3,755 matches
-
S.V., & Norman, D., (1992), „Comorbidiy between ADDH and learning disability: A review and report in a clinically referred sample”, Journal of the American Academy of Child and Adolescent Psychiatry, 31, pp. 439-448. Shaffer, D., & Craft, L., (1999), „Methods of adolescent suicide prevention”, Journal of Clinical Psychiatry, 60, pp. 70-74. Shaffer, D., Gould, M.S., Fisher, P., Trautment, P., Moreau, D., Kleinman, M., & Flory, M., (1996), „Psychiatric diagnoses in child and adolescent suicide”, Archives of General Psychiatry, 53, pp. 339-348. Shaywitz, S., (2003
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pp. 439-448. Shaffer, D., & Craft, L., (1999), „Methods of adolescent suicide prevention”, Journal of Clinical Psychiatry, 60, pp. 70-74. Shaffer, D., Gould, M.S., Fisher, P., Trautment, P., Moreau, D., Kleinman, M., & Flory, M., (1996), „Psychiatric diagnoses in child and adolescent suicide”, Archives of General Psychiatry, 53, pp. 339-348. Shaywitz, S., (2003), Overcoming dyslexia: A new and complete science-based program for reading problems at any level, New York, Alfred A. Knopf. Shedler, J., & Block, J., (1990), „Adolescent drug use and psychological health”, American
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Child and Adolescent Psychiatry, 36, pp. 637-644. Webster-Stratton, C., (1984), „Randomized trial of two parent-training programs for families with conduct-disordered children”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 52, pp. 666-678. Weddle, K.D., & McKenry, P.C., (1995), „Self-destructive behaviors among Black youth: Suicide and homicide”, in R.L. Taylor (Ed.), African American youth: Their social and economic status in the United States, New York, Praeger. Weems, C.F., Saltzman, K.M., Reiss, A.L., Carrion, V.G., (2003), „A prospective test of the association between hyperarousal and emotional
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pot constitui masca unei depresii pe care pacientul o ascunde cu grijă față de cei din jur, dar, adesea, și față de medic. Atunci când devine manifestă, ea este de resortul medicului psihiatru. În plan psihic depresia atinge un maxim prin înclinația către suicid a subiecților respectivi. g. modul de gândire magică, ilogică - bolnavul crede orbește în puterea medicului, a medicamentelor și chiar a bolii (Iemmet și col., 1993). 1. Evaziunea I. B. Iamandescu consideră că termenul comportă două accepțiuni evaziunea “legitimă”, această demisie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cu o personalitate puternică, care exercită o influență puternică asupra membrilor grupului. În trecut, cultele nu erau văzute ca amenințări ale securității naționale. Acestea erau mai periculoase pentru indivizii necombatanți, care își puteau pierde viața sub influența cultului. Nici apariția suicidului în masă n-a alterat această percepție. Oricum, recenta apariție a cultelor, doritoare și capabile să adopte scopuri politice distructive a revizuit imaginea fenomenului cultului. Cultele care sunt adesea fundamental bazate pe violență și coerciție, pot fi obișnuite să adopte
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
problemei. Concluzia pentru educator credem că este evidentă, la fel și sugestiile ce pot rezulta din acest fapt. Oricum, pentru ambele sexe, cea mai comună tulburare emoțională este depresia. Simptomele ei sunt autodeprecierea, crizele de plâns, gândurile și tentativele de suicid. Rata mare a acestor tentative (0,35% față de 0,18% la populația generală), ca și valoarea ridicată a recidivelor (între 30 și 50% dintre cazuri), indică faptul că în anumite condiții, formele de depresie severă duc către actul disperat. La
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copilului, sociologia familiei, sociologia moralei, metode și tehnici de intervenție psihologică (pentru cazuri mai deosebite). De asemenea, este necesară înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și școlară, specializate în tratarea „elevilor-problemă” (de exemplu, a celor cu tentative de suicid, a celor care se droghează, a celor care recurg la vagabondaj etc.). • Ceea ce trebuie să se sublinieze întotdeauna atunci când se pune problema preîntâmpinării (sau a combaterii devierilor comportamentale) este faptul că elevul nu este un primitor pasiv al cerințelor sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
263-270. Lehman, H.C. (1966b), „The psychologist’s most creative years”, American Psychologist, 21, pp. 363-369. Lehman, H.O., Witty, P.A. (1931), „Scientific eminence and church membership”, Scientific Monthly, 33, pp. 544-549. Lestev, D. (1991), „Premature mortality associated with alcoholism and suicide in American writers”, Perceptual and Motor Skills, 73, p. 162. Lindauer, M.S. (1992), „Creativity in aging artists: Contributions from the humanities to the psychology of old age”, Creativity Research Journal, 5, pp. 211-231. Lindauer, M.S. (1993a), „The old-age style and
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sociabilitate - izolare, Însingurare (introversie - extroversie)........................................................................................................ 215 Speranță, Încredere, optimism - deziluzie, descurajare ............................................. 221 Comportamentul antisocial: ostilitatea, agresiunea, crima ........................................ 224 VÎrstele omului și Înțelepciunea .................................................................. 226 Viața și moartea ................................................................................................... 234 Exigențe și riscuri ale Învățării și ale educației ........................................................... 241 Comportamentul În situații limită: suicidul, riscul mortal, sadismul ............................ 245 Modelele - inductoare ale atitudinii ......................................................................... 246 Destin, fatalitate - liber arbitru; cauză - efect; necesitate - Întîmplare; ghinion - șansă/noroc ....................................................................................... 247 Memoria, devenirea, timpul ........................................................................... 257 Politica, statul, puterea ................................................................................. 268 Civilizație și cultură ................................................................................................... 271 Familia, căsnicia; părinți - copii ...................................................................... 274 Persoana și
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
agresiv manifestat de către unii chiar față de „viață”. Pot exista Însă și forme perfide, cum ar fi acea satisfacție sadică de a-i fura sau de a-i distruge Încrederea În sine sau În viață unui semen, ducîndu-l astfel În pragul suicidului. * „Cine crede că va putea face rău celor din jurul său fără să sufere nimic, nu are minte.” (Antiphon) Nu-i vorba Însă numai de faptul „vendetei”, exprimat de proverbul: „Rău faci, rău găsești”, ci și de consecințele pe care „răul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aici, și un mare risc: excesul de scupule morale Îi face pe unii oameni să-și amplifice În așa măsură sentimentul vinovăției proprii, Încît să-i ducă pînă În pragul de a nu se mai putea suporta, dorind și Înfăptuind „suicidul”. * „Omul care caută gloria lumească se preamărește tot mai mult, iar pe măsură ce se preamărește În ochii oamenilor, slăbește tot mai mult În sine și ajunge să nu mai poată face nimic singur. Însă omul care caută aprobarea lui Dumnezeu se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu este exclus să ne gândim că nu am inventat nimic atunci când am decis mai Înainte să salvez de la incendiu biblioteca din Numele trandafirului, să-l cuplez pe Rollo Martins cu soția lui Harry Lime sau să-l duc la suicid pe nefericitul personaj din Lodge. Fapte clare, nu confirmate În mod direct de texte, dar care, ca și toate celelalte pe care i le-am propus cititorului În lucrările despre care am vorbit, corespund, În ceea ce mă privește, uneia dintre
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
prin ea Însăși, nu poate face casă bună cu deliberarea). Μ Viața ne-a fost dăruită ca să-i dăm tot mai multă viață, și nu ca s-o disprețuim, s-o batjocorim sau chiar să o suprimăm (prin omor sau suicid). Așa cum de un izvor nou-apărut avem grijă ca să ne dea apă tot mai multă și mai curată, la fel și cu o viață nou-apărută: o vom Îmbrăca În tot mai multă iubire, pentru ca ea să rodească... poate o nouă „pasăre
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
parte, opțiunea de a accepta o situație temporară de dependență, deși deliberată, nu-l absolvă pe cel În cauză de trăirea unor situații reale de umilință. Μ Nefericitul care se hotărăște, la un moment dat, să recurgă la tentativa de suicid dovedește că trecutul său este mai important pentru el decât prezentul sau viitorul. Această răsturnare a valorilor temporale este dată de predominarea În sufletul persoanei respective a stărilor emoționale negative (cum ar fi dezamăgirea și descurajarea), care, conservatoare fiind prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Într-adevăr, copilul Își preface uneori Într-atât conduita după modelul profesiei, Încât sfârșește prin a crede că i se potrivește perfect; alteori dă naștere Însă unor mari suferințe interioare, care pot duce la o atitudine de revoltă sau la suicid. Μ Periculozitatea conduitelor egoiste, care astăzi au tendința de a dezvolta forme tot mai agresive, constă, de fapt, În disprețul manifestat de cei În cauză față de orice sentiment social: logica lor Îngustă Îi face să grupeze toate considerațiile lor În jurul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
e pornire vicioasă și cât efectul unor frustrări. Abandonându-se, cu sau fără remușcare, unei relații vinovate, eroinele lui I. (mai rar, personajul masculin) se precipită într-o criză ce poate avea grave consecințe. Dezmeticirea din final duce fie la suicid, fie la regăsirea de sine, atunci când mai subzistă o șansă pentru cei căzuți în rătăcire. SCRIERI: Poteci în lăuntrul meu, Craiova, 1932; Dezmeticire, București, [1935]; Meandre, Craiova, 1938. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, II, 53-56; Perpessicius, Opere, V, 315; Metzulescu, Literile
IOANID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
minată de o suită absurdă de îndoieli torturante, de furii iscate din năzăreli, de disperări răvășitoare, rarele clipe de fericire fiind întunecate de umbrele unei suspiciuni ce nu provoacă decât suferință. Tot acest zbucium duce, într-un final melodramatic, la suicidul protagonistei, abia acum iubitul mefient convingându-se de adevărul sentimentelor ei. De aici, remușcări continue și o jelanie care generează o pasabilă, pe alocuri, narațiune. SCRIERI: București-Sakkarah, București, 1913; Schițe-filme, București, 1913; Ierusalim, București, 1914; Regina noastră, București, 1914; Getta
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
niște șabloane livrești. De pildă, Paula și Cornelia (între care oscilează Nucu) sunt două marote ale imaginarului scriitorului, alcătuite dintr-o sumă de clișee ținând de melodramă sau de romanul sentimental: prima este seducătoarea ratată, care după o tentativă de suicid își găsește fericirea în conjugalitate; a doua este o penelopă a statorniciei, lipsită de dramatism și profunzime. Dacă în alte scrieri, precum nuvelele din volumul Cascadorul (1981) sau romanul Învingătorului i se dau flori (1989), tematica și tipologia sunt aceleași
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
Basic Facts on Poverty”, HYPERLINK "http://www.childrens"www.childrens HYPERLINK "http://defense.org"defense.org, Children’s Defense Fund, decembrie 2002. 84. Graff, James. „Gunning for It”, Time Europe, vol. 159, nr. 19, 13mai 2002. 85. „Rates of Homicide, Suicide, and Firearm-related Death Among Children - 26 Industrialized Countries”, Morbidity and Mortality Weekly Report, vol. 46, nr. 5, 7 februarie 1997, p. 102. 86. Barclay, Gordon și Tavares, Cynthia, „International Comparisons of Criminal Justice Statistics 2000”, 12 iulie 2002; „Two Million
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se integreze și acceptând condamnarea. Așa, în Citadela sfărâmată, Matei Dragomirescu, tip de Narcis fatalist care profesează filosofic teoria vivere pericolosamente, dar se retrage într-o iubire-vrajă, ca în povestea medievală a lui Tristan și a Isoldei, și eșuează în suicid: „Poate nici dragostea noastră nu e făcută pentru timpurile astea”. Sculptorul Manole Crudu este tipul cel mai conturat de artist biruitor, echilibrat și armonios, un adevărat „clasic în viață”, care - asemenea lui Bérenger din Rinocerii lui Eugen Ionescu - crede că
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
a atitudinii de grijă față de sine a Eului unei persoane. Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a individului, care-și pierde propriul său sens, o dată cu sensul vieții. Adeseori, sentimentul tragic al disperării conduce individul la suicid (ideea de suicid, suicidul ca apel, tentativa de suicid, suicidul realizată. Suicidul este forma ultimă a disperării. El este actul de autonegație prin care persoana, considerând că este inutilă iar viața sa nu mai merită să fie trăită, apelează la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
grijă față de sine a Eului unei persoane. Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a individului, care-și pierde propriul său sens, o dată cu sensul vieții. Adeseori, sentimentul tragic al disperării conduce individul la suicid (ideea de suicid, suicidul ca apel, tentativa de suicid, suicidul realizată. Suicidul este forma ultimă a disperării. El este actul de autonegație prin care persoana, considerând că este inutilă iar viața sa nu mai merită să fie trăită, apelează la gestul ultim, fatal
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
față de sine a Eului unei persoane. Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a individului, care-și pierde propriul său sens, o dată cu sensul vieții. Adeseori, sentimentul tragic al disperării conduce individul la suicid (ideea de suicid, suicidul ca apel, tentativa de suicid, suicidul realizată. Suicidul este forma ultimă a disperării. El este actul de autonegație prin care persoana, considerând că este inutilă iar viața sa nu mai merită să fie trăită, apelează la gestul ultim, fatal. Am
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane. Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a individului, care-și pierde propriul său sens, o dată cu sensul vieții. Adeseori, sentimentul tragic al disperării conduce individul la suicid (ideea de suicid, suicidul ca apel, tentativa de suicid, suicidul realizată. Suicidul este forma ultimă a disperării. El este actul de autonegație prin care persoana, considerând că este inutilă iar viața sa nu mai merită să fie trăită, apelează la gestul ultim, fatal. Am putea compara suicidul cu forma
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ea este forma de maximă neliniște, de sfâșiere sufletească și morală a individului, care-și pierde propriul său sens, o dată cu sensul vieții. Adeseori, sentimentul tragic al disperării conduce individul la suicid (ideea de suicid, suicidul ca apel, tentativa de suicid, suicidul realizată. Suicidul este forma ultimă a disperării. El este actul de autonegație prin care persoana, considerând că este inutilă iar viața sa nu mai merită să fie trăită, apelează la gestul ultim, fatal. Am putea compara suicidul cu forma de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]