3,677 matches
-
mângâie în creștetul capului, umflându-se în pene, nu se știe din ce motiv. Îl sărută și pe unchiul Vali pentru ca, în final, s-o strângă cam tare în brațe pe mătușa Anda, frumoasă foc și elegantă, de-ți lua suflarea. Se întoarse, apoi, spre familia Leon: Ce faci, Sando, aici erai? Se așezară la masă, cu Bica lângă ei și sărbătoritul în capul mesei. Era exact ceea ce nu suporta Dan: să fie în centrul atenției. Se foi în scaun până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mătase transparentă. Pielea ei albă, copilaș năzdrăvan jucându-se de-a v-ați ascunselea pe sub materialul părtaș la joc, nu lăsă nici un bărbat să mănânce în tihnă bucatele de pe masă. Ștefan, îmbrăcat la costum, amuțise la intrarea în restaurant toată suflarea feminină. Și-au lăsat colegii în sala de festivitate să-și ciocnească, până la cioburi, cupele de șampanie. Au urcat tiptil în cameră, îngroziți de scârțâitul scărilor din lemn și de gândul că cineva i-ar putea urmări, furându-le clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Ea se angajă să meargă în audiență la primar și să-l convingă să-i dea acceptul ca parada să se țină afară, pe scările de marmură din fața primăriei. Aveau să-și facă astfel o reclamă gratuită și spectaculoasă, toată suflarea orașului putând fi prezentă. Din nou, nu se ținu cont de părerea ei. Alexina contactă o trupă oarecare din oraș, să cânte în pauzele prezentărilor. Când le ascultă repertoriul, Luana se îngrozi de interpretarea lipsită de profesionalism. Începuse s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ce se făcuse în timpul dimineții. Plecară, apoi, la culcare, încântați de spectaculosul lor gest. A doua zi, muncitorii rămaseră cu gurile căscate găsind munca lor distrusă. Nu le veni să creadă că oameni cu carte, pe care-i cunoștea toată suflarea târgului, fuseseră în stare să facă așa ceva. Se apucară iarăși de treabă, întrebându-se ce vor mai găsi a doua zi din strădania lor. Seara, unchii repetară episodul, de data aceasta piperat cu amenințări febrile că vor da foc locuinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acum, când ea era la capătul puterilor, sfâșiată de atâtea încercări? Cum să-i spună c-o înșelase, că-i nenorocise viața, că nu-i mai lăsase nici o portiță de scăpare? O veste ca asta ar fi lăsat-o fără suflare. Putea merge acasă și s-o strângă de gât. Rezultatul ar fi fost același. Și totuși, trebuia să-i spună. Același simț al dreptății, prost înțeles pe tot parcursul vieții lui, îl făcu să nu caute o altă soluție. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ochi înveninați, zilnic, la orice întâlnire cu el. Voia să vadă, să știe dacă e fericit sau, dimpotrivă, aventura lui s-a terminat. Când zbuciumul ei atinse cote maxime, una dintre colege năvăli în birou și-i aruncă dintr-o suflare: Luana, e adevărat? Rebeca Schtac a murit? Nu știu despre ce vorbești. Femeia o privi cu neîncredere dar doamna Noia afișa cea mai sinceră necunoștință. Dumnezeule, n-ai aflat? Rebeca Schtac e moartă iar bărbatul tău a fost arestat! Luana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
glasului. În timpul dansului, acel prim dans menit să-i aducă împreună, îi vorbise întruna. Ea căutase zadarnic, în semiîntunericul din cameră, să-i mai zărească o dată chipul. Acea frumusețe care, preț de o clipă, cât fusese lumina aprinsă, îi tăiase suflarea. O zăpăcea apropierea lui. Îl dorea, cu slăbiciunea femeiască înnăscută, ori cu trăirile pornite din recunoștință sau din dragoste... nu mai știa. Sări din pat plină de sentimente contradictorii iar bărbatul simți tot zbuciumul sufletului ei chinuit. O înțelegea atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din ochii celorlalți, care piereau imediat ce rosteați următorul cuvânt, mi-am dat seama că acești oameni nu au timp să se adune, să gândească. Cum să vă explic? Îi luați prea repede ori tactica pe care o abordați le ia suflarea mai înainte ca ei să perceapă imaginile pe care le provocați. Mai exact, e vorba de inovație. Nu în sensul pe care-l percepe lumea. Articolul spune că inovația e văzută ca o muncă destinată unui grup restrâns de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ei, cu sau fără motiv. Veni, într-o zi, la Bariu pentru o precizare și înainte de a ieși din anticameră se întinse peste biroul ei, cu un zâmbet oribil pe față. Luana se lăsă pe spătarul scaunului, ferindu-se de suflarea lui. Domnule Voicu, ai intrat în zona mea personală. Bărbatul rânji și mai tare, cu o strungăreață grosolană înfiptă în mijlocul gurii. Draga mea, am auzit multe despre tine. Cunoscându-te, am fost nevoit să recunosc că ai ceva calități intelectuale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fie în stare s-o împingă afară pe ușă, pentru veșnicie. Dar ochii ei, părul, trupul și întreg acel al ei îl ținea legat cu lanțuri de oțel. Ce simți, Luana, când mă privești, când mă atingi, când îmi respiri suflarea? Nu reuși să mai mintă. Te iubesc, Ștefan, din toată inima, cu întreaga ființă... Te doresc, cu o sete fără leac, vreau să te ating și... Tăcu. Roșise. Îi bătea inima, să-i spargă pieptul, tremura îngrozitor, voia atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
toți cei pe care i-ai cunoscut, cine știe dacă nu va fi printre ei vreunul care să te poată ajuta. Trebuie doar să spun nu, s-a gândit Margaret. A tăcut. Emoția din vorbele lui Bill, debitate dintr-o suflare, nu putea să fie sinceră, și-a zis ea. Nu-i pasă câtuși de puțin, cum nu-i pasă nici de trecut și nici măcar de el Însuși. Omul ăsta-i un actor, un șarlatan. Asta face parte din slujba lui
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
coamă îi încadra fața împietrită. Fumul din cameră începea să se rarefieze tras de gura ușii de la balcon, lăsată deschisă. Sau Lilica, mai spuse profesorul de sport, ce zici, cu vocea aia a ei pițigăiată, vrând să afle dintr-o suflare totul, cine, cine, o auzi întrebând în recreații, cine, cine, unde, unde, cum? Glasul lui imita sacadând caraghios tonalitatea de pasăre alarmată de furtună. Cine, cine, unde, unde, cum, când? Se opri obosit, se adânci în canapea, avu câteva mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sale. Ploua cu amabilități. Carmina primi totul cu un zâmbet jenat. Apoi încet, încet, fără să forțeze nota pomeni numele celui ce-i bântuise atâtea săptămâni zilele și nopțile. Discuția se urni greu dar se urni. Carmina expuse dintr-o suflare concluziile studiilor ei din ultima vreme, argumenta înfocată fără să-și poată ascunde unda triumfătoare din voce. Profesorul o asculta impasibil, cu un zâmbet binevoitor, împietrit pe chip. Soția lui, cu pleoapele plecate, descifra un labirint dintr-un almanah. Carmina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Dacă aș fi putut, m-aș fi rupt în două: o jumătate ar fi rămas cu puiul schilod care suferea de frig, iar jumătate ar fi plecat cu puii sănătoși către îndepărtatele ținuturi călduroase. Vântul se întețea zi de zi. Suflarea lui dușmănoasă ne prundea în pene și-n oase. ,,Gata! M-am hotărât: decât să-mi moară toți puii, mai bine numai unul.” Și, fără a mai privi în urmă ca să nu-mi slăbească hotărârea, am zburat cu puii sănătoși
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plece cu copiii sănătoși care sufereau de frigul toamnei înaintate, iar jumătate să rămână cu puiul schilod care se agăța de ea cu disperare”. O asemenea soluție însă nu era posibilă și totuși o hotărâre trebuia luată. Într-o zi, suflarea dușmănoasă a crivățului a decis-o: ,,Decât să-i moară toți puii, mai bine numai unul...” și a zburat cu puii zdraveni. Opera literară Puiul ne dezvăluie în persoana lui I.Al.Brătescu-Voinești un scriitor precis, deosebit de talentat și fin
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
născută din primejdiile zilnice și chinuitoarea dramă a despărțirii de puiul sortit morții înregistrează în tonul fundamental al povestirii oscilații corespunzătoare, duioșia fiind nota dominantă. Începutul vesel și finalul trist subliniază un sincer sentiment de compasiune. Pe lângă epitete: ,,sta zgribulit”, ,,suflare dușmănoasă”, ,,călătorie lungă”, ,,trăiau liniștiți și fericiți”, ,,erau frumoși, cuminți și ascultători”, repetiții: ,,și ploua, ploua”, comparații plastice: ,,îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar”, ,,de-abia e cât luleaua”, ,,ochișori ca niște mărgele negre”, Brătescu-Voinești valorifică din plin
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fericirea și bucuria de a trăi într-un ras imposibil de întâlnit în altă parte: ,, Cât de frumoasă te-ai gătit, Naturo, tu! Ca o virgină Cu umblet drag, cu chip iubit. Aș vrea să plâng de fericit, Că simt suflarea ta divină, Că pot să văd ce-ai plăsmuit!” celălalt revers al medaliei se impune cu tărie de lege implacabilă: Mi-e inima de lacrimi plină, Că-n ea s-au îngropat mereu Ai mei, și-o să mă-ngrop și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Codrule, codruțule, / Ce mai faci, drăguțule?” Codrul este glasul istoriei, este Mircea, este Ștefan. Codrul este viața acestui popor în încleștata sa devenire istorică. Aici, la Ipotești, natura se regăsește într-un tot. Printre copaci și dincolo de dealuri, o singură suflare, același mit - Eminescu. Orizontul a dispărut. Un cer veșnic, un codru veșnic. Pelerin poposit la Ipotești, oprit din drum ca de o reînsuflețire la auzul unui glas din Univers, trăiesc într-o secundă atâtea clipe rare, fără a ști dacă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de suflete... Ah! Și trenul... trenul acela nu mai vine... Târziu, mă trezesc buimac pe un pat de spital. Privirea blândă a mamei mă învăluie cu drag. Nu o întreb nimic. Văd șinele lungi, nesfârșite, apoi... un trup înghețat, fără suflare... Într-un târziu, întreb: ,, Mamă, de ce n-a venit trenul, mamă?” Lacrimile șterg imaginile și mâna întinsă a mamei cu strângerea ei caldă, mă face să simt realitatea, să-mi amintesc că acolo, în satul bunicilor n-a fluierat vreodată
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
văzduhul; împărăția mută a zăpezii; satele s-au împodobit cu lână rece, scânteietoare; peste noi cad stele, cad fluturii botezului de gheață; gerul culege flori și le depune pe geam; gerul pune caselor ghirlande de cristaluri; gerul face c-o suflare pod de gheață între maluri. Despre însușiri fizice: mic cât un fir de linte; mic cât un bob de piper; ochișorii mărunți ca niște fire de colb; păr argintiu; păr acoperit cu pulberi de argint; păr nins; păr acoperit cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
culoare și farmec. Totul s-a schimbat și a devenit o lume de legendă, în care răsună clinchetul tălăngilor prin enorma catedrală a pădurilor. Viața Toamnei e ca o vâlvătaie de aur, încărcată de culori și miresme puternice, deșteptând întreaga suflare din monotonia verii. Fantezia celei de-a treia fiice a Bătrânului An aduce cu ea splendoarea de colier negru a nopților, cu care Toamna se împodobește după ce lumina zilei se stinge. În noaptea clară, frumoasa prințesă își poartă veșmintele cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o zale argintie. Soarele palid se ivește câte puțin printre nori. Pretutindeni e alb, zarea parcă ar fi un ocean de ninsoare. Cerul aspru și sălbatic se oprește la ferestre și depune pe cristalul înghețat flori de gheață. Dintr-o suflare gerul face pod de gheață peste maluri, iar la streșinile caselor pune ghirlande de cristal. Nopțile sun lungi și geroase, în păduri stejarii trosnesc, iar pe cer stelele par înghețate. Zăpada cristalină pare un lan de diamante și scârțâie agasant
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
plaiuri pasc turme de oi, iar ecoul transmite în nemărginirile depărtărilor clinchetul răsunător al tălăngilor. Pădurile ruginite de toamna bogată și sonoră își scutură frunza, iar deasupra lor, imaginea este contemplată de norii albi, ușori ce se mișcă sub adierea suflării. Pământul întreg și vietățile care-l slujesc tresar din somn, veseli și plin de viață, sub calda binecuvântare a astrului păzitor. Pretutindeni în jur, peisajul zugrăvește în diferite polarități, înălțătoare piscuri albe de calcar sau ținuturi păduroase ce îmbracă dealurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
începu să-i numească pe toți: Vântul Plaiurilor Înalte, Vântul Zărilor Înstelate, Vântul Amiezilor Dogoritoare, Vântul Asfințiturilor Senine, Vântul Bălților și Vântul Câmpiilor, Vântul Lacurilor Vineții, Vântul de Piscuri și Vântul Zefirul Norilor. După ce văzu că erau toate, își domoli suflarea, și le spuse Bine-ați veni! Atunci toate vânturile se plecară dinaintea lui, salutându-l ca pe un mai mare al lor. Eu stăteam ghemuită lângă vânturi, pe când nebunaticul meu prieten nu mai avea stare. Ei tot șușoteau, dar nici
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
sunt specialitatea Zorelei. Carnea e fragedă, vinul muscat. În soba de fontă duduie un arzător de opt sute. Pe pereții proaspăt vopsiți, umbrele lor se dilată de căldură. Serviți, dom' profesor, că e de unde. Hai noroc! Brândușă bea vinul dintr-o suflare. Își șterge mustățile stufoase cu dosul mâinii. Când o fi mai rău, așa să fie. Ca acum. Sughiță. Pentru caz de sughiț are apă minerală. Destupă o sticlă de jumătate și bea direct din ea. O lasă goală sub privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]