12,131 matches
-
permanență două fețe, ca Ianus, două medalii. Ce-ar fi să mă supăr acum că vecinul meu habar n-are cine este Kafka sau că nu i-a trecut nici măcar pe la urechi numele lui Mircea Cărtărescu? Eu pot să mă supăr, dar rezolv ceva cu asta? Indignarea mea îl va face oare conștient pe vreunul dintre cei intervievați ce pierdere este pentru el ca nu l-a văzut pe Lear, pe Prospero, pe Feodor Pavlovici Karamazov, pe Prohor Hrapov, adică pe
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
nu aduce voturi nici țărăniștilor, nici liberalilor, dar nici PD-ului. * Aflat se pare tot în căutare de voturi, presedintele Constantinescu a făcut mari declarații împotriva unei declarații autonomisto-federaliste care mai curînd nu există la ora cînd președintele s-a supărat împotriva ei. Intelectuali transilvăneni care s-au trezit semnați pe o listă despre care nu aveau știință sau care nu voiau să semneze un proiect de federalizare, ci o discuție despre chestiunea federalizării României, au ajuns vedetele reacției prezidențiale pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17854_a_19179]
-
speranțe, dar și înfrângeri dureroase, adeseori juste, alteori enigmatice. Multe se petrec la lumină, dar dincolo de scenă deschisă, se agită convingeri, voințe, dorințe sublim motivate dar și interese punctual determinate. Cât de mulți instrumentiști, cântăreți, pedagogi, autori, critici se vor supără rău pentru abaterea mea - teoretică - de la regulă "binelui necesar", regula unanim acceptată! E adevărat. Concursurile internaționale ne-au dat mari satisfacții; e adevărat, au determinat o emulație pozitivă ca rezultat al globalizării care curge pe toate canalele vieții. A fost
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
Un exemplu grăitor este chiar cartea dlui Rădulescu, pe care am citit-o cu, dacă pot spune așa, un folos eventual, lăsat adică pe mîine, dar cu un amuzament intelectual cît se poate de prezent. Nu cred că-i voi supără pe genealogiști afirmînd că intră, în disciplină lor, o parte de joc superior care o face simpatică artiștilor. Și îndulcește paranoia unora dintre ei, care, desenîndu-si "arborele" (real ori inventat), pot fi iertați, la ideea că sacrifică pe un altar
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
ajută cu ceva? Acum vreo 12-14 ani, cînd mi se refuzau toate calitățile, una mi se recunoștea, totuși: că am avut miros bun la tineri... E prematur să te azvîrli la o monografie (știu), dar altă cale nu este! Te superi rău dacă îți spun că (poate) dificultatea de a publica în presă este norocul dumitale?... Curaj. O să reușești. "Și, peste o lună, după ce îi releva, iar și iar, dificultatea criticilor literari de întîmpinare, care-și scot, periodic, volume de articole
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
Mincu), din motive etnice, iar Liiceanu, în comunism, și el persecutat, marginalizat profesional, suportând dificultăți de publicare, supravegheat de Securitate, din motive să le zicem de clasă. Nici unul nici celălalt nu au cunoscut, din fericire, rigorile detenției. De ce comparația a supărat, de ce recurgând la ea a devenit dl. Liiceanu liderul antisemiților români, nu am să înțeleg niciodată. Mă gândesc totuși că altă comparație ar fi fost încă și mai plină de semnificații dramatice: aceea dintre destinele unor Sebastian și Fundoianu. Primul
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Patapievici, solicitându-i cinci sute de milioane de lei "daune morale" pentru unele expresii "jignitoare și apte să-mi prejudicieze demnitatea, onoarea și reputația" (după cum susține reclamantul), din articolul "Cultura mitocăniei" al eseistului de la revista "22". Expresiile care l-au supărat pe dl. Cristoiu sunt: "Cultura mitocăniei și-a vădit prin Ion Cristoiu și fațeta intelectuală"; "împotriva mitocăniei verbale a domnilor Tucă și Cristoiu"; "mitocănia amfitrionilor le părea în datele normale ale politeții". Las deoparte figura ofuscată a d-lui Cristoiu
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
din versiunile pe Internet ale periodicelor românești). Distanța ironică este și mai evidentă în construcțiile analogice care păstrează podul, dar îi atribuie materiale de construcție diferite, în funcție de tema zilei: "60 de părinți și studenți au luat cu asalt Ministerul Educației, supărați că / S-a prăbușit podul cu loaze de peste Prut" (Evenimentul zilei = EZ, 1947, 1998, 1); " După poduri de flori, loaze sau mercur, premierul Vasile toarnă pilonii altei ghidușii: / Podul cu wați de peste Prut" (EZ 1951, 1998, 1). Efectul comic al
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
prin minte să conceapă o critică distrugătoare a lui Burns, în discursul de inaugurare a sărbătorii cu pricina, mușcînd vîrtos din caltaboș și cu paharul de whiskey în mînă. După cum mă îndoiesc sincer ca vreun critic literar să se fi supărat la apariția unui pamflet îndreptat împotriva ideilor politice ale lui Burns, să zicem, folosind drept contraargumente menite să-l apere pe poet succesul mondial al whiskey-ului scoțian. De asemenea am credința că există cititori de poezie din lumea întreagă, nu
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
universului, va fi cîndva cunoscută și înlăturată... Iată un prilej nou de a supune încă unui test ceea ce ne obsedează: sfîrșitul lumii, - anul 2000. Un om de spirit și - poet, pe care-l prețuiesc și care sper să nu se supere că-i trădez credința lui într-o nouă previziune, susține că sfîrșitul lumii se va produce anul viitor în luna mai la orele 14 și treizeci; și că, de data asta, nu mai e de joacă, nemaifiind cu putință nici o
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
cum sîntem, alta cum ne vedem". O antifilosofie a prostiei face parte cu brio din recuzita cinismului: " Am un singur dezacord cu L. La capătul cărții lui care a trecut neobservată, ceea ce arată în ce mizerie ne găsim. El este supărat pe proști și pe nesimțiți. Eu nu. Ei nu se fac singuri (nu ne facem!) proști, nesimțitori. Așa le-a fost dat. Să ne mai și suparăm? Tot pe ei?". Sau, iconoclast: "Corelativ, nu am evlavie pentru scriitorii mari. Îi
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
gramatical persoană) în locul infinitivului (mijloc ideal pentru sensul generic). De fapt, construcțiile cu sens generic nu privesc doar subiectul, ci apar într-o mare varietate de poziții gramaticale ("dacă te doare capul, trebuie să te vadă un medic"; "nu te supără cînd se vorbește despre tine" etc.), ceea ce ar impune o reorganizare a modului lor de prezentare. În plus, existînd mai multe posibilități, e importantă explicarea eventualelor diferențe - de uz și de valoare semantico-stilistică - dintre ele. În limbajul jurnalistic se pot
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]
-
vis, zbor, iubire, viața, moarte. În două roluri dificile, dezvoltate amîndouă pe două registre diferite, Adi Carauleanu (Alchonon) și Doina Deleanu (Teibele). Unui cabalist sărăcuț, ușor timp, nu prea luat în seamă,ascet pios, timid și care nu vrea să supere pe nimeni i se opune un demon dezlănțuit, plin de forță, seducător, viril, care-și îngenunchează victima și perturbă liniștea sătucului. Două ipostaze pe care Adi Carauleanu le joacă cu mijloace bine dirijate și stăpînite, o vreme fiindu-ti greu
Nopti cu demoni si Chagalli by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18055_a_19380]
-
în PNȚCD. Nu s-a produs nici ruptură, nici măcar o amenințare cu despărțirea, ceea ce, totuși, în condiții de criză e un punct cîștigat pentru acest partid în care coabitează un fost și actual prim-ministru aflați în duel personal. * Oarecum supărat de lipsă de liberalism a liberalilor, Viorel Cataramă s-a înscris și a urcat instantaneu în ierarhia unui partid liberal pur sînge, cum e cel al fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu. Voiorel Cataramă, acest liberal neabătut, s-a plîns
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
care mi-a reproșat că am avut eu "ultimul cuvînt"). În timpul studenției, îl cunoscusem pe Theodor Pallady, în casa doctorului Aronovici, care avea o colecție remarcabilă de artă românească. Prieten cu Matisse, cu care purta o strînsă corespondență, Pallady era supărat foc pe Picasso, dar nu era blînd nici cu el însuși. Cerîndu-i părerea despre o lucrare a să mai veche, mi-a replicat că nu răspunde de ea, deoarece toate celulele noastre se schimbă în șapte ani, și deci... Eram
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Și brusc, omul A și omul B ași dau seama că și ei sunt cei mai buni prieteni din lume. Se ămbrătisează, merg la cârciuma și se ămbată de bucurie. Amândoi uită cu desăvârșire de Leutu', dar Leutu' nu se supără, el ămprieteneste ăntre timp alți doi oameni, care se ămbrătisează la rândul lor, se duc la cârciuma și uită de el." Combinația de tandrețe și umor (tandrețe și nu sentimentalism, umor și nu ironie) face farmecul acestei schițe și, ăn
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
cu care pictorul se înarmase pentru a-l trage în poza pe verișorul sosit din provincie." Prima impresie, încă de la restaurant, a provincialului, este colosală. El va povești acasă, la ai săi, Balzac mutînd scenă, atît de modern: - "Nu te supără, verișorule dragă! sînt al tău!" a strigat Leonas drăguțul de el strîngîndu-mă în brațe, le povestea Gazonal prietenilor săi, la întoarcere, acasă. Și crez că - mai spunea el - mă luase amețeala cînd văzui cîți galbeni făcea fiecare mîncare. Oamenii ăia
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
lui s-a lovit necheltuită și multă, ca o muscă, de zidul lumei... Rodion a sucombat. Era matur. Poate că maturitatea lui ar fi putut continua durată. El știa însă că de aci încolo începe decadenta. Insomnia și scrisul îl supărau, cu imaginea lor de perpetuitate. A vrut să rămîie matur. E frumos să rupi viață și să spargi pîntecul cu fecundație și crierul să-l arunci cu moarte. Cînd l-am înmormîntat, era toamnă..." Cu două zile înaintea acestui necrolog
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
s-ar cădea să fie privită fără excepție în mod pozitiv. Exemplaritatea ar fi un concept obligatoriu. Despre trecut, numai de bine. Cum se vede, nu adevărul e cel căutat, ci idealizarea. Cu toate contradicțiile de rigoare: nimeni nu pare supărat de portretul pe care cronicarul i-l face lui Ștefan cel Mare ("repede de sînge vărsătoriu"), prezent în manuale dintotdeauna, dar orice remarcă negativă a autorilor contemporani la adresa aceluiași domnitor stîrnește revoltă. Argumentul educativ (nu vorbim de literatură, ci de
Falsa pudoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17493_a_18818]
-
volum al ediției și am constatat - prin colaționare atentă - unele erori de transcriere, abateri an dispunerea strofica a unor poeme și, mai ales, ănlocuirea comentariilor critice cu reproducerea, ăn ample citate, a receptării critice a fiecărui volum. Editoarea s-a supărat pe mine (riscul din totdeauna al criticului) dar, ăn restul volumelor, a cam ținut seama de observațiile semnalate. Ediția s-a ănchiat, cum se și cuvenea, cu un volum de corespondență (imensă majoritate emisă). Volumul e bun și atent adnotat
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
rege al României an 1914. Viața Românească n-a fost mutată tocmai an 1948 la București ci anca an 1930, ănainte de a se ăncredinta conducerea lui Mihai Ralea și G. Călinescu. Mă opresc aici pentru că nu voiesc s-o supăr pe d-na Cornelia Pillat, căreia, repet, ai prețuiesc muncă și dăruirea efectiv filiala. Ion Pillat, Scrisori (1898-1944). Ediție ăngrijită, datarea scrisorilor, note, cronologie, postfața, schița biografica de Cornelia Pillat. Editură Du Style, 1998.
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel mai mult supără conținutul, punerea în discuție a ierarhiilor, disponibilitatea de a adopta mai multe perspective, acceptarea privirii din afară. La nivel pur discursiv, cea mai surprinzătoare reacție mi se pare, însă, respingerea tonului relaxat al normalității. O reacție caracteristică - deplîngerea "modelelor", a
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
Antonescu) că Axa va pierde războiul. Dl Dinu C. Giurescu afirmă că procedeul lui Antonescu a fost corect și inevitabil, din considerente militare (un război, odată pornit, trebuie dus pînă la nimicirea adversarului) și de oportunitatea strategică (Hitler nu trebuia supărat pentru a nu ocupă militar țară). Cred că autorul nostru nu are dreptate în lungile sale considerații, mereu favorabile personalității lui Antonescu și politicii sale. E drept că Antonescu, în perioadele sale lucide (despre boala să, inclusiv ciclotimia, a scris
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
personal, lovit în interesele sale de autor de manuale tipărite de editură și voia să-și recupereze debitul devenit insolvabil. Dar procedeul de a lua de la "Educația Poporului" condusă încă de Rebreanu, bonuri de valoare în lei numai pentru sine, supărat cînd falitul editor cerea, legal, o parte din bani, mi se pare un gest vădit incorect. Al treilea volum din ediția "Sburătorul". Agende literare de E. Lovinescu este, datorită editorilor (Gabriela Omăt, Alexandru George, Margareta Feraru) un mare eveniment literar
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
din ședințe și uită să se mai întoarcă, cine încalcă legea, cine urlă, cine e "vândut", e.t.c., pe banii dumneavoastră", scrie Valentin Jucan, pe pagina sa de Facebook. Acesta mai spune că speră ca aceste transmisiuni să "nu supere șefa atât de tare încât să taie internetul de la sala de ședințe". Până acum, Valentin Jucan a mai distribuit înregistrări audio și fotografii din timpul ședinței CNA, dar transmisiunea live este o premieră pentru Consiliul Național al Audiovizualului. "Conform legii
Sedințele CNA, transmise în direct pe Facebook by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/24852_a_26177]