2,494 matches
-
Sulina, Ștefan Sturdza aprecia că "avem aici școale primare de băeți și fete cum nu există aiurea, predându-se limba greacă și cea franceză, precum și cea română"942. Astfel, la scurt timp de la înființarea celor două școli românești din orașul Sulina "resultatele obținute au fost curonate de succes. De unde școala de băeți la început nu avea de cât 10 elevi, astăzi suntu înscriși 53. Astfel este și cu școala de fete"943. Cu toate că aceste două școli au fost înființate abia la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
printre elevi și eleve a fost cu atât mai mare (...) toți elevii și elevele de diferite naționalități vorbeau românește, scriau și citiau în limba română și greacă; limba franceză predându-se abia acum dupe examene"944. În perioada 1860-1865 la Sulina au fost construite două biserici ortodoxe de către locuitorii greci. În oraș existau, de asemenea: trei biserici rusești, o sinagogă, o biserică anglicană și două biserici ale comunității germane 945. La Sulina existau și două geamii. Geamia cea mare, Hamidia, a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
abia acum dupe examene"944. În perioada 1860-1865 la Sulina au fost construite două biserici ortodoxe de către locuitorii greci. În oraș existau, de asemenea: trei biserici rusești, o sinagogă, o biserică anglicană și două biserici ale comunității germane 945. La Sulina existau și două geamii. Geamia cea mare, Hamidia, a fost construită în anul 1857 de către comunitatea musulmană din localitate 946. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul Sulina avea 1 186 de case. De asemenea, existau 154 de prăvălii, un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sinagogă, o biserică anglicană și două biserici ale comunității germane 945. La Sulina existau și două geamii. Geamia cea mare, Hamidia, a fost construită în anul 1857 de către comunitatea musulmană din localitate 946. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul Sulina avea 1 186 de case. De asemenea, existau 154 de prăvălii, un hotel și 3 mori947. Toate acestea denotă dezvoltarea continuă ce a cunoscut-o această localitate după instalarea sediului Comisiei Europene a Dunării aici în anul 1856 și anexarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
154 de prăvălii, un hotel și 3 mori947. Toate acestea denotă dezvoltarea continuă ce a cunoscut-o această localitate după instalarea sediului Comisiei Europene a Dunării aici în anul 1856 și anexarea Dobrogei la România. De altfel, după anul 1878 Sulina era cel mai important port românesc la Marea Neagră, situarea sa la vărsarea brațului Sulina în mare făcând ca acest port să fie punctul terminus al călătoriilor navelor fluviale ce coborau pe Dunăre dinspre centrul Europei. O descriere a orașului în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a cunoscut-o această localitate după instalarea sediului Comisiei Europene a Dunării aici în anul 1856 și anexarea Dobrogei la România. De altfel, după anul 1878 Sulina era cel mai important port românesc la Marea Neagră, situarea sa la vărsarea brațului Sulina în mare făcând ca acest port să fie punctul terminus al călătoriilor navelor fluviale ce coborau pe Dunăre dinspre centrul Europei. O descriere a orașului în această perioadă îl prezintă ca fiind "bine pavat, iluminat și întreținut". O importanță aparte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acest port să fie punctul terminus al călătoriilor navelor fluviale ce coborau pe Dunăre dinspre centrul Europei. O descriere a orașului în această perioadă îl prezintă ca fiind "bine pavat, iluminat și întreținut". O importanță aparte prezenta faptul că orașul Sulina "era alimentat cu apă"948. În portul Sulina existau, în anul 1896, două faruri mari pentru dirijarea circulației navale. Unul dintre ele era situat la aproximativ 1 500 metri de țărm, iar cel de-al doilea se afla pe țărm
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
navelor fluviale ce coborau pe Dunăre dinspre centrul Europei. O descriere a orașului în această perioadă îl prezintă ca fiind "bine pavat, iluminat și întreținut". O importanță aparte prezenta faptul că orașul Sulina "era alimentat cu apă"948. În portul Sulina existau, în anul 1896, două faruri mari pentru dirijarea circulației navale. Unul dintre ele era situat la aproximativ 1 500 metri de țărm, iar cel de-al doilea se afla pe țărm, chiar la intrarea în port. În apropierea sediului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cel de-al doilea se afla pe țărm, chiar la intrarea în port. În apropierea sediului administrativ al Comisiei Europene a Dunării din oraș se afla un al treilea far, de dimensiuni mai reduse 949. În anul 1896 populația orașului Sulina era de 5 391 de locuitori, acesta fiind cel de-al doilea port românesc la Marea Neagră ca importanță, după Constanța 950. Populația orașului Sulina era de aproximativ 7 000 de locuitori în timpul verii, incluzând comercianții, lucrătorii portuari, precum și pe toți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se afla un al treilea far, de dimensiuni mai reduse 949. În anul 1896 populația orașului Sulina era de 5 391 de locuitori, acesta fiind cel de-al doilea port românesc la Marea Neagră ca importanță, după Constanța 950. Populația orașului Sulina era de aproximativ 7 000 de locuitori în timpul verii, incluzând comercianții, lucrătorii portuari, precum și pe toți aceia ce se aflau temporar în oraș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația stabilă a orașului Sulina era de aproximativ 4 900 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
importanță, după Constanța 950. Populația orașului Sulina era de aproximativ 7 000 de locuitori în timpul verii, incluzând comercianții, lucrătorii portuari, precum și pe toți aceia ce se aflau temporar în oraș. La sfârșitul secolului al XIX-lea, populația stabilă a orașului Sulina era de aproximativ 4 900 de locuitori. Cei mai numeroși locuitorii erau grecii, aflați în număr de aproximativ 2 000, urmați de către români. Populația românească a orașului totaliza puțin peste 800 de persoane. De asemenea, la Sulina locuiau: circa 600
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stabilă a orașului Sulina era de aproximativ 4 900 de locuitori. Cei mai numeroși locuitorii erau grecii, aflați în număr de aproximativ 2 000, urmați de către români. Populația românească a orașului totaliza puțin peste 800 de persoane. De asemenea, la Sulina locuiau: circa 600 de ruși, 444 de armeni, 268 turci, 211 supuși austro-ungari, 173 de evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
444 de armeni, 268 turci, 211 supuși austro-ungari, 173 de evrei, 117 albanezi, 49 germani, 45 italieni, 35 bulgari, 24 englezi, 22 tătari, 22 muntenegreni, 17 polonezi, 6 danezi și 4 persani 951. Varietatea deosebită a naționalităților ce locuiau la Sulina denotă faptul că, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, acesta era un oraș cosmopolit, o adevărată Europă în miniatură la gurile de vărsare ale fluviului Dunărea în Marea Neagră. Instalarea administrației românești la Sulina a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Sulina denotă faptul că, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, acesta era un oraș cosmopolit, o adevărată Europă în miniatură la gurile de vărsare ale fluviului Dunărea în Marea Neagră. Instalarea administrației românești la Sulina a condus la necesitatea stabilirii unor relații oficiale între autoritățile române din oraș și reprezentanții Comisiei Europene a Dunării. În aceste condiții a fost elaborat un regulament ce stabilea competențele și obligațiile autorităților române și internaționale aflate la Sulina. Astfel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Sulina a condus la necesitatea stabilirii unor relații oficiale între autoritățile române din oraș și reprezentanții Comisiei Europene a Dunării. În aceste condiții a fost elaborat un regulament ce stabilea competențele și obligațiile autorităților române și internaționale aflate la Sulina. Astfel, conform prevederilor acestuia "s-au recunoscut primăriei urbei Sulina dreptul de a elibera permisiuni pentru exersarea profesiunei de barcagiu, care îi incumbă jurisdicțiune asupră-le pentru ori-ce contravențiune"952. O altă prevedere a acestui regulament stabilea: "(...) căpitanul portului Comisiunei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
între autoritățile române din oraș și reprezentanții Comisiei Europene a Dunării. În aceste condiții a fost elaborat un regulament ce stabilea competențele și obligațiile autorităților române și internaționale aflate la Sulina. Astfel, conform prevederilor acestuia "s-au recunoscut primăriei urbei Sulina dreptul de a elibera permisiuni pentru exersarea profesiunei de barcagiu, care îi incumbă jurisdicțiune asupră-le pentru ori-ce contravențiune"952. O altă prevedere a acestui regulament stabilea: "(...) căpitanul portului Comisiunei nu va putea pe barcagii, de cât în urma eliberărei licenții
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
faptul că "pentru micele ambarcațiuni care fac cabotagiul s-au prevedut că căpitanul portului Comissiunei se nu fie în dreptu a le viza libera trecere, până ce nu vor presenta documente în regulă emanate de la autoritățele locale"954. Totodată, administratorul plășii Sulina afirma necesitatea adoptării de către parlament a unei legi "pentru crearea unui tribunal maritim la Sulina"955. Această propunere era determinată de convingerea sa "că ar fi în interesul nostru și al comerciului în genere, ca dreptul internațional la noi să
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se nu fie în dreptu a le viza libera trecere, până ce nu vor presenta documente în regulă emanate de la autoritățele locale"954. Totodată, administratorul plășii Sulina afirma necesitatea adoptării de către parlament a unei legi "pentru crearea unui tribunal maritim la Sulina"955. Această propunere era determinată de convingerea sa "că ar fi în interesul nostru și al comerciului în genere, ca dreptul internațional la noi să fie cât se poate mai desvălit și consolidat"956. Printre preocupările importante ale lui Ștefan
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
interesul nostru și al comerciului în genere, ca dreptul internațional la noi să fie cât se poate mai desvălit și consolidat"956. Printre preocupările importante ale lui Ștefan Sturdza în perioada în care a îndeplinit funcția de administrator al plasei Sulina s-a numărat și crearea unui spital și a unui serviciu sanitar modern în orașul Sulina. În acest sens, Ștefan Sturdza preciza că în anul 1879 "am format un comitet și am luat inițiativa pentru crearea unui spital prin subscripțiune
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
poate mai desvălit și consolidat"956. Printre preocupările importante ale lui Ștefan Sturdza în perioada în care a îndeplinit funcția de administrator al plasei Sulina s-a numărat și crearea unui spital și a unui serviciu sanitar modern în orașul Sulina. În acest sens, Ștefan Sturdza preciza că în anul 1879 "am format un comitet și am luat inițiativa pentru crearea unui spital prin subscripțiune, dar încercările mele au rămas fără succes, fiindu că am fostu nevoit atunci să mă retrag
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
comitet și am luat inițiativa pentru crearea unui spital prin subscripțiune, dar încercările mele au rămas fără succes, fiindu că am fostu nevoit atunci să mă retrag din serviciu"957. Referindu-se la organizarea alegerilor pentru consiliile comunale în plasa Sulina, administratorul Ștefan Sturdza afirma că "lăsându alegerile comunale cu totul libere am obținut cel mai bun resultat. Toți alegătorii pretutindeni votându în cea mai perfectă ordine pentru toți candidații de diferite naționalități, au ales oamenii cei mai onești și cei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
perfectă ordine pentru toți candidații de diferite naționalități, au ales oamenii cei mai onești și cei mai avuți la consiliele comunale"958. Orașul Chilia Veche, situat pe malul drept al brațului Chilia, era cel de-al doilea oraș al plasei Sulina. Aici existau două biserici lipovenești și o biserică rusească. Aceasta din urmă a fost construită în anul 1854 și avea hramul "Sfinții Voievozi"959. În anul 1879 la Chilia Veche a fost înființată o școală mixtă. La sfârșitul secolului al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1879 la Chilia Veche a fost înființată o școală mixtă. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul avea: 475 de case, 8 bordeie, 6 prăvălii, 21 de mori și 51 de fântâni 960. Conform raportului înaintat de către administratorul plasei Sulina către prefectul județului Tulcea în anul 1880, orașul Chilia "posedă școli primare de băeți și fete și sunt înființate doue localuri de școli în foarte bune condițiuni"961. Urmare a profesionalismului și dăruirii dovedite de către învățătorul școlii primare de băieți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de băeți și fete și sunt înființate doue localuri de școli în foarte bune condițiuni"961. Urmare a profesionalismului și dăruirii dovedite de către învățătorul școlii primare de băieți din Chilia Veche "și după mijlocirea primăriei și cererea cetățenilor", administratorul plășii Sulina a "intervenit a se publica prin Monitorul Oficial o mulțumire pentru purtarea sa exemplară"962. De asemenea, printr-o adresă datată 31 august 1880, administratorul Ștefan Sturdza solicita Direcțiunei Generale a Telegrafelor și Poștelor "a se stabili o linie telegrafică
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stabili o linie telegrafică la Chilia Veche"963. În acest sens, "pentru stabilirea acestei linii, cetățenii urbei Chilia Veche au oferit localul, mobilierul și lucrul gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit comunicație pe uscat de la Sulina la Chilia, s-au făcut podețele necesarii, rămâne numai a se îngropa stâlpii și așeza firul telegrafic, și încă în toamna aceasta sper că telegraful va corespunde și cu Chilia Veche"965. În același raport înaintat în anul 1880 de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]