613 matches
-
care dispune elevul, ci, mai ales, ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce știe sau ceea ce intuiește. În raport cu momentele realizării evaluării, în planificarea unității de învățare, în cuprinsul spațiului delimitat pentru o oră apar specificații de evaluare inițială, formativă sau sumativă, iar la finalul unității de învățare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor școlare trebuie însoțită, în mod sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care profesorul la desfășurat cu toți elevii și cu
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
știe sau ceea ce intuiește. În raport cu momentele realizării evaluării, în planificarea unității de învățare, în cuprinsul spațiului delimitat pentru o oră apar specificații de evaluare inițială, formativă sau sumativă, iar la finalul unității de învățare este prevăzută o oră de evaluare sumativă. Fiecare activitate de evaluare a rezultatelor școlare trebuie însoțită, în mod sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care profesorul la desfășurat cu toți elevii și cu fiecare elev în parte. Numai astfel poate fi descris nivelul de formare a
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
de raportare la obiectivele operaționale propuse și de evidențiere a progresului înregistrat de la o secvență la alta a instruirii. În cazul evaluării formative, feed-back-ul obținut ajută atât elevul cât și profesorul să își adapteze activitatea viitoare la specificul situației. evaluare sumativă se realizează, de obicei, la sfărșitul unei perioade mai lungi de instruire (de exemplu, capitolul, semestru, an școlar, ciclu de învățământ, etc.), oferind informații utile asupra nivelului de performanță a elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativă se concentrează
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
situației. evaluare sumativă se realizează, de obicei, la sfărșitul unei perioade mai lungi de instruire (de exemplu, capitolul, semestru, an școlar, ciclu de învățământ, etc.), oferind informații utile asupra nivelului de performanță a elevilor în raport cu obiectivele de instruire propuse. Evaluarea sumativă se concentrează mai ales asupra elementelor de permanență ale aplicarii unor cunoștințe de bază, ale demonstrării unor abilități importante dobândite de elevi într-o perioadă mai lungă de instruire. Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
evaluare continuă se face în timpul secvenției de instruire (tehnici curente de ascultare și teze); evaluare finală se realizează la sfârșitul unei perioade de formare (examene). * prin coroborarea celor două criterii se poate ajunge la o altă clasificare: evaluare cumulativă (sau sumativă) evaluare continuă (sau formativă) 2. Metode de evaluare Teoria și practica evaluării oscilează între metodele tradiționale de evaluare și cele complementare. Metodele tradiționale de evaluare sunt denumite astfel datorită consacrării lor în timp ca fiind cele mai des utilizate. Din
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
-o genera metodele tradiționale de evaluare aplicate frecvent. Prin complexitatea și bogăția informației pe care o furnizează, sintetizând activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an școlar sau ciclu de învățământ), portofoliul poate constitui parte integrantă a unei evaluări sumative. E. Autoevaluarea, prin informațiile pe care le furnizează, are un rol esențial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecății de valoare emise de profesor. Pentru ca evaluarea să fie resimțită de elev ca având efect formativ, raportându-se la diferite capacități
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
informații care se materializează în date concrete și cele care determină calea de rezolvare a unei probleme -descrierea unui algoritm în limbaj natural -prezentarea obiectelor cu care operează algoritmii (date, variabile, operații, expresii) Tabla,creta Planșe Fișe de lucru Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Tema pt.acasă -descompunerea datelor în date de intrare și de ieșire -descrierea etapelor rezolvării unei probleme din punct de vedere algoritmic Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Principiile programării structurate Nr. ore: 10
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
unei scheme logice și a funcțiilor asociate -prezentarea vocabularului pseudocodului -exersarea descrierii acestora cu ajutorul schemelor logice și în pseudocod prezentarea structurilor de bază: structura liniară, alternativă și repetitivă Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Planșe Scheme Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Autoeval. -Probleme care prelucrează date numerice -Probleme care prelucrează date nenumerice -exersarea scrierii unor algoritmi simpli, folosind: structuri liniare, structuri alternative structuri repetitive Fișe de lucru Tema pt.acasă Tema de lucru în cl. Unitatea de
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Prezentare generală 2.Editarea programelor sursă, compilare, rulare 2.4., 3.1., 3.2.,3.3. -Prezentarea mediului de programare (facilități de editare, de compilare și de rulare) Activ. individuală Tabla,creta Calculator Formativă Sumativă Unitatea de învățare: Elemente de bază ale limbajului de programare Nr. ore: 6 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Noțiuni introductive -Structura programelor 2.Descrierea sintaxei cu ajutorul diagramelor de sintaxă 3.Vocabularul limbajului -Setul de
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
ale limbajului de programare -activități de dezvoltare a deprinderilor de abstractizare și organizare a informațiilor în diverse structuri de date utilizarea intrării și ieșirii standard Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Planșe Fișe de lucru Calculator Formativă Sumativă Probe practice Probe scrise Autoeval. Tema pt.acasă Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Structuri de control Nr. ore: 12 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1. Structura liniară -instrucțiunile de atribuire -instrucțiunea compusă
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
structura liniară -structura alternativă -structura repetitivă -exerciții de transpunere a pașilor unui algoritm în structuri de control specifice proiectarea/modelarea unui algoritm și implementarea acestuia Activ.frontală Activ. individuală Activ. pe grupe Tabla,creta Planșe Fișe de lucru Calculator Formativă Sumativă Probe scrise Autoeval. Tema pt.acasă Tema de lucru în cl. Unitatea de învățare: Tipuri structurate de date Nr. ore: 18 Conținuturi (detalieri) Obiective de referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Tablouri Declarare -Determinări min/max -Algoritmi de sortare
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
informațiile despre o temă dată sau la alegere (din literatura de specialitate matematică), le interpretează și le sistematizează, precum și capacitatea lor de a le prezenta într-o formă finită prin intermediul unui editor de texte. Proiecte - se vor utiliza în evaluarea sumativă - se va testa nivelul la care elevul este capabil să conceapă, să construiască și să documenteze tema de proiect propusă, modul în care îmbină informațiile acumulate din sfera matematicii cu cele din sfera informaticii. Aceste metode se vor folosi cu
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
scopurile, rolul lor fiind acela de a clarifica sau preciza mai bine natura și importanța scopurilor urmărite; • scopurile nu pot fi identificate direct, unica modalitate de cunoaștere a lor reprezentând-o corelarea cu obiectivele comportamentale (acestea din urmă, în sens sumativ, pot atesta atingerea scopurilor); • scopurile neînsoțite de obiective rămân formulări abstracte și foarte vagi, care pot crea obstacole și dificultăți în proiectarea activităților educaționale; • formularea scopurilor este obligatorie, deoarece ele dau unitate și perspectivă obiectivelor și evită riscul atomizării și
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
specifice unei asemenea construcții sunt: - organizarea elevilor: individual; grupal; frontal; - organizarea conținutului vehiculat în timpul procesului: fragmentat; integrat în unități; global. - prezentarea conținutului: expozitiv; problematizant; descoperire; - intervențiile cadrului didactic: permanente; episodice; alternante; - exerciții aplicative sau de consolidare: imediat; seriat; amânat; - evaluarea: sumativă; formativă; alternantă. După opinia aceluiași autor, în sistemul interactiv despre care am amintit în debutul teoretic al studiului (abordarea de tip combinatoric - vezi Potolea, 1989), strategiile instrucționale ar rezulta din combinațiile diviziunilor fiecărui criteriu: C = 3 x 3 x 3
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
începutul unei etape de instruire prin teste docimologice, concursuri etc.; b) evaluarea continuă, care se face în timpul secvenței de instruire prin ascultare curentă și teze. Dacă se combină cele două criterii, se ajunge la altă clasificare: a) evaluarea cumulativă (sau sumativă), care se realizează prin verificări parțiale încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor; b) evaluarea continuă (sau formativă), care se face prin verificări sistematice pe parcursul programului pe secvențe mai mici, perfecționând activitatea de instruire. 6.4. Metodele de evaluare tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor; * subtilitatea asocierii ideilor; * complexitatea compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce eseului a formă de examinare a elevilor este legată de scorurile diferite care se înregistrează de la un evaluator la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
spiritul deontologiei profesionale consider că profesorii trebuie să învețe să utilizeze în mod adecvat, prin adaptarea la nivelul intelectual al elevilor, a instrumentelor de evaluare, să îmbine cu măiestrie atât evaluarea formativă (pentru procesul de predare - învățare) cât și evaluarea sumativă (pentru „produsele” care rezultă în urma învățării). Evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul, sancțiunea sau controlul, ci cu posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor, cu formarea unei imagini cât mai corecte despre sine, nu numai cu lipsurile pe care le are, dar
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
începutul procesului de predare-învățare); evaluare continuă (realizată în timpul acestui proces); evaluarea finală (realizată după o secvență de timp bine precizată). 5. După cum evaluarea certifică sau nu calitatea celui care este evaluat: loc de muncă, pe baza de competiție profesională. evaluare sumativă - arată nivelul la care a ajuns un anumit elev la un moment dat. Este o judecată definitivă care certifică sau sancționează calitatea celui evaluat, care se produce “la termen”, fiind o evaluare finală și se bazează pe informații obținute în urma
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
o parte, și situații de învățare și modalități de evaluare, pe de altă parte, precum și organizarea unor unități de instruire cu caracter frontal, individual sau pe grupe; * Alcătuirea probelor de evaluare, integrate în structura activității didactice, cu funcție formativă sau sumativă; * Pregătirea punctelor de sprijin sau a conduitelor de reglare; * Redactarea documentelor destinate elevilor; * Redactarea proiectului de lecție în formă definitivă. Proiectarea unei lecții presupune parcurgerea următoarei scheme: * Precizarea obiectivelor(ce voi face?) * Analiza resurselor(cu ce voi face?) * Elaborarea strategiei
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
De ce crezi că până la urmă și-a făcut o mulțime de prieteni? *Tu cum ai proceda dacă ai fi în locul ariciului? Colorează scenă din poveste; 16. 29.05.2014 Măscuțe pentru carnavalul personajelor confecționare 17. 05.06.2014 Povești încurcate-evaluare sumativa 18. 12.06.2014 Carnavalul personajelor-evaluarefinală MODALITĂȚI DE EVALUARE Evaluarea se va efectua: *Continuu -prin repovestiri, dramatizări, colaje, jocuri didactice și de rol; *Lunar, semestrial prin teme de evaluare propuse, prin organizarea de expoziții permanente cu lucrările copiilor, serbări. Bibliografie
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
populații de a trăi intens relațiile publice” (Agulon, apud Boudon et al., 1995, p. 207). Satisfacție de durată - „fenomen de agregare a stărilor particulare de mulțumire în legătură cu trecutul, prezentul și viitorul” (Sandu, 1999, pp. 50). Poate fi măsurată prin agregarea (sumativă sau multiplicativă) a stărilor de satisfacție față de viață în prezent, în raport cu trecutul și prin considerarea viitorului față de prezent (optimism/pesimism). Una dintre tipologiile derivate din abordarea centrată pe satisfacția de durată face distincția între pesimism cronic (este rău și va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
altă dimensiune a personalității Domniei Sale, fapt care s-a consumat de Îndată, oarecum ascuns și cu ceva precauție. Am descoperit atunci - iar acest lucru a fost Întărit mai târziu - că cele două prezențe, prin literatură și pedagogie, sunt complementare, completive, sumative, dar și stimulative pentru cei din exterior, care le abordează prin receptare și studiu. Doamna profesoară Cernichevici a demonstrat că poți fi simultan educator și scriitor, că reușești ca pedagog dacă știi să scrii frumos și bine și că izbândești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
proprii, de manifestare a interesului față de muzică. Se recomandă ca în cazul copiilor mai puțin înzestrați muzical sau timizi, să se renunțe la administrarea individuală a probelor, preferând-o pe cea colectivă, în grupe de aproximativ patru elevi. În evaluarea sumativă, probele administrate vizează crearea unei imagini sintetice asupra achizițiilor elevilor prin evaluarea mai multor competențe, ca și prin verificarea gradului de asimilare a unui conținut mai amplu. Nu lipsește însă evaluarea continuă, probele de evaluare formativă urmărind realizarea unui singur
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
importantă este, conform tendințelor actualului curriculum al disciplinei, deplasarea accentului, atât în predare-învățare cât și în evaluare, de pe latura informativă pe cea formativ-educativă, deosebit de importantă devenind cultivarea vocii copiilor și a interesului acestora pentru muzica de calitate. PROBA DE EVALUARE SUMATIVĂ Clasa: a IV-a Obiective de evaluare: să scrie notele și duratele învățate; să recunoască elementele de limbaj muzical în cântecele învățate. Ascultați fragmentul și scrieți înălțimea sunetelor pe care le recunoașteți (dicteu melodic din 5 - 7 sunete). Din perspectiva
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
au ucis ca niște mișei (s.n. C.M.)"40 pe Țepeș. Sfârșitul luptelor cu turcii nu a fost inclus în tabloul general de război, ci în fragmentul ultim despre "însemnătatea domniei lui Ștefan", agravând distribuția incoerentă a planurilor povestirii. Cu titlu sumativ, se afirma că Moldova cunoscuse opt ani de liniște și libertate, deși Mahomed mai trimisese și alte armate, pe care Ștefan, firesc, le-a înfrânt. Pacea a survenit, se pare, împotriva dorinței domnitorului, atunci când el "a văzut că nimeni dintre
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]