878 matches
-
ignoră posibilitatea de ființare a acestor primordiale valențe ale suferinței umane. Dar ignorarea nu înseamnă aici neglijarea ci efectul unei frustrări profunde, a unei neputințe originare de a accepta sesizarea și recunoașterea propriei vicieri și corupții metafizice. A recunoaște în suferind un spirit ce dobândește gradual accesul la saltul spre transcendență implică acceptarea fundamentelor transcendente ale imanentului și diminuarea valorii ontice acordate mundaneității de zi cu zi. Într-un asemenea context, viața terestră nu este damnată la un statut de paradigmă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de mai bine pe fondul unui efort colectiv. Aici și acum sunt repere ce exclud prezența conceptuală a lui dincolo. Astfel este ignorată perspectiva transcendenței ca realitate primordială ce susține și învăluie ascuns palierele ontice ale imanentului. Pentru mundaneitatea anonimă suferindul nu trebuie citit, aprofundat analitic în experiența sa revelatorie. El trebuie vindecat sau exilat în sfera celor incurabili fără demersul unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită de cutremurări telurice. Vindecarea lui nu presupune abordarea deschiderilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
răsturnare existențială și deschidere a cunoașterii în urma căreia o altă valență definitorie ar fi acordată în special viețuirii umane terestre, anume aceea de a nu se mai raporta la sine ci la transcendența ce o învăluie întemeietor. În acest sens, suferindul trebuie vindecat sau exilat. Îndurerarea sa, cât timp este activă, se manifestă ca o perforare, drept o pată ontică decupată în sfera imanentului, un crepuscul deschis dinspre care răzbate absolutul și potența demiurgică a transcendenței. Această irumpere-ecou împresoară banalitatea și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dinspre care răzbate absolutul și potența demiurgică a transcendenței. Această irumpere-ecou împresoară banalitatea și optimismul naivității cotidiene cu agitația prefacerilor de zi cu zi, cu efervescența și sonoritate stridentă a pașilor ce-și proiectează alergarea întru temporalitate. Vindecarea sau exilarea suferindului este aici pentru cotidianitate un demers ce vizează propria vindecare și automenținerea în sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi, al spargerilor metafizice ce trimit spre abisul unui dincolo absolut este redusă
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
sine și pentru sine. Prin acest demers posibilitatea destabilizărilor în interiorul mundanului de zi cu zi, al spargerilor metafizice ce trimit spre abisul unui dincolo absolut este redusă considerabil. Primejdia înălțătoare a transcendenței este astfel proiectată dincolo de orizontul cotidianului ce percepe suferindul și drama sa drept o eroare funcțională în propria dinamică, o alterare ontică insulară ce trebuie remediată sau exclusă definitiv. Cotidianitatea vulgului mundan este astfel menținută iar suferinței umane nu îi este acordată recunoașterea sa drept una dintre experiențele fundamentale
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
mundaneitatea aferentă viețuirii umane colective. Cetatea ca simbol al acestei viețuiri respinge într-un reflex de conservare naivă recunoașterea suferinței umane individuale ca fereastră spre o posibilă transcendență ce se deschide celui îndurerat. Odată cu acest refuz este negată și acceptarea suferindului ca reper de frontieră metafizică între efemeritate și atemporal, ca punct ființial de maximă trăire unde împreună cu deschiderea către și dinspre transcendență survine și indicarea deșertăciunii drept realitate definitorie a cotidianului mundan. Suferința individuală ca sincopă cutremurantă, ca paranteză ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
social exprimă profetic fragilitatea existențială a parcursului uman terestru la nivelul formelor particularului sau ale extensiei generale. Această survenire încărcată cu semnificații ultime nu poate fi privită de generalitatea socială decât ostentativ și dispus acțiunii ce o poate neutraliza. Nu suferindul este focalizat întru supraveghere și anihilare ci experiența suferinței sale, experiență ce poate susține confirmarea unei noi perspective existențiale în care mundaneitatea cotidiană se relevă ca fiind inferioară și subordonată nesfârșirii învăluitoare a transcendenței. Aici vindecarea sau exilul, cele două
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
celui îndurerat poate fi întemeiat și pe sentimentul comun al unei puternice dorințe de într-ajutorare, de salvare din suferința a semenului. Dar, cel mai adesea, nu acest sentiment îi aruncă pe oameni în demersul radical de susținere al celui suferind, ci ascultarea și împlinirea acelei dorințe intense a voinței cotidiene anonime ca lumescul viețuirii sociale de zi cu zi să-și urmeze inserarea în vulgul imanentului neperturbat de sincopele unor deschideri transcendennte. Slujitori ai acestui deziderat, majoritatea ființelor umane acționează
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
meu, care mă anunță că vine să mă vadă În prima duminică. Dacă tot vine, poate aduce și miracolul. PÎnă atunci, Portocală, cel plin de vise de preamărire și de onoruri militare și chinuit de fiori lirici și peste toate suferind de o acută vocație metafizică, Încearcă să ne omoare alergîndu-ne peste movile de pămînt și trîntindu-ne și ordonîndu-ne să ne tîrÎm prin șanțuri, pe sub nasul santinelelor de la gardul unității. Zelul caporalului e greu de Înțeles chiar și pentru niște veterani
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Nu s-au mai oferit tratamente medicale ci, doar de două ori pe săptămână, venea un medic și dădea consultații în schimbul unei taxe. (Au existat ciocniri până și în legătură cu acest lucru - tot ce-i legat de Institut iscă întruna conflicte.) Suferinzii de artrită, nelăsându-se abătuți de raportul medical (sau poate, mai curând, nici nu auziseră de el), continuau să revină, periodic, în număr mic. Unii erau încurajați să vină chiar de medicii practicanți locali. Nu beneficiau de restaurante, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
curge de pe buzele și din inima mea, rugăciune dureroasă ca un râu de sânge, și senină în același timp. Din fața bazilicii, de lângă zidurile ei de care mă mai sprijin din când în când, privind în fața mea mulțimea aceasta a suferinzilor, mă abandonez, îmbrățișându-i pe toți, milostivirii lui Dumnezeu. Este singurul lucru ce-l înțeleg acum: solidaritatea cu acești suferinzi. Suferința, mai ales a celui nevinovat, nu o voi înțelege niciodată, și mă rog lui Dumnezeu să nu mă lase
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
bazilicii, de lângă zidurile ei de care mă mai sprijin din când în când, privind în fața mea mulțimea aceasta a suferinzilor, mă abandonez, îmbrățișându-i pe toți, milostivirii lui Dumnezeu. Este singurul lucru ce-l înțeleg acum: solidaritatea cu acești suferinzi. Suferința, mai ales a celui nevinovat, nu o voi înțelege niciodată, și mă rog lui Dumnezeu să nu mă lase pradă disperării sau revoltei împotriva cerului, ci să-mi dea seninătatea și încrederea pe care o văd, o simt în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
bucurie și speranță, căci știu că iubirea este mai puternică chiar și decât moartea. Dacă nu credeți, abandonați-vă lui Dumnezeu, cereți-i să iubiți cu iubirea cu care El ne iubește, și veți experimenta acest lucru. Toate convoaiele de suferinzi veniți la Lourdes, sunt convoaiele acelora care sunt în pelerinaj spre Cel care este Iubire. La ora 18.30 am fericita ocazie de a concelebra sf. Liturghie în bazilica Rozariului, iar la ora 21 să particip la rugăciunea Rozariului în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
importanței acestora, crește și cota sistemului în mediul înconjurător. Campanii de interes general. Sînt acele acțiuni în care sistemul se implică spre binele obștesc: campanii antidrog, de sprijinire a copiilor handicapați, de strîngere de fonduri pentru operații di-ficile pe care suferinzii nu și le pot plăti etc. Asemenea acțiuni oferă sistemului o notă de pozitivism, o notă de umanitate, care atinge latura afectivo-emoțională a maselor și, în timp, pot dezvolta în mentalul colectiv atitudini pro-sistem. Orice motiv al unei conferințe de
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
stresul posttraumatic, în cazul simptomelor intruzive specialistul va retrăi la nivel imaginar evenimentul traumatic ce a afectat victima. Stresul traumatic secundar se află în strânsă legătură cu evoluția persoanei suferind de stres posttraumatic pentru că ameliorarea victimei primare va ajuta ameliorarea suferindului secundar (Figley, 1995). Factorii de risc identificați de Figley (1995) sunt: • răspunsul empatic; • istoricul traumatic personal; • reactualizarea problemelor personale nerezolvate prin ascultarea traumei victimei; • lucrul cu populații vulnerabile. Dincolo de simptomatologia specifică, persoanele afectate pot resimți modificări ale credințelor de bază
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
empatic este combinația dintre abilitatea empatică a specialistului și grija empatică. Măsoară nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii la suferind, este conectată la abilitatea empatică și astfel determină stresul empatic. Totuși dacă specialistul se poate dezangaja din relația sa cu victima, el/ea va resimți un sentiment de satisfacție prin relația de ajutorare
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
specialistului și grija empatică. Măsoară nivelul de efort investit de specialist pentru a asista clientul/pacientul ca să își gestioneze trauma (Figley, 1995). Contagiunea emoțională pe care Figley o definește ca fiind trăirea sentimentelor suferindului ca o funcție a expunerii la suferind, este conectată la abilitatea empatică și astfel determină stresul empatic. Totuși dacă specialistul se poate dezangaja din relația sa cu victima, el/ea va resimți un sentiment de satisfacție prin relația de ajutorare, în loc să trăiască efectele stresante ale muncii cu
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Și anume acela de a cădea în păcatul mândriei, închipuindu-și astfel că vindecările le aparțin lor. Să fim bine înțeleși: nimeni nu vindecă pe nimeni. Doar Bunul Dumnezeu o poate face. Ceea ce se întâmplă este faptul că organismul celui suferind este ajutat să se „trezească”, să pornească procesul de vindecare. Cei care își închipuie că vindecă pe alții trebuie să aibă mare grijă căci păcatul orgoliului este unul foarte mare totuși și cel mai periculos poate (a se vedea ce
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
și dezmierdat și îngrijit și sărutat și cajolat și dorlotat și alintat, și trebuie să fac să mai slăbești, știi că te-ai făcut prea gras, nu merge, // poeții trebuiesc să fie mai afumați nițel, să aibă puțin aerul de suferinzi, atunci devin mai interesanți. Am să te învăț ce trebuie să faci să captivezi inimi îndărătnice, dar tu să-ți dai osteneală să o captivezi numai p-a mea. Mimi, nu știu unde să scriu acelui domn. Voiesc să-i scriu cu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
aminte totul despre ea. Știe că arăți ca ea, te porți ca ea și te îmbraci ca ea. Doar că nu crede că ești ea. Își recunoaște prietenii. Vă recunoaște pe dumneavoastră. Cum poate să recunoască niște străini, dar nu... Suferindul de Capgras îi confundă aproape întotdeauna pe cei dragi. Mama sau tata. Soția. Partea din creierul lui care recunoaște fețele e intactă. La fel și memoria lui. Dar partea care procesează asocierile emoționale a fost cumva deconectată. Nu i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe scaune de bar la masa înaltă de bucătărie, unde-și luaseră împreună mesele cu o plăcere neîntreruptă în ultimii zece ani, de când unica lor fiică plecase la facultate. Îi povesti despre prânzul în oraș cu Cavanaugh. Îl descrise pe suferindul de Korsakoff din Penn Station. Așteptă până se apucară să spele vasele ca să-i pomenească de e-mail. O prostie, de fapt. Erau împreună de atâta timp, încât orice încercare de a simula un ton natural nu făcea decât să scoată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
până în câmpiile centrale, unde să facă anamneza cazului de Capgras. Desigur, proiectul la care tocmai lucra în laborator avea legătură cu influența emisferei stângi asupra sistemelor de credințe și asupra modificării amintirilor în sprijinul acestora. Dar tot ceea ce aflase de la suferindul de Capgras din Nebraska era în cel mai bun caz anecdotic. Se întorsese de câteva zile la Stony Brook, când începu să vadă în călătoria lui un ultim studiu dintr-o lungă serie care avea de-acum să lase locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
gratuită. Site-ul părea onorabil, cu notițe de subsol și citate, dar completat în public, prin votul comunității, ceea ce o făcea să se simtă la fel de nesigură ca de obicei. SINDROMUL FREGOLI: un sindrom rar întâlnit de identificare greșită, în care suferindul e convins că mai multe persoane diferite sunt de fapt una și aceeași persoană care-și schimbă înfățișarea. Sindromul poartă numele lui Leopoldo Fregoli (1867-1936), magician și mim italian, a cărui capacitate de a-și modifica fulgerător chipul și vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Weber încercă să se instaleze în bărbatul așezat în fața lui, țesând teorii. Mult mai ușor i-ar fi venit s-o ghideze pe Karin, cercetările ei înspăimântate, e-mailurile ei disperate, autoanihilante. Cum l-ar fi putut locui pe Mark Schluter suferindul de Capgras orb la toate, când nu-l putea locui nici măcar pe Mark Schluter mecanicul amator de mașini și tehnicianul de la abator sănătos? Nu-și mai putea imagina nici măcar cum era să fii Gerald Weber, cercetătorul sigur pe el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dintâi, și cunoștea întâmplările și destinul oricărui episod împreună. La rândul ei, îl văzuse prin oglinda retrovizoare pe când încerca să își parcheze mașina și găsi un alt individ decât orientalul care le repara limuzinele. Arăta într-un fel ca un suferind sau ca un bărbat după doliu. O renunțare sau o tristețe stătută își plimba umbrele peste tot chipul lui, schimbându-și palorile între ele. Părea un învins cu care dormise de câteva ori în același pat, însă tipul chiar îi
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]