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
unele care trebuie să fie sorbite și savurate îndelung, de 2 parcă ar fi un vin vechi, cu reputație. Un astfel de pasaj este cel care deschide una dintre cele mai meditative scrisori ale Sfântului Apostol Pavel, în care temele suferinței umane, ale compătimirii și ale mângâierii divine concurează pentru atenție: „Binecuvântat este Dumnezeu și Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul a toată mângâierea, Cel ce ne mângâie pe noi în tot necazul nostru, ca să putem să mângâiem
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
s-a făcut milă de ea și i-a înviat fiul (Lc. 7, 13), iar în fața mormântului prietenului său Lazăr, chiar a lăcrimat (In. 11, 35) etc. Plânge Mântuitorul și pentru soarta Ierusalimului (Lc. 19, 41); Dumnezeu-Omul plânge impresionat de suferința umană; plânge, dar oferă și mijloace pentru înlăturarea ei. O emoționantă mărturie de iubire din partea Mântuitorului este cuprinsă în cuvântarea de despărțire adresată ucenicilor Săi, înainte de Sfintele Lui Pătimiri (In. 15, 16, 17). Pe toți i-a iubit până la sfârșit
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe în relația directă cu cei suferinzi. Dragostea și amabilitatea Sa nu sunt niciodată invadatoare. Comentatorii biblici remarcă faptul că El nu a susținut discursuri ample și emfatice pe marginea subiectului suferinței. Puținul pe care îl spune este strict legat de gesturile Sale de eliberare a omului din toate obstacolele răului, manifestat exterior și interior. Femeia gârbovă (Lc. 13, 10-17) este o paradigmă în această privință. Deplina Sa compătimire se traduce printr-
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
adevăr, și El a trecut prin ea și a creat astfel o legătură puternică de „simpatie” între El și noi. Acest gând ne furnizează mai mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru alinarea suferinței. De ce? Ce nou motiv ne conferă pentru a activa în direcția scăpării lumii de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
simpatie” între El și noi. Acest gând ne furnizează mai mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru alinarea suferinței. De ce? Ce nou motiv ne conferă pentru a activa în direcția scăpării lumii de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
El și noi. Acest gând ne furnizează mai mult decât profundă mângâiere și alinare. De asemenea, ne oferă un stimulent real pentru alinarea suferinței. De ce? Ce nou motiv ne conferă pentru a activa în direcția scăpării lumii de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
real pentru alinarea suferinței. De ce? Ce nou motiv ne conferă pentru a activa în direcția scăpării lumii de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
lumii de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne permite să ne imaginăm ce trebuie să fi simțit Dumnezeu când creația Lui gemea de durere
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de suferință? Pentru că suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne permite să ne imaginăm ce trebuie să fi simțit Dumnezeu când creația Lui gemea de durere, așteptându
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
suferința lumii Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne permite să ne imaginăm ce trebuie să fi simțit Dumnezeu când creația Lui gemea de durere, așteptându-și izbăvirea din
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Îl „afectează” pe Dumnezeu. Îl îndurerează. Paginile istoriei sunt pătate cu lacrimile lui Dumnezeu. Prin activarea spre alinarea suferinței în lume, alinăm tristețea lui Dumnezeu, Care nu rămâne impasibil, ci se împărtășește de această suferință. Suferința noastră este suferința Lui; suferința Lui este suferința noastră. Poate că fața Domnului Hristos crucificat, pătrunsă de durere și brăzdată de lacrimi ne permite să ne imaginăm ce trebuie să fi simțit Dumnezeu când creația Lui gemea de durere, așteptându-și izbăvirea din robia stricăciunii
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]