743 matches
-
1835 pe una rusească. După anul 1828, când izvoarele sulfuroase au fost descoperite de un medic militar rus ajuns aici în timpul ocupației țariste a Țării Românești, Pucioasa s-a dezvoltat ca stațiune balneoclimaterică, luând denumirea de Pucioasa, datorită apelor minerale sulfuroase concentrate de aici, numite popular pucioasă. Procesul de amenajare a băilor de la Pucioasa a continuat în 1873 cu participarea la Expoziția de la Viena, prilej cu care apele au fost analizate de specialiști austrieci; începând cu 1875, Consiliul Județean a cumpărat
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Turist”, toate trei construite înainte de '89, plus câteva pensiuni apărute ulterior. Este dezvoltată și industria textilă. Cariera de ghips de pe dealul din Pucioasa este exploatată de o firmă din orașul Fieni. În orașul Pucioasa au fost descoperite izvoare de ape sulfuroase, care au fost exploatate încă din sec. XIX. Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes național, fiind o stațiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal și național
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Prin H.G. nr. 510/1999 localitatea a primit statut de stațiune turistică de interes național, fiind o stațiune balneoclimaterică de tip integrat, care dispune de echipamente specifice de interes zonal și național. Datorită unor factori de cură unici, ca apele sulfuroase care au cea mai mare concentrație din țară, stațiunea și-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
Muntele Puturos cu împrejurimile sale este amintit încă din 1344. Prima atestare documentară are loc în 1756, fiind vorba de un loc în pădure - „"stejarii lungi"”, aflat la hotarul satului Turia . în 1767, se menționează utilizarea - pentru cură, a gazelor sulfuroase. Primele amenajări necesare curei balneare și facilități turistice se construiesc aici în 1895. Spre finalul secolului XIX se construiește local - pentru a folosi gazele emanate de "Peștera Puturoasă", o fabrică de lichefiere a dioxidului de carbon (prima de acest fel
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
compun băile Turia) - anume Băile Timsós (Apor), conțin atât alaun (sulfatul dublu de aluminiu și potasiu KAl (SO4) 2*12H2O) cît și acid sulfuric liber.. În zona Apelor de ochi izvoarele - cu o mineralizare scăzută, au apa ușor bicarbonatată, calcică,sulfuroasă, feruginoasă. Izvoarele băilor Csiszár (Jordán, Zsófia, Mogyóros, Szemviz), sunt folosite atît în cură internă - find ușor carbogazoase, feruginoase, sulfuroase și oligoradioactive, cît și în cură externă sub forma mai multor bazine cu apă minerală (Timsós, Baia cu Ciocolată - numită astfel
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
12H2O) cît și acid sulfuric liber.. În zona Apelor de ochi izvoarele - cu o mineralizare scăzută, au apa ușor bicarbonatată, calcică,sulfuroasă, feruginoasă. Izvoarele băilor Csiszár (Jordán, Zsófia, Mogyóros, Szemviz), sunt folosite atît în cură internă - find ușor carbogazoase, feruginoase, sulfuroase și oligoradioactive, cît și în cură externă sub forma mai multor bazine cu apă minerală (Timsós, Baia cu Ciocolată - numită astfel datorită culorii roșu-maroniu a apei, Hammás, Ștrandul - cel mai mare bazin, cu apa de culoare galbenă, Valláto), conținînd fie
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
se folosesc deasemeni în cură internă (izvorul "Vasas" sau Izvorul feruginos), precum și externă - bazinul din centrul stațiunii și cele de pe Muntele Cetății. Ivorul "Vasas" - aflat lângă capela ecumenică are o apă ușor radioactivă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, feruginoasă, bromurată și sulfuroasă, iar Ibolya (aflat pe traseul ce duce la cetatea Balvanyos) - cu gustul cel mai plăcut dintre toate izvoarele stațiunii, are o apă bicarbonatată, magneziană, sodică, bromurată, feruginoasă, ușor radiactivă. La 2 km de Balvanyos se află izvorul Imola (Szejke), cu
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]
-
Oxidarea se produce mai ușor ca la clor, deoarece electronul ce completează octetul este mai labil și poate fi realizată prin intermediul oxidării anodice. Metode de obținere -Acidul bromhidric, rezultat prin reacția 1), datorită caracterului reducător, reduce acidul sulfuric la acid sulfuros. Acesta din urmă se descompune în bioxid de sulf și apă ca în reacția 2). Bromul formează combinații anorganice în care se manifestă stări de oxidare negativă (-1) și pozitive (+1,+3, +5). Dintre combinațiile bromului, cele mai importante sunt
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
Una dintre cele mai cunoscute metode de obținere ale acidului bromhidric este prin acțiunea acidului sulfuric concentrat la cald asupra bromurilor. În urma reacției, în afară de acid bromhidric, se mai obține și un amestec de brom, ce va avea culoarea brună, acid sulfuros, apă și sulfatul metalului a cărui bromură a fost descompusă: Fiind instabil, acidul sulfuros ce a fost obținut se descompune în dioxid de sulf și apă. Sărurile acidului bromhidric (mai exact bromurile alcaline) reacționează cu anumiți reactivi, de exemplu cu
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
acidului sulfuric concentrat la cald asupra bromurilor. În urma reacției, în afară de acid bromhidric, se mai obține și un amestec de brom, ce va avea culoarea brună, acid sulfuros, apă și sulfatul metalului a cărui bromură a fost descompusă: Fiind instabil, acidul sulfuros ce a fost obținut se descompune în dioxid de sulf și apă. Sărurile acidului bromhidric (mai exact bromurile alcaline) reacționează cu anumiți reactivi, de exemplu cu azotatul de argint. În urma reacției cu acest azotat se va obține un precipitat de
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
Popa a identificat o linie de izvoare termominerale cu un debit total de 8 l/s. Doctorul E. Cociașu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasa, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziție cu izvoarele nr. 24, 11 și 12 de la Olănești, cu izvoarele nr. 7 și 14 de la Călimănești și cu izvoarele de la Mangalia. Apă acestor surse de la Bala poate fi utilizată atât în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
o zonă mlăștinoasa acoperită de vegetație specifică, cu nămol terapeutic. Nămolul sapropelic este furnizat prin acțiunea apelor termominerale după modalitatea vulcanilor noroioși, fiind însoțit adesea și de emanații de gaze. În urma analizelor acestor ape minerale s-a constatat caracterul oligomineral sulfuros, hidrogenul sulfurat având valori între 0,3 și 9 mg/l.. Analizele ulterioare efectuate la Crainici au indicat un chimism clorurat, sodic-calcic, bromo-iodurat, cu conținut redus în sulfați, specific apelor cu structuri închise (ape de zăcământ). Temperaturile acestor izvoare minerale
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
valori între 17 și 25 grade C. Aceste ape nu sunt radioactive. Rezultatele testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca și prezența apei sulfuroase hipotermale sunt factori care determină o floră și o fauna specifică acestei turbării. În margina bălților se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetație existent se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
anumite plante cu rădăcinile înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit că sub stratul de vegetație existent se formează un nămol fluid negru-cafeniu. În cazul turbăriei din Bala pe traseul canalelor prin care se scurge apă sulfuroasa se pot evidenția acumulări de nămol negru sapropelic rezultat din descompunerea materialului organic de natură animală și vegetală. Compoziția chimică a stratului de nămol mineral cenușiu-vinețiu cu impregnații de culoare neagră care se găsește sub pătură superioară de nămol curgător
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
cu cea a nămolului de Techirghiol și aciditatea relativ ridicată caracteristică a mediului acid de formare a turbei. Nămolul negru care se recoltează și se folosește în mod empiric prezintă caracteristici diferite. Acesta se formează în contact direct cu apă sulfuroasa și are un conținut mai ridicat de hidrogen sulfurat. Volumul total de nămol negru-cafeniu curgător și de nămol cenușiu-vinețiu cu proprietăți terapeutice existent în zona investigată a fost estimat la 8520 mc. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ, reumatism
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
din care doar 4 sunt stabili: S (95.02%), S (0.75%), S (4.21%), și S (0.02%). Alți izotopi mai sus de S, sunt izotopi radioactivi. S are un timp de înjumătățire de 87 de zile. Când mineralele sulfuroase sunt precipitate, echilibrarea izotopică între solid-lichid poate provoca mici diferențe în valorile δS-34 de co-genetice minerale. Sulful este o substanță solidă, de culoare galbenă, insolubilă în apă, dar solubilă în sulfura de carbon, benzen, toluen sau petrol; acesta are densitate
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
polisulfuri conduce la formarea de polisulfani, HS unde x = 2, 3 și 4. În cele din urmă, reducerea totală conduce la formarea de sulfuri: Sulful arde cu o flacără albastră, în urma reacției obținându-se dioxidul de sulf sau anhidrida acidului sulfuros, un gaz sufocant cu un miros foarte neplăcut. Dacă se continuă oxidarea, se obține oxidul superior, trioxidul de sulf, care este anhidrida acidului sulfuric: Numerele de oxidare ale sulfului variază de la -2 la +6. Fiind un element reactiv, acesta are
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
are o varietate de compuși anorganici, cât și câțiva compuși organici cu importanță biologică ridicată. Cei mai răspândiți radicali ai sulfului sunt sulfiții și sulfații. Prin adăugarea de apă la fiecare, se formează acidul sulfuric HSO (sau vitriol) și acidul sulfuros HSO. Principalele săruri ale sulfului sunt sulfurile și sulfații. Sulful are mulți oxoacizi, printre care cei mai importanți sunt acidul sulfuric și acidul sulfuros. Sulful este întâlnit și în unele clase de compuși organici, printre care se numără: tiolii (sau
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
sulfații. Prin adăugarea de apă la fiecare, se formează acidul sulfuric HSO (sau vitriol) și acidul sulfuros HSO. Principalele săruri ale sulfului sunt sulfurile și sulfații. Sulful are mulți oxoacizi, printre care cei mai importanți sunt acidul sulfuric și acidul sulfuros. Sulful este întâlnit și în unele clase de compuși organici, printre care se numără: tiolii (sau mercaptanii), analogii cu sulf ai alcoolilor, tioeterii, sulfonele și acizii sulfonici. Compușii cu legături multiple de tipul carbon-sulf sunt rari, excepție făcând disulfura de
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
numit rayon și a altor compuși organici cu sulf. Spre deosebire de monoxidul de carbon, monosulfura de carbon este stabilă doar în formă de gaz foarte diluat, fiind răspândit între sisteme solare. Este un nemetal multivalent răspândit în natură (zăcăminte sau izvoare sulfuroase). Se găsește și ca element pur, dar mai ales în compuși chimici, de exemplu sulfați și sulfuri. Este un element esențial în fiziologia organismelor vii. Intră în componența a numeroase substanțe de interes economic: acid sulfuric, îngrășăminte, praf de pușcă
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
Vulcanul (2400m) - situat în estul insulei Jawa, Indonezia, vulcan , este unul din cei trei vulcani activi din platoul (132kmp): Merapi (2800m)- În partea de nord-est și Raung (3332m) în partea de sud-vest al platoului. Lacul sulfuros cu apă termală de culoare turcoaz din interiorul craterului atrage foarte mulți turiști care trec prin estul Jawei, iar drumul către vârful craterului este înconjurat de peisaje miraculoase. De la buza craterului se poate coborî până la baza craterului la depozitelele de
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
culoare turcoaz din interiorul craterului atrage foarte mulți turiști care trec prin estul Jawei, iar drumul către vârful craterului este înconjurat de peisaje miraculoase. De la buza craterului se poate coborî până la baza craterului la depozitelele de sulf care emană gaze sulfuroase. Sulful este extras de localnici într-un mod primitiv care impresionează pe toți cei care se aventurează în crater. Coborâșul este abrupt pe o cărare accidentată, pe unde urcă și coboară muncitorii cu coșuri, pline cu bucăți de sulf, de
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
care impresionează pe toți cei care se aventurează în crater. Coborâșul este abrupt pe o cărare accidentată, pe unde urcă și coboară muncitorii cu coșuri, pline cu bucăți de sulf, de câte 60-70 de kg. La câțiva metrii de fumul sulfuros emanat de vulcan,; se poate ajunge la lacul aburind cu o culoare turcoaz, o priveliște mirifică și unică. De pe marginile lacului se ridică pereții abrupți ai craterului formați dintr-o rocă foarte moale și multicoloră. Turiștii care vor să ajungă
Ijen () [Corola-website/Science/299231_a_300560]
-
Bacău și Adjud și 501 în sud-est între Adjud și Onești flanchează în unghi ascuțit arealul. Cel mai apropiat aeroport este la Bacău. La mică distanță de municipiul Bacău la poalele dealului Moșului, în satul Sărată sunt izvoare cu apă sulfuroasa, clorurata, iodurată, calcica și bromurată. Aici funcționează o bază de tratament balnear care aparține de Episcopia Romano-Catolică de Iași și un ștrand cu apă sărată termala particular. Spre sud la mică distanță de vârful Cărunta, se află Poiana Ciciola, unde
Culmea Pietricica () [Corola-website/Science/327367_a_328696]
-
a valorilor artei populare și ahitecturale din zonă. Muzeul Rezső Haáz din Odorheiu Secuiesc, cu ajutorul mai multor protectori ai muzeului local, a adunat și a expus 14 porți secuiești. Baia cu apa încălzită din microstațiune se alimentează dintr-un izvor sulfuros, de la care provine și numele localității Băile Seiche. Izvorul de mare debit, cu disulfid de carbon și sulf, se află în parte de sud a mlaștinii terapeutice, a cărei apă este încălzită este folosită la băi calde și terapeutice. Pe
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]