6,105 matches
-
în direcția lor. Trenul merge deci numai înainte pe calea sa ferată. Are un singur grad de libertate deoarece poate ajunge numai unde-l duc șinele. Noi ne deplasăm acum înainte într-o direcție oarecare independentă de vânt. Doar să sufle. De oriunde ar vrea. Eu dirijez mișcarea bărcii în direcția dorită mișcând vela. Avem așadar două grade de libertate deoarece cu același vânt ne putem deplasa pe direcția Nord-Sud dar putem să schimbăm oricând direcția virând spre Est sau Vest
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
naștere! Parcă zilele arată de la o vreme că au tendința să se repeadă înapoi, așa se scurg de neînsemnate și fără roade, sub o soartă abătută a neamului nostru! Dar zilele maestrului merg frumos, ca alaiul unui vodă, ușor extaziate, suflate cu aura legendei, pe cărări cu flori, sub un cer albastru absolut, de cobalt, fructe rumenite și dulci dăruind, steaguri înstelate de mii și milioane de închinători la ele, arborând. Noi, românii, nu vom mai avea niciodată un alt Benone
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Că-mi dezafectezi moralul Străduința mea e vană Și mă ceartă caporalul Mă' tu ăla fără carte Ce te crezi cu capul mare Vino-ncoace: șapte arte Nicăieri nu-s de vânzare! Inspirația sau muza Și pe care pun temei Suflă dintr-odată spuza Când nu faci eu ele, trei Că te duci și vântul bate Ți se șterg în urmă pașii Și nu are ce-i abate De pe caii lor, apașii Ori cu pix, ori cu stilou Fierbințeala unei febre
ODĂ LA O PANĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Oda_la_o_pana.html [Corola-blog/BlogPost/359479_a_360808]
-
afară pune botul pe toate mizeriile lăsate de câinii vagabonzi, că are boli pe care poate să ți le transmită, că are paraziți, că lasă păr peste tot și de multe ori hainele stăpânului au păr pe ele, că-i suflă în gură la copilul tău iar noaptea când dormi respiri același aer cu el. .Câinele a devenit un membru al familiei. Sau mai degrabă familia ta omenească a devenit membră a familiei canine. Aceasta dacă posesorul de câine are copii
CÂINELE STĂPÂNUL OMULUI? POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cainele_stapanul_omului_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/354395_a_355724]
-
idei prin e-mail devenise captivant după ce am publicat cartea „Convorbiri dialogale privind temeiurile dreptului”. Prin toate mijloacele media se inoculează ideea că nu avem personalități adevărate, că nu promovăm valori autentice, iar despre decesul neașteptat al lui Gheorghe Buzatu nu suflă nimeni un cuvințel. Așa, în ultimul deceniu ne-au părăsit discret mari matematicieni, mari fizicieni, filosofi, juriști, biologi, sociologi și psihologi, acoperiți de o tăcere jignitoare și vinovată prin lamentațiile orăcăitoare că nu avem personalități creatoare, nu avem valori autentice
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul by http://uzp.org.ro/prof-gheorghe-buzatu-a-plecat-la-intalnirea-cu-maresalul/ [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci, atât bunicul vărului
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
neamul nostru a fost frumos, mai ales eu(!) Îmi răsună în minte vorba unei mătuși: „Neamul nostru cel frumos, curvar și puturos”. O mai fi trăind oare? Patronul se așeză la birou și dădu peste cap un pahar cu rachiu. Suflă peste buze să le răcoreasca. Eu beau câte o înghițitură, pot să beau așa până dimineață, numai să am ce! Mai pune unul; este deja roșu la față, ca racul, devine mai jovial. Se aude un ciocănit în ușă. - Intră
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Puterea_vointei.html [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
Păi, m-au izbit atâția stropi nebuni de ploi, Pe lutul meu au curs amare ape în șuvoi, Străpuns apoi de fulgere și trăsnete-n furtună, Mi l-am cusut cu firele de-argint din lună.. Vânturi haine mi-au suflat viclene-n față Și mi-au uscat seva cea plină de viață, Iar dac-au reușit de-atâtea ori să mă doboare, Am renăscut mai viu, bând elixirul din izvoare... Atâtea viscole mi-au troienit pe suflet, Poteca vieții mi-
CHIP de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1456756980.html [Corola-blog/BlogPost/374605_a_375934]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > FEMEI ÎN NOAPTE Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe-aleile din vechiul parc, Bezmetic vântul suflă tot mai tare, Frumoasele arzând, cătând răcoare, Au trupul încordat precum un arc. Se mișcă fantomatic și felin, Sunt forme ce-au ieșit la promenada, Trei sferturi goale, apar în plină stradă, Frumoasele cu buze roș-carmin. Țigară, fumul, din ochi
FEMEI ÎN NOAPTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Femei_in_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/356886_a_358215]
-
de ziua mea? Nu știu, iubito, cât de mult contează. Să fii aici, acum. Atât aș vrea În rest, nimic nu mă interesează. Nu vreau cadouri scumpe, nici urări De sănătate sau urări de bine, Nu vreau vreun tort să suflu-n lumânări, Vreau doar o viață-ntreagă lângă tine. Te-nșeli iubito, dacă crezi că vreau Ca azi să port însemnele regale, Prefer umil, îngenuncheat să stau, Supus icoanei existenței tale. Și nu îmi pasă de ce alții zic, Nu-i
DE ZIUA MEA? de DANIEL DOBRICĂ în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/daniel_dobrica_1490221524.html [Corola-blog/BlogPost/379087_a_380416]
-
mă satur suava ei făptură Câte cuvinte... tandre au loc la ea în gură! - Nu mai căta mă' ceartă. Răspunde: de ce taci Că merg și te înfig în vie-ntre araci Dar și-acolo-mi e teamă să nu te sufle vântul Să nu prinzi rădăcini, să nu umpli pământul Mai zi și tu o vorbă că m-ai făcut să fierb Dacă ți-aș pune coarne, ai semăna c-un cerb! Dar tot nu zic nimic, las coarda să se
RECHIZITORIU de ION UNTARU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rechizitoriu_ion_untaru_1353063407.html [Corola-blog/BlogPost/364897_a_366226]
-
a băut câteva beri mai reci.S-au mai odihnit câteva minute și au hotărât să se întoarcă. Soarele se apropia de apus și un vânt ușor de seară, cam rece, cum este de obicei la munte, a început să sufle. Nicușor a observat că începe să tremure. Nu luaseră cu ei haine groase, așa că a tremurat până au ajuns în Bușteni. Ziua următoare Nicușor a început să tușească și a continuat să tușească până a ajuns acasă. Tusea a devenit
MOȘ MACHE ..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1434281902.html [Corola-blog/BlogPost/360484_a_361813]
-
carpetă înfățișând o fată întinsă pe iarba verde cu o mână sprijinindu-și tâmpla, țesută la război de mamare și cu ochelarii pe nas, dădea foaie după foaie. Din când în când ne citea și nouă spre încântarea mea. Nu suflam, nu răsuflam, aveam toate simțurile încordate ca să nu pierd ceva din prețioasa povestire. Mai târziu, când la rândul meu am descoperit taina magică a literelor, citeam și eu. Ce mândră eram și cât de mare importanță dădeam momentului! Mare ciudă
URSULEŢUL DE PLUŞ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ursuletul_de_plus_daniela_tiger_1386062445.html [Corola-blog/BlogPost/363064_a_364393]
-
L-au bătut în cuie, nu El a vrut ca să se suie, spre-a-L face alții, vai, statuie. Cât despre „spațiile mici”... n-ați nimerit-o nici aici. Fiind un Domn omniprezent, nu-i fixați voi un ambient! „Duhul suflă precum voiește!” Îm? Cum să gândești și să rostești, înainte de cel mai mare praznic al creștinătății, că Dumnezeu preferă LEMNUL? O fi acesta sau n-o fi cântec, dar mie mi se pare că-i cu cântec. Altminteri cum să
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
ei: a fost sărac, a fost bogat, a avut slujbe, le-a pierdut; o fi iubit probabil și o fi fost iubit, niciodată nu și-a uitat menirea, pe care cel ce l-a zămislit se pare că i-a suflat-o la ureche, după ce l-a gătit, zicându-i, cu un picior în spate:„„du-te să fii trivial!” La moartea poetului, printre necrologul lui Caragiale, străbate un sentiment de regret, un fel de mea culpa, pentru ce i-a
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_si_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1340890915.html [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
Mai ”nainte de a fi În plan când El ne-a zărit De atunci El ne iubi Și cu Tatăl ce-mpreună Lutul fin l-a frământat Până când apoi în urmă A Lor Chip iată i-au dat Și-a suflat în nări suflare Și omul a devenit O ființă pe cărare Cu um mers neobișnuit Căci avea din Dumnezeu El suflare din suflarea Taină ce e-n empireu Singură fiind lucrarea Ce-avea taina nemuririi Prin suflarea Celui Sfânt Și
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1495265293.html [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
mea de copil; ce sloiuri de gheață îmi sfârtecă dreptul la vot și vai, cum jelește iarba prin plete de zânâ, arzând, cu ochi injectați căutând un prunc ce în zare sporește iar Fătul-Frumos împletește cărări către cei ce mai suflă, dar fără s-ajungă, sfârșește și zarea... nici ea nu mai este... nici eu... ba eu mai deschid încă ochii și mă trezesc!... Iar mama care de mult mă simțise, își șterge lacrima fierbinte-n obraz, pe seama mea râde și
VIS... NEINSPIRAT! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440090918.html [Corola-blog/BlogPost/373431_a_374760]
-
acasă chiar atunci, căci mai avea o treabă de făcut. Trebuia să urce muntele până la poiana de la Dalna, să vadă cum stau proviziile de fân pentru cerbi și căprioare din acea poiană de la marginea pădurii. Pe culmea muntelui, vântul încă sufla cu putere, împrăștiind zăpada pufoasă de pe ramurile brazilor. Crivățul chiar se înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Casa_padurarului_1_viorel_darie_1392965217.html [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
mai băteam atâta. -Acum mi-a venit ideea. Dar, știi ceva? Ne trebuie probe. -Păi, nu i-am congelat pe toți? -Congelat, necongelat, ne trebuie un prizonier. Viscorilă spulberă zăpada și-l scoase pe Ghiocel, înghețat bocnă, dar viu. -Mai suflă, mă? întreabă Nămețilă. -Mai suflă, răspunse Viscorilă. Tocmai bun de prizonier. Apoi, Viscorilă se dresă Ghețienilor: -Umflați-l! Aceștia îl înșfăcară pe Ghiocel și-l târâră prin zăpadă până la palat. Aici, cioroipanii luară prizonierul pe care-l duseră pe sus pe
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
a venit ideea. Dar, știi ceva? Ne trebuie probe. -Păi, nu i-am congelat pe toți? -Congelat, necongelat, ne trebuie un prizonier. Viscorilă spulberă zăpada și-l scoase pe Ghiocel, înghețat bocnă, dar viu. -Mai suflă, mă? întreabă Nămețilă. -Mai suflă, răspunse Viscorilă. Tocmai bun de prizonier. Apoi, Viscorilă se dresă Ghețienilor: -Umflați-l! Aceștia îl înșfăcară pe Ghiocel și-l târâră prin zăpadă până la palat. Aici, cioroipanii luară prizonierul pe care-l duseră pe sus pe toate coridoarele. În urma alaiului de
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Vai, sunt încântată de faptele tale vitejești, generale! Meriți cea mai înaltă decorație: “Sloiul de gheață cu filigran de aur și colan”. Împărăteasa făcu un semn și slujitorii îi aduseră pe o pernă roșie măreața decorație: un colan de aur suflat în pulbere de diamante, de care atârna un sloi de gheață într-o montură cu filigran de aur. - Apropie-te, eroule! îi zise împărăteasa luând colanul pe care îl agăță de gâtul gros al generalului. Și îi sărută fălcile dolofane
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
Exista credința, că în noaptea de Crăciun, dobitoacele vorbesc. Bunicul Marin ne povestea o întâmplare din bătrâni, când, un „solomonar” care înțelegea limba dobitoacelor, a auzit boii vorbind despre Iisus, cel născut de Maica Domnului într-o iesle, unde vitele suflau asupra lui, pentru a-l încălzi. Este prezentă, în colinde, Natura care se bucură deopotrivă, alături de oameni și animale, la aflarea veștii Nașterii Domnului: “ „Florile dalbe“, „Flori de măr „florile între flori“ se reînnoiesc în fiecare an în mersul colindelor
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Craciunul_la_romani_floarea_carbune_1355050952.html [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
școală sunt nebuni. Martelează elevii cu întrebări terifiante, la examene. Prietenul lui Teodorescu este nebun. Își regizează părăsirea soției, cu consimțământul acesteia, si căsătoria cu guvernanță. Prietenul lui cel mai bun , Teodorescu, urma, să devină soțul soției lui. Teodorescu îi sufla iubita. Lumea din afară, și lumea trăită înăuntrul fiecărui personaj , sunt alienate. Chiar și viziunea salvatorului Lui Teodorescu, omul uscățiv, mai bătrân, cu copilul, devine în viață cel care îl acuză că este un trișor la cărți, și îi întinde
“GLISSANDO” : CRONICĂ DE FILM by http://revistaderecenzii.ro/glissando-cronica-de-film/ [Corola-blog/BlogPost/339348_a_340677]
-
i-a zis așa: - Cled că mă cunoști mata, Că altfel nu nimeleai Ce-am în brațe să îmi dai. Moșul a roșit la față Și să iasă cât mai bine Din încurcătura asta, A scos darurile-n grabă Și... suflând într-o batistă N-a mai nimerit cadoul Pentru fiecare țânc, Cum i-avea înscriși pe listă. Cu serviciul încheiat, A plecat pocnind din bici, Iar copiii într-un glas: - Moșule, la anul să treci pe-aici! Toți, cu darurile
MOȘ CRĂCIUN de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1419175496.html [Corola-blog/BlogPost/376670_a_377999]
-
sunt regine-n palat Scânteiază-n saloane de gheață Împodobind al toamnei regat. Dârzele crizanteme au curajul De-a sta în fața brumei seci, Doar ele dau grădinilor mirajul, Când neaua se așterne pe poteci. Apoi, înfruntă freamătul de vânt Ce suflă peste toamnă cu putere, Rostul crizantemelor pe pământ Este ofranda vieții efemere. Azi, stelele pământului înving, Mai prelungesc a grădinilor viață... Crizantemele și toamna se sting, Când plânge cerul cu flori de gheață. Referință Bibliografică: Crizanteme / Ștefania Petrov : Confluențe Literare
CRIZANTEME de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1475350099.html [Corola-blog/BlogPost/382368_a_383697]