14,769 matches
-
deschiderea Salonului cărții ,Bookfest 2006", alături de Domnul Președinte Traian Băsescu ghidat cu maximă competență de domnul Gabriel Liiceanu. Și spuneți-mi: imaginile tv nu ne-au umplut de relaxare, momente vesele bazate pe spiritualitate prezidențială, dar mai ales de pace sufletească, fiindcă Domnul Președinte nu numai că a citit ,Codul lui Da Vinci", dar e și cartea preferată a domniei sale ? Ne-au umplut... Ei, dragilor, eu vă spun că nu cred... - Ar trebui să chemăm SMURD-ul, a zis în șoaptă
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă este la feminin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de oboseală, târziu când se făcuse deja noaptea. Malițios, încercam să o fac să ia lucrurile mai usor: îmi reproșez și astăzi glumă de a vopsi cu culori diferite tacâmurile noastre, sub pretext ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din structura sufletească nu se vindecă, se petrece doar o atingere anteică a existenței. Reflecția, în primă instanță, cedează din prerogativele sale în favoarea experienței. Principiul atât de drag profesorului, preluat de la eminescologul George Munteanu, văzând și făcând, se încarcă de substanță și-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ioan Lăcustă Adeseori, dinspre timpul dus vin ecouri cu rezonanțe nu doar actuale, ci parcă total necunoscute, ca și cum abia acum s-ar descoperi știutul. Mă gândesc, notând acestea, la câte, încă multe, de făcut (de descoperit) sunt acum pentru refacerea sufletească a celor pierdute în secolul de înstrăinare a Basarabiei față de țara Mamă de până la Marea Unire din 1918. Vremelnica revenire a ținuturilor de peste Prut la România Mare în anii interbelici ai secolului trecut nu a șters urmele vechilor stăpâni, după cum
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
pentru sufletele românești ca un balsam pus pe o rană adâncă, ca o rază de mângâiere venită în vremea celei mai cumplite deznădejdi". Basarabia, continuă autorul, "s-a unit cu țara mamă atunci când n-avea nimic de câștigat, decât bucurie sufletească; de aceea, pentru noi, aceia care trăim la granița Nistrului și ne hrănim din pământul ei binecuvântat, nu poate să existe o zi mai scumpă decât ziua de 27 martie". Amintind că unirea Basarabiei cu România "nici azi nu e
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
filmată fereastră din centrul Europei? Ce? Gripa aviară furișându-se mișelește spre Ardeal, pe la Întorsura Buzăului, pentru a-l virusa pe unicul fluture din lume cu înfățișare de om? Cioacă! Așadar, măcar vor bănui urmașii urmașilor noștri cu câtă tulburare sufletească așteptam să vedem că energia Președintelui nu smulsese fereastra din țâțâni, că aceasta se afla la locul ei, iar dincolo de sita protectoare din geam, abia-abia ghiceam o imagine care, poate, nici nu era a Președintelui, ci a vreunui felcer semănând
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
va mai veni niciodată să se cace, că vor începe odată marea constipație. Dar sunt cu toții diareici." - p. 41), inserții onirice de un gust dubios, imagini "poetice" (fluturi, păsări cu aripile fâlfâind) repetate până la sațietate, dialoguri de o mare vulgaritate sufletească, invocații ori imprecații comice (,De Chirico, unde ești să mă auzi?" întreabă Vlada la un moment dat, altul decât cel în care suduie un telefon public ce nu-i primește cartela: "Futu-te-n gură! l-am scuipat între cifre
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
cu delicatețe le ciupim// Pe chelnerițele de printre șprițe..." Sunt chelnerițe blonde printre șprițe). Rondelurile, sonetele, elegiile, baladele, cântecele și bocetele lansate de pe acest submarin erotic repede ieșit la suprafață mixează registrele și reinterpetează liniile melodice, în acord cu starea sufletească de moment a "Îngerului jongler Emil Brumaru". Am văzut cum de la nota lirică eminesciană din Caligrafiile... se trece cu ușurință la sfieli și comicării specifice, gesturi suave sau îndrăznețe, pledoarii plângăreț-masculine. Dexteritatea formală a poetului este un atú, dar poate
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
Rodicăi Palade, Ovidiu Șimonca alunecă într-o tribulație ranchiunoasă al cărei ton amintește de metehnele unui ziarist de scandal. E multă otravă în rîndurile articolului cu pricina, dar și multă frustrare mocnită. Îi recomandăm domnului Șimonca o cură de primenire sufletească la capătul căreia să poată fi suficient de obiectiv pentru a fi în stare să comenteze detașat chiar și acele evenimente culturale la care participă oameni pe care nu-i poate răbda. După ureche OTIDIANUL este printre ziarele care acordă
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
consideră așa-zisul său "simbolism", ca și relativismul, de natură temperamentală. E. Lovinescu va pune în seama unei inspirații muzicale (pe care o va ironiza Camil Petrescu în pamfletul său antilovinescian) capacitatea sa de speculație intelectuală, derivată, paradoxal, din stări sufletești obscure și din resursele inconștientului. Tot în seama simbolismului său temperamental pune E. Lovinescu "realizarea unei critici fără afirmare și fără negare, fără întrebuințarea ponderelor materiale ce fixează valorile în cifre și cantități, a unei critici de valori imateriale, fără
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
agrea aceste deducții și arăta cu satisfacție felul în care relativismului său temperamental pornea dintr-un scepticism funciar, ale cărui idei, la rândul lor, au o justificare psihologică profundă: "Îndărătul relativismului întregei mele opere se află, prin urmare, o realitate sufletească, conștiința de fiecare minut, stringentă, pururi actuală, și nu teoretică, a neantului universal ce nu putea împinge decât la o viziune cosmică în care valorile se degradează și se estompează în indiferența totală. Deși putea duce la anarhie morală sau
E. Lovinescu - 125 - Confesiunile unui critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10641_a_11966]
-
lacoma plaga. Polițiștii corupți, apăsați de epoleții grei, devin simpli mielușei, fugăriți de infractori pe aleile grotescului jenant sau sunt șantajați de interlopii care fac legea. Recenții violatori ai liniștei romantice de odinioară, ne schilodesc prin amputarea lentă a structurilor sufletești, generând consternare, panică și claustrare. Au arme performanțe în mână și drepturile omului în gură. țopia este enervanta prin definitie. Este stridenta și agresivă. A devenit o profesie rentabilă, căutată de jurnaliști și televiziuni. Indiferent genul. Chiar dacă este la feminin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de oboseală, târziu când se făcuse deja noaptea. Malițios, încercam să o fac să ia lucrurile mai usor: îmi reproșez și astăzi glumă de a vopsi cu culori diferite tacâmurile noastre, sub pretext ca să le evităm spălarea.... De o curățenie sufletească exemplara, lua lucrurile așa cum sunt, pe când eu mocneam. Spre deosebire de ea, care nu ar fi vrut pentru nimic în lume să plece din țară, eu îmi construiam înciudat capital inte lectual publicând în străinătate. În cele din urmă ne-am explicat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
i se pare „spațiu privat al mediului acvatic pe care cele două oceane, Atlantic și Pacific, l-au ridicat în timp, drept buclă cosmică pentru odihnă și admirație”. Pământul dintre două oceane, op. cît. p. 340). Oricum, coliziunea din structura sufletească nu se vindecă, se petrece doar o atingere anteică a existenței. Reflecția, în primă instanță, cedează din prerogativele sale în favoarea experienței. Principiul atât de drag profesorului, preluat de la eminescologul George Munteanu, văzând și făcând, se încarcă de substanță și-i
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cum ar admite un bolnav să meargă la medic atâta vreme cât se crede perfect sănătos?<footnote Georges Habra, Iubire și senzualitateă, p. 247. footnote>. Lupta finală este împotriva desfrânării cu gândul. Sfinții Părinții stăruie, în general, asupra aplicării tratamentului în partea sufletească a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
număr mare, variate și necesită nevoințe îndelungate. Aceste nevoințe sunt adevărate lupte fizice, psihice și duhovnicești. Din această cauză, s-a efectuat o împărțire a remediilor recomandată chiar de Părinții Bisericii care se aplică sufletului și trupului. Există o desfrânare sufletească și una trupească, iar lupta împotriva uneia presupune lupta împotriva ambelor: Căci acest război este îndoit, aflându-se și în suflet și în trup. De aceea, trebuie să dăm lupta din două părți împotriva lui<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
duhovnicească au arătat fără echivoc că multă mâncare și mai ales băutura fără cumpătare stimulează și conduc inevitabil la declanșarea în gând și în trup a trândăviei și a curviei. Remediul ce apare frecvent în legătură cu postul, fie el trupesc, fie sufletesc, este înfrânarea. Îndemnul la înfrânare îl găsim la majoritatea Părinților Bisericii. Dintre aceștia, Sfântul Efrem Sirul și Sfântul Simeon Noul Teolog subliniază faptul că înfrânarea înseamnă a face lucrurile cu frâu, adică a avea controlul lor<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să fie caracterizat de verticalitate în gândire, faptă și cuvânt. Mântuitorul condamnă comportamentul duplicitar, arătând că omul nu poate sluji la doi stăpâni în același timp. De altfel, minciuna, fariseismul și ipocrizia, constituie cauze ale sciziunii interioare, surse ale conflictelor sufletești. Părinții neptici ne îndeamnă să păzim mai ales capul șarpelui, adică gândul vătămător, ca nu cumva, prin primirea capului (prima răsădire a gândului) să primim și celălalt trup al șarpelui (consimțirea cu plăcerea). Până sunt încă prunci fii Babilonului, adică
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
evita pedeapsa se cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar fecioria inimii trebuie să fîe a tuturor<footnote Fer. Augustin apud Părintele Galeriu Prefață la Sf. Vasile cel Mare, Sf. Paisie Velicikovski, Cuviosul Nichifor Theotokis, Sfaturi la intrarea în monahism
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Ibidem, p. 200. footnote>, de aceea orice monah care nu reușește să fugă la timp este sfătuit să țină ochii în jos și să privească fără patimă<footnote Ibidem, p. 197. footnote>, iar după câteva cuvinte de întărire și mângâiere sufletească<footnote Ibidem, p. 197. footnote> să plece cât mai repede pentru ca imaginea femeii cu care a vorbit să nu-i rămână în minte și să-i aprindă patima. Pentru cei cărora crucea călugăriei li se pare prea grea de dus
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lor, căutându-L pe Hristos, trebuie să-L privească unul prin celălalt<footnote Ibidem, p. 152. footnote>. V.2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală, adică trezvie, cunoaștere, un control foarte bun al gândurilor care ne instigă la păcat și păstrarea cugetelor bune, folositoare sufletului, aducătoare de pocăință și de mântuire. Dintre aceste mijloace sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: postul, căința (zdrobirea) inimii, rugăciunea stăruitoare împotriva duhului celui mai spurcat sau rugăciunea întinsă către Dumnezeu, citirea deasă și continua cugetare adâncită asupra Scripturilor, știința spirituală, osteneala și lucrarea mâinilor care opresc și recheamă mintea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
intrarea. Dar dacă te răpește și intră, luptă cu el aruncând neputința ta înaintea lui Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]