1,227 matches
-
participanți, doar doi au accentuat funcția managerială a supervizării (toți participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare de venit în sfera prelucrării lemnului). Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor complet prin definirea sarcinilor”, și „supervizorul a definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a proiectului”, „am primit informațiile care trebuiau”) și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
participanții la discuție au implementat proiecte de mici activități generatoare de venit în sfera prelucrării lemnului). Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor complet prin definirea sarcinilor”, și „supervizorul a definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a proiectului”, „am primit informațiile care trebuiau”) și la cea relațională („am avut relații bune și foarte bune
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Termenii-cheie în care a fost definită dimensiunea managerială au fost: „supervizorul a condus proiectul”, supervizorul a oferit un ajutor complet prin definirea sarcinilor”, și „supervizorul a definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a proiectului”, „am primit informațiile care trebuiau”) și la cea relațională („am avut relații bune și foarte bune cu supervizorii”, „ne-a mai certat el, dar am rămas prieteni”). Diagrama 1. Funcții ale supervizării
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
definit calendarul activităților”. S-a mai făcut referire și la dimensiunea educativă a supervizării („supervizorul ne-a conturat punerea în practică a proiectului”, „am primit informațiile care trebuiau”) și la cea relațională („am avut relații bune și foarte bune cu supervizorii”, „ne-a mai certat el, dar am rămas prieteni”). Diagrama 1. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientarea 1 (control, centrare pe sarcină) Supervizații pe care i-am regăsit în orientarea 2 de supervizare (control, centrare pe persoană) au pus
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de tip facilitator, în activități ca: determinarea calității unor mașini și produse, oferirea unor liste cu furnizori, verificarea și organizarea contabilității. Diagrama 4. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 4 (control, centrare pe sarcină) Concluziile investigației calitative par încurajatoare: supervizorul din domeniul dezvoltării comunitare (cazul FRDS) este tot mai mult co-responsabilizat față de cei pe care-i supervizează, având atribuții concrete de îndrumare, avizare și control (percepute ca atare de cei supervizați). Stilul de supervizare este adaptat la nevoile beneficiarilor prin
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cei pe care-i supervizează, având atribuții concrete de îndrumare, avizare și control (percepute ca atare de cei supervizați). Stilul de supervizare este adaptat la nevoile beneficiarilor prin procedurile organizației finanțatoare, dar este trecut și prin filtrul specializării și personalității supervizorului. Analiza supervizării, realizată împreună cu beneficiari proiectelor de dezvoltare comunitară permite decelarea unor diferențe în percepția funcțiilor supervizării datorate în mare parte matricei de participare propuse de designul de proiect și gradului de voluntarism cerut liderilor. O analiză cantitativă a supervizării
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
categorii de proiecte FRDS pe care le analizăm ilustrativ (MIR - mică infrastructură rurală, AGV - activități generatoare de venit) au evoluții semnificativ diferite: o pondere mai mare de comunități în care se implementează proiecte MIR resimt nevoia ca prima vizită a supervizorilor să aibă ca obiectiv asistența comunității în domeniul achizițiilor (în special, achiziții în proiectare - 18,1%) și, în cazuri foarte rare (0,5%), reușesc ca, odată cu prima vizită a supervizorului, să poată solicita tranșa de bani stabilită în acordul de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se implementează proiecte MIR resimt nevoia ca prima vizită a supervizorilor să aibă ca obiectiv asistența comunității în domeniul achizițiilor (în special, achiziții în proiectare - 18,1%) și, în cazuri foarte rare (0,5%), reușesc ca, odată cu prima vizită a supervizorului, să poată solicita tranșa de bani stabilită în acordul de grant. În privința duratei medii de răspuns la solicitarea comunității (numărul de zile dintre înregistrarea cererii și prezența efectivă a supervizorului în teren), ea poate fi, în anumite cazuri, ce-i
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
foarte rare (0,5%), reușesc ca, odată cu prima vizită a supervizorului, să poată solicita tranșa de bani stabilită în acordul de grant. În privința duratei medii de răspuns la solicitarea comunității (numărul de zile dintre înregistrarea cererii și prezența efectivă a supervizorului în teren), ea poate fi, în anumite cazuri, ce-i drept - nu foarte multe -, relativ mare, în cazul proiectelor MIR. Explicația ne este furnizată de faptul că, între înregistrarea cererilor și vizita în comunitate, se desfășoară o serie de acțiuni
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
poate fi, în anumite cazuri, ce-i drept - nu foarte multe -, relativ mare, în cazul proiectelor MIR. Explicația ne este furnizată de faptul că, între înregistrarea cererilor și vizita în comunitate, se desfășoară o serie de acțiuni de comunicare între supervizori și comunitate pentru stabilirea duratei și a detaliilor vizitei. Fiind vorba despre comunități izolate, comunicarea și deplasarea în comunități a fost greoaie, împiedicată de lipsa telefonului, a faxului și a mijloacelor de transport. Și, la fel ca i altă serie
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
autoritățile județene (0,23) și negativ, cu indicele dezvoltării comunitare (-0,34) . Dintre cei trei coeficienți de corelație anteriori, pentru primii doi, este posibil să avem valori mai mari, dacă ținem cont de faptul că, mai ales la prima vizită, supervizorul nu poate fi pe deplin edificat și informat cu privire la primele două variabile și probabil consemnează numai cazurile evidente. Pentru faza a doua de implementare a proiectelor SDF II, măsurile luate la nivel administrativ după anul 2003, au micșorat această durată
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
luate la nivel administrativ după anul 2003, au micșorat această durată (pentru proiectele MIR, media este 11,72, mediana este 6 și modul este de două zile), dar diferențele se mențin între cele două categorii de proiecte. Primele evaluări ale supervizorului față de gradul de responsabilizare detectat în comunitate ca urmare a primei vizite sunt cvasipozitive și cu distribuții similare pe cele două tipuri de proiecte (92% și într-un caz, și în celălalt). Această egalitate de start arată, așa cum am precizat
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și cu un rol important în continuitatea eforturilor depuse de beneficiari. În ciuda unor anticipate diferențe dintre comportamentul beneficiarilor în proiectele MIR și AGV (ultimii fiind mai motivați, prin faptul că întreprinderea finanțată va trece la închiderea proiectului în proprietatea lor), supervizorii nu detectează nici o diferență pe o astfel de dimensiune! Pe parcursul supervizării, indicatorul cel mai relevant este numărul mediu de vizite, dar aici nu par să existe diferențe foarte mari între cele două categorii de proiecte analizate mai sus (MIR și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
categorii de proiecte analizate mai sus (MIR și AGV). Diferența din tabelul 2 este doar aparent importantă (o medie de 7,5 vizite pentru proiectele AGV și 9,1 pentru cele MIR), din cauza faptului că, obligatoriu, înainte de eliberarea fiecărei tranșe, supervizorul trebuie să ajungă în comunitate, pentru a aviza favorabil sau nefavorabil, iar în proiectele MIR este, în medie, o tranșă mai mult decât în proiectele AGV, datorită valorii mai mari a grantului. Nevoia mai mare de suport resimțită de comunitățile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
solicitarea vizitei a treia”: 25% la proiectele AGV și 3,8% la proiectele MIR. Tabelul 2. Indicatori de parcurs ai supervizării în proiectele FRDS (1999-2005) Număr de vizite în comunitate/proiect Ponderea proiectelor cu mai mult de zece vizite ale supervizorului Ponderea inițiativei FRDS în solicitarea vizitei a treia Număr de proiecte (tip) Mod Mediană Medie 6 7,4 7,5 32,9% 25% 187 (AGV) 8 8,3 9,1 43% 3,8% 596 (MIR) Cazul analizat mai sus, al
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai mult la respectarea procedurilor documentate. În cazul unei supervizări cu o componentă importantă de asistență și suport pentru beneficiari, alături de acțiunile de avizare și organizare de tipul menționat, se desfășoară procese foarte apropiate de facilitare, cum ar fi poziționarea supervizorului în anumite momente ale vizitei sale într-o postură de consultant sau felul în care este perceput de către comunitate (se consideră că supervizarea este o importantă componentă relațională), „colecționarea nevoilor și problemelor comunității și sinteza lor”, medierea unor conflicte sau
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vizitei sale într-o postură de consultant sau felul în care este perceput de către comunitate (se consideră că supervizarea este o importantă componentă relațională), „colecționarea nevoilor și problemelor comunității și sinteza lor”, medierea unor conflicte sau chiar valorificarea cu aportul supervizorului a unor oportunități de dezvoltare a proiectelor. Legătura cea mai constantă a supervizării este cu procesele de monitorizare și evaluare, deși, în mai multe cazuri, așa cum am arătat, pot exista confuzii în privința acestui raport. Cert este că supervizarea furnizează profiluri
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
celui mai de jos nivel ierarhic) și celelalte categorii de supervizare. În privința supervizării efective, acesteia i se pot găsi câteva note comune (subliniate de Savedra și Hawthorn, 1996), în diversele domenii care o utilizează ca un instrument de management. Astfel, supervizorul are următoarele responsabilități:- trebuie să planifice sau să impulsioneze programele și obiectivele; trebuie să gestioneze (să organizeze) resursele existente, pentru a face posibilă traducerea în practică a planurilor; motivează pe supervizați în obținerea de rezultate performante; controlează activitățile în curs
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de supervizare din dezvoltarea comunitară (vezi tabelul 7). Tabelul 7. Analiza SWOT a două tipuri de supervizare Criterii Supervizarea suportivă (axată pe asistare și împuternicire) Supervizarea convențională (axată pe control) Avantajele, „ce se face bine”, caracteristici favorabile Supervizarea supervizării (asistarea supervizorului de către un expert tehnic sau chiar facilitator) scade riscul de a greși din punct de vedere tehnic sau psihosocial și poate deschide noi posibilități de dezvoltare proiectului sau comunității. Distanțele dintre supervizați și agenția de implementare sunt mai scurte din
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și implementare. Procesul de supervizare implică liderii formali ai comunității, întărind puterea acestora și slăbind controlul comunității asupra lor. Comunitatea nu este informată decât sporadic, cu privire la stadiul achizițiilor și a lucrărilor. Neasocierea formală a duratei de implementare de calitatea muncii supervizorilor schimbă accentul pus de pe respectarea duratelor de execuție doar pe respectarea procedurilor. În achiziționarea de competențe de negociere și relaționale sunt favorizați liderii formali sau cei care au deja competențe. Oportunități (Unde avem șanse favorabile?) Oamenii se simt mai bine
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
umărul la controlul ei”. În cazul unor proiecte de tipul „rețele de apă în mediul rural”, poate apărea chiar neconștientizarea nevoii de conectare la rețea, ceea ce poate genera nesustenabilitatea inovației. O relație predominant de asistență poate scădea autoritatea formală a supervizorului, care începe să fie perceput doar ca un „prestator de servicii” (în cazul unei comunități dezvoltate) O relație predominant de asistență poate ridica gradul de dependență față de supervizor și poate afecta „împuternicirea comunității”. Datorită supervizării axată pe control și duratei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nesustenabilitatea inovației. O relație predominant de asistență poate scădea autoritatea formală a supervizorului, care începe să fie perceput doar ca un „prestator de servicii” (în cazul unei comunități dezvoltate) O relație predominant de asistență poate ridica gradul de dependență față de supervizor și poate afecta „împuternicirea comunității”. Datorită supervizării axată pe control și duratei scurte de supervizare, poate apărea un număr considerabil de proiecte, care, datorită nerespectării unor proceduri, nu mai pot fi continuate. Astfel, costurile marginale pot depăși, în ansamblu, costurile
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
domeniul achizițiilor, al managementului financiar, al sistemului informațional, al managementului general al organizației, mai apăreau poziții noi, reieșite din specificul abordării, respectiv managementul proiectelor, coordonarea activităților de dezvoltare comunitară, a campaniilor de informare, precum și poziții de consultanți, precum: facilitatorul, evaluatorul, supervizorul, instructorul. Această structură, ce reflecta funcțiile ce urmau să fie îndeplinite, situa deja noua organizație într-un context internațional, promotoare a noului, pe picior de egalitate cu marile organizații internaționale finanțatoare de proiecte. Pe de altă parte, însă, în accepțiunea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
propriei acțiuni, o evaluare în cadrul căreia componentelor eventual critice li se acordă șansa de manifestare prin exprimare și folosire ca feedback pentru corectarea acțiunii. Reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor actorilor implicați în desfășurarea acesteia - facilitatori, evaluatori, supervizori, manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc. Strict vorbind, reflexivitatea implică dublul rol în care actantul își asumă în afara rolului de agent și evaluarea eventual critică a propriei acțiuni. Această schemă de interpretare a reflexivității
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
gândită în limitele ei de acțiune sistematică, realizată de actori specializați. În practică, însă, facilitarea este o funcție care nu presupune numai componente de rol specificat, ci și componente difuze. Este realizată nu numai de facilitatori, ci și de către evaluatori, supervizori, lideri locali etc. Considerarea funcției în ansamblu, cu toți actorii posibili, poate duce la o mai bună evidențiere a dinamicii sale în practica de tip comunitar. La această funcție mă voi referi în continuare. Dezvoltarea comunitară presupune o acțiune colectivă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]