448 matches
-
731403 turnător produse ceramice 731404 fasonator produse ceramice 731405 glazurator produse din ceramică fină 731406 modelator ceramică 731407 olar ceramică (artizanat) 731408 preparator mase ceramice 731409 presator produse ceramice 731410 râșnitor smalț 731411 șlefuitor produse din ceramică fină 7315 Sticlari (suflători, șlefuitori, tăietori de sticlă) Sticlarii (suflătorii, șlefuitorii, tăietorii de sticlă) se ocupă cu suflarea, turnarea, tăierea, polizarea sticlei, modelarea sticlei topite conform modelelor. 731501 brigadier la fabricarea sticlei 731502 modelator tuburi spectrale 731503 trăgător, șlefuitor, gradator nivele 731504 prelucrător topitură
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
produse ceramice 731405 glazurator produse din ceramică fină 731406 modelator ceramică 731407 olar ceramică (artizanat) 731408 preparator mase ceramice 731409 presator produse ceramice 731410 râșnitor smalț 731411 șlefuitor produse din ceramică fină 7315 Sticlari (suflători, șlefuitori, tăietori de sticlă) Sticlarii (suflătorii, șlefuitorii, tăietorii de sticlă) se ocupă cu suflarea, turnarea, tăierea, polizarea sticlei, modelarea sticlei topite conform modelelor. 731501 brigadier la fabricarea sticlei 731502 modelator tuburi spectrale 731503 trăgător, șlefuitor, gradator nivele 731504 prelucrător topitură sticlă la presă 731505 prelucrător topitură
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
novelettes, opus 4 (1925), pentru cvartet de coarde și pian, Paris; • Octet în Fa major pentru clarinet, fagot, corn și cvintet de coarde, opus 8 (1928), București, 1955; • Cvartet de coarde, opus 14 (1931), București, 1954; • Sextet pentru pian și suflători, opus 20 (1934); • Cvintet pentru coarde și pian, opus 27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică de cameră, opus 92 (1961); Serenadă pentru 74
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2 corni; Șase piese pentru muzică de cameră, opus 92 (1961); Serenadă pentru 74 instrumente, opus 99 (1961); Cvartet pentru flaut, oboi, clarinet și fagot, opus 104 (1963); MUZICĂ INSTRUMENTALĂ • Sonată
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
Mama soacră", "Cometa" și "Scaiul bărbaților"). A compus o dramă lirică, feeria muzicală "Sânziana și Pepelea", prima simfonie românească, "Simfonia în la major", Uvertura națională, două sonate pentru pian și, respectiv, pentru violoncel și pian, un octet pentru coarde și suflători, un cvartet pentru coarde și unul pentru coarde, flaut și pian, lieduri, etc.
George Stephănescu () [Corola-website/Science/308717_a_310046]
-
cariera la Roma și lucrează împreună cu Michelangelo. Această perioadă a fost în cea mai mare măsură dominată de geniul și gloria lui Tițian, însă la Veneția lucrau și alți artiști talentați: În această perioadă se dezvoltă și artizanatul, renumiți fiind suflătorii de sticlă din Murano, precum și meșteșugarii creatori de adevărate opere de artă: obiecte de cult, brocart-uri fine și țesături cu fire de aur, mânere de săbii și pumnale, decorațiuni în lemn sculptat, care erau exportate în întreaga Europă apuseană
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
Croce, urmat în 1609 de către Giulio Cesare Martinengo (1561-1613) și, în 1613, de Claudio Monteverdi (1567-1643). Perioada de dezvoltare a "școlii venețiene de muzică" a culminat cu creațiile lui Andrea și Giovanni Gabriele, cuprinzând compoziții de muzică corală, gupuri de suflători și instrumente de coarde, și compoziții pentru orgă. Organiști renumiți în acest timp sunt Claudio Merulo și Girolamo Diruta (1544-1610), a căror tehnică instrumentală și al căror stil interpretativ s-au răspândit spre nordul Europei în generațiile următoare, culminând cu
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
un arpegiu. Notarea se poate face sau nu in extenso, în funcție de instrumentul implicat. Așa cum s-a mai spus, și vocea poate executa astfel de glissandi (care prezintă un grad sporit de dificultate față de glissandi vocali propriu-ziși). Majoritatea instrumentelor muzicale (coarde, suflători, unele percuții și instrumente electronice) pot produce glissandi falși, inclusiv o bună parte din cele capabile să execute glissandi propriu-ziși. Asemenea procedeu, pentru rapiditatea presupusă și varietatea de înălțimi implicate, poate constitui o dificultate tehnică apreciabilă. Totuși, există un număr
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
cu claviatură tehnica numită glissando la octavă (folosită uneori în repertoriul clasic și romantic de autori precum Beethoven, Brahms și Liszt). La nivel vizual, o tehnică similară cu glissandi falși de la instrumentele de claviatură poate fi aplicată la nai. Alți suflători de lemn (clarinet, saxofon) pot crea glissandi falși prin intermediul unor tehnici speciale. Harpa și alămurile pot executa cu ușurință glissandi falși prin arpegii. Mai precis, alămurile (în special cornii francezi) vor străbate armonicele superioare ale pedalei obținute într-o anumită
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
Ritmurile “Aqșăq Samă'I” (اقصاق سماعي) - de exemplu formula x//x/ în ostinato - și “Dawr/ Ahaat” (آهات) - în forma melismatică. Instrumentația implică o largă varietate de timbre: instrumente cu coarde (vioară electrică, contrabas, chitară clasică, electroacustică sau electrică, chitară bas), suflători (fluier, nai, clarinet, saxofon, acordeon, mai rar trompetă și trombon), percuții (baterie, tarabane, bongo-uri, talăngi, tamburine și multe altele) și instrumente electronice (sintetizatorul, ce poate lua locul multor instrumente acustice, acordeon electronic, baterist electronic). Textele folosite în manelelor abordează subiecte
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
Ionescu, George Stavri, Alexandru „Jimmy” Zărnescu, Gerhard Gerl și Doru Tufiș. Ultima formulă a formației a fost: Cornel „Bebe” Fugaru lead, clape, vocal, Alexandru „Jimmy” Zărnescu - chitară, voce, Cristian Dumitru - chitară baș, voce, Mihai Tudorică - tobe. Opțional mai apăreau și suflătorii : Mișu Farcaș - trombon și Nelu Marinescu - trompeta.
Sincron () [Corola-website/Science/303403_a_304732]
-
o simfonie; un "Concert pentru corn" compus pentru Dale Clevenger, cornistul principal al Orchestrei Simfonice din Chicago; un "Concert pentru clarinet" compus pentru Michele Zukovsky (clarinetista principală a Orchestrei Filarmonicii din Los Angeles) în 1991; o "sinfonietta" pentru ansamblu de suflători; un "Concert pentru violoncel" interpretat de Yo-Yo Ma și Orchestra Simfonică din Boston la Tanglewood în 1994; concerte pentru flaut și vioară înregistrate de Orchestra Simfonică din Londra; și un "Concert pentru trompetă", care a avut premiera în intepretarea Orchestrei
John Williams () [Corola-website/Science/303646_a_304975]
-
în Fă, iar sopran și tenor în Do. Flautul soprano mai este cunoscut și sub numele de "diskant" sau "deskant". Flautul dulce are un ambitus de 2 octave și jumătate, sunetele din ocava a treia putând fi luate numai de suflători experimentați: A fost un instrument deosebit de popular în Renaștere și Baroc. Continuă să fie popular în școli datorită simplității în folosire. A fost folosit în mari compoziții de Haendel, Bach, Telemann etc. alături de clavecin. Exemplu: "Trio sonata în fă major
Flaut dulce () [Corola-website/Science/312601_a_313930]
-
Wagner. Dimensiunile simfoniilor lui Bruckner se amplifică în lungime și în complexitatea orchestrației. Temele principale din primele mișcări ale simfoniilor sale sunt adesea în număr de trei și, în general, fiecare mișcare se îmbogățește cu alte idei melodice secundare. Grupul suflătorilor de alamă intervine de multe ori, întrerupând elanul dinamic, "adagio"ul este adesea în formă de "rondò", iar finalul este construit, la fel ca prima mișcare, în forma de sonată și utilizează teme deja apărute în mișcările precedente. Un loc
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
simfonii. Totuși, o serie de compozitori au mai intreprins încercări fructuoase în acest gen: Orchestra, așa cum se regăsește ea la sfârșitul tranziției către clasicism, este formată din instrumente cu coarde și arcuș (vioară, violă, violoncel, eventual contrabas sau un echivalent), suflători de lemn (flaut, oboi, fagot), corni și timpane. Începând cu ultimele simfonii de J. Haydn, în orchestră sunt cerute trompete și clarinet (care nu este utilizat într-un număr mare de simfonii de W.A. Mozart). Sub influența operei lirice
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
timpane. Începând cu ultimele simfonii de J. Haydn, în orchestră sunt cerute trompete și clarinet (care nu este utilizat într-un număr mare de simfonii de W.A. Mozart). Sub influența operei lirice, se adaugă mai târziu cornul englez, contrafagotul, suflătorii de alamă cu ambitus mai grav decât cornul francez (trombonul, tuba) și harpa. Acestora se adaugă vocea umană, așa cum a fost ea consemnată mai întâi în Simfonia a IX-a de L. van Beethoven. Pentru comparație, urmăriți instrumentația unor simfonii
Simfonie () [Corola-website/Science/311549_a_312878]
-
orchestrație). Se afirmă în 1926 prin obținerea Premiului I la Concursul național de compoziție "George Enescu" (instituit în 1913) cu lucrarea "Cvartet de coarde în fa major" și se lansează în programele de concert ale Filarmonicii cu "Două dansuri pentru suflători, pian și baterie" (1927) și "Două schițe simfonice" (1930), lucrare a cărei valoare de excepție l-a determinat pe George Enescu să o selecteze pentru concertul susținut la Expoziția Internațională de la New York din 1939. Continuînd să exploreze linia deschisă de
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
R. Dehmel - "Bourree" pentru violoncel și pian - "Canon", pentru vioară, violoncel și pian - "Cvartet de coarde" (1925 - premiul I al Premiului de compoziție "George Enescu") - "Patru "Evocațiuni" pentru soprană": "Cântecul Înțeleptului", "Cântecul Îndrăgostitului", "Cântecul ploii", "Cântecul leagănului" - "Două dansuri pentru suflători, pian și baterie" (1927 - mențiune la Veneția) - "Baletul frescă antică" - Muzică de scenă la piesa "Don Juan" de Victor Eftimiu - "Hora Ciciului" -"Salcia" - "Lăzărelul" - "Iancu Jianu" - "Mihu Copilul" - "Toma Alimoș" ? "Trei piese simfonice" "Rondo" "Marș festiv" Articole biografice
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
1969 a obținut Premiul Uniunii Compozitorilor pentru Uvertura de concert nr. 1 (pentru lucrări de mici dimensiuni). 14 simfonii; Uverturile de concert nr. 1, 2 și 3; "Heterofonii'; 2 Rapsodii'; 'Missa deconcert'; ' Preludiu pentru orchestră de coarde și cvintet de suflători"; "Muzică de concert"; poemul simfonic "Sarmizegetusa";Serenada pentru Corn și orchestră, șase, cantate (printre care 'Imn Patriei', ' Cântată de Crăciun, Cântată de Anul Nou, 'Cântată' 'lirica', 'Cântată' 'rustica); Concerte pentru diferite instrumente (vioară, flaut, fagot, flaut); trei cvartete de coarde
George Draga () [Corola-website/Science/310324_a_311653]
-
pt. violă solo ; IREVERSIBIL , ADORAMUS , ATMOSFERIC ,10DER pt. flaut și ansamblu electronic; 9 VARIAȚIUNI pe o temă de RAVEL pt. flaut și pian ;GRAFFITI muzică pt. cor&pian ; Muzică pt. orchestră de jazz - BigBand ; Concert pt. două Marimbe și 11 suflători re-vision după concertul pt. pian în fă minor de Bach ; Patetica re-vision după BEETHOVEN SONATA pt. 11 suflători ; Proiectul Bach în ShowBiz pentru Marimba/Vibrafon/ Drum set/Solo violin / Solo cello & electronc ansamblu Aprox. 65 de titluri importante (www.imdb
Adrian Enescu () [Corola-website/Science/306374_a_307703]
-
RAVEL pt. flaut și pian ;GRAFFITI muzică pt. cor&pian ; Muzică pt. orchestră de jazz - BigBand ; Concert pt. două Marimbe și 11 suflători re-vision după concertul pt. pian în fă minor de Bach ; Patetica re-vision după BEETHOVEN SONATA pt. 11 suflători ; Proiectul Bach în ShowBiz pentru Marimba/Vibrafon/ Drum set/Solo violin / Solo cello & electronc ansamblu Aprox. 65 de titluri importante (www.imdb.com): A obținut 20 de premii oferite de Uniunea Cineaștilor din România și 15 premii oferite de Uniunea
Adrian Enescu () [Corola-website/Science/306374_a_307703]
-
fi făcute în noul studio al lui Van Gelder din Englewood Cliffs, New Jersey. Pe la începutul lui 1961, basistul Steve Davis a fost înlocuit de Reggie Workman, în același timp muzicianul Eric Dolphy s-a alăturat grupului ca al doilea suflător. Grupul devenit cvintet a avut o prestație extinsă pe mai multe sesiuni la Village Vanguard, care a fost totodată înregistrată, înregistrări care au demonstrat încă o dată capacitățile inovatoare ale muzicianului. Muzica sa evoluează continuu, influențată acum de cea indiană (raga
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
premiul ÎI pentru chitară baș. După plecarea lui Brandes în Israel, în 1975, Liviu Tudan devine liderul grupului, alături de Liviu Tudan fiind Nicky Dorobanțu (chitară solo, voce), Mihai Muncioiu (chitară), Nicolae Enache (claviaturi), Puiu Brec (tobe), plus un pachet de suflători (două trompete Mihai Sercaianu și Hermann Werner și un trombon Elvir Tatomir). Astfel, vor prezenta opera-rock "Meșterul Manole", din păcate needitată pe vreun disc. Totuși, vor înregistra la Radio piese care vor apărea pe Single-ul "Flori de timp/Vrei
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]