1,328 matches
-
prin promovarea în premieră a opoterapiei sexuale și a unor idei ale geriatriei de mai târziu, prin opoterapie. Instituie tratamente cu glande proaspete, conservate sau uscate; extracte apoase sau lipidice; tiroidă uscată de oaie pentru hipotiroidism și gușă; extracte de suprarenale, ovar, testicul, pancreas, hipofiză în carența glandelor respective. Brown Séquard îl completează astfel și pe Galen îmbinând tradiția cu noncomformismul. Oricum, chimia și fizica au ajutat mult progresul medicinei din acest secol, progres la care adăugăm și contribuția metodei grafice
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
importanți și majoritatea au fost descoperiți în acest secol: hormonii hipofizari, dirijori ai funcțiilor de secreție internă au rol în reglarea funcțiilor metabolice, hormonii tiroidieni, reglatori ai proceselor de metabolism, paratiroidieni, coordonatori ai metabolismului fosfocalcic, respectiv a dezvoltării sistemului osos, suprarenali, cu rol în metabolismul sărurilor în reglarea tensiunii arteriale; insulina, secretată de pancreasul endocrin concură la reglarea metabolismului glucidic; estrogenii și progesteronul secretați de ovar; testosteronul, secretat de testicul cu rol în păstrarea caracterelor de gen. Dacă descrierea glandelor cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la reglarea metabolismului glucidic; estrogenii și progesteronul secretați de ovar; testosteronul, secretat de testicul cu rol în păstrarea caracterelor de gen. Dacă descrierea glandelor cu secreție internă a început încă din Renaștere, cu Vesal (1555) — corpul galben, și cu Eustachio — suprarenala, descoperirea hormonilor începe cu anul în care E. A. Sharpey (1850 - 1935) și Georges Oliver (1841 - 1915), fiziologi englezi, izolează vasopresina (1896) secreție a hipofizei posterioare cu rol antidiuretic. în absența ei apare diabetul insipid. în concentrație mare este hipertensivă. Vasopresina
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
excretoare își ascund încă rolul și modul de funcționare. Dar nu sunt singurele necunoscute ale endocrinologiei. Despre epifiză, Hans Selye (n.1907), fiziolog canadian de origine maghiară, cercetător al sindromului de adaptare în care stressul determină dezechilibru neurovegetativ și hipofizo suprarenal, crede că nu e nicicum mai cunoscută azi decât în vremea lui Galen. între ipotezele numeroșilor cercetători este și cea care presupune rolul epifizei în dezvoltarea somatică și genitală. Fiindcă nu s-a reușit extragerea hormonului epifizar, ipotezele rămân stimulative
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de biochimistul german Albert Huber încă din 1887. Scorbutului i s-a pus capăt prin consumul de legume proaspete și suc de lămâie, dar vitamina C este descoperită de biochimistul maghiar, Albert Szent Györgyi, în 1932. Ea este înmagazinată în suprarenale ca acid ascorbic. L. J. Harris codifică dozajul zilnic necesar de vitamină C. Este indispensabilă în toate procesele vieții celulare. Absența ei duce la degenerescență, nervozitate. Consumul trebuie să fie mai mare primăvara. Sinteza acidului ascorbic a fost realizată de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ramurile eferente ale plexului rezultat formează plexuri secundare, care ajung pe cale perivasculară la intestinul subțire, cec, apendice și porțiunile ascendentă și transversă a colonului. Caudal, plexul mezenteric superior se continuă cu plexul aortic, din care pleacă filete spre plexurile renal, suprarenal, spermatic și mezenteric inferior, ce asigură inervația vegetativă a colonului descendent și porțiunii proximale a rectului. Ganglionii aorticorenali se găsesc la locul de emergență a arterelor renale din aortă, între acestea și hil. Ei sunt în general mai voluminoși decât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Ganglionii aorticorenali primesc filete mai ales de la micul splanhnic și splanhnicul inferior, care împreună cu anastomozele sosite de la ceilalți constituenți ganglionari ai plexului solar și ramurile eferente proprii, formează plexul peri- și juxtaarterial renal. În afara ramurilor hilare, acesta emană filete capsulare, suprarenale, pieloureterale, spermatice sau uteroovariene, precum și fibre anastomotice cu plexul intermezenteric. Pe lângă fibrele vegetative aferente sosite la plexul solar pe calea celor 3 nervi splanhnici și a vagului drept, acesta primește un număr redus de filete din nervul frenic pentru ganglionul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediatori sau modulatori chimici celulari ai răspunsurilor imune locale, regionale sau centrale. Un rol important dețin relațiile neuro-endocrino-imune reciproce. Suficiente date experimentale au precizat că citokinele proinflamatorii IL1, IL6 și TNF contribuie prin intermediul receptorilor specifici din hipotalamus, hipofiză și glandele suprarenale la modularea descărcărilor nervoase și endocrine imunitare. Acestea asigură circuitele bidirecționale centro-periferice neuro-endocrino-imune, contribuind la reglarea fenomenelor de imunitate adaptativă produse de diversele tipuri de solicitări stresante normale sau patologice (Haddad, 2008) I.4.6. RELAȚIILE COMPLEXELOR SINAPTICE CU CELULELE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
întoarcerii venoase și umplerii diastolice din timpul revoluției cardiace normale și, mai ales, patologice. Concentrații mari de ANF conțin sub formă de prohormon (126 de aminoacizi) cardiomiocitele urechiușelor atriale. Ca hormon circulant, ANF acționează asupra vaselor, inclusiv coronare, rinichilor, glandelor suprarenale, creierului, complexului hipotalamo-hipofizar, tubului digestiv și altor teritorii efectoare, în vederea producerii de reacții cardio-vasculare și hidro-electrolitice compensatoare, indispensabile contracarării modificărilor induse de factorii de distensie exagerată a atriilor. În afara proprietăților vasodilatatoare predominant renale, ANF provoacă inhibiția secreției de renină de la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a unor amine biogene sau a altor substanțe biologic active. Astfel, motilinul, gastrina, CCK-PZ, serotonina, prostaglandinele (PGE, PGF) stimulează motilitatea intestinală, în timp ce secretina și VIP o inhibă. De asemenea, unele glande endocrine au o acțiune inhibitoare asupra motilității intestinale, ca suprarenala și gonadele (constipația din hiperfoliculinemie). Așa după cum s-a arătat și la reglarea digestiei gastrice, există un hormon eliberat de mucoasa duodenală, enterogastrona, care modulează indirect activitatea de evacuare a intestinului subțire superior prin intermediul influenței inhibitoare pe care o are
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
susține că aldosteronul și-ar manifesta acțiunea prin activarea uneia sau mai multor etape metabolice cu rol în stimularea sintezei de ATP. În acest mod, aldosteronul ar determina creșterea concentrației materialului energetic necesar pentru funcționarea pompei. După unii autori, glanda suprarenală este stimulată în vederea secreției de mineralocorticoizi, în afara ionilor de Na+, K+, a sistemului renină-angiotensină și ACTH și de către un factor eliberat de epifiză denumit adrenoglomerulotropină (fig. 129). În reglarea activității renale, un rol deosebit îl au și peptidele natriuretice. Evidențiată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în imediata vecinătate a hipotalamusului nu este o simplă curiozitate embriologică. Hipofiza îndeplinește, după cum se știe, atât rol de organ efector al hipotalamusului considerat veritabil „creier neurosecretor al vieții vegetative”, cât și de glandă endocrină reglatoare a activității secretorii a suprarenalei, tiroidei și gonadelor pe de o parte și a diurezei, motilității uterine și secreției lactate pe de alta. Formată din doi lobi cu structură și funcții diferite, hipofiza este conectată la hipotalamus pe cale nervoasă în cazul lobului posterior neurohipofizar și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
La baza conceptului actual de complex hipotalamo-hipofizar stă faptul că, în timp ce hormonii adeno-hipofizari sunt lansați în circulație de către factorii hipofizotropi hipotalamici, neurohormonii retrohipofizari sunt sintetizați în hipotalamus și depozitați în hipofiza posterioară. Primii îndeplinesc rol morfogenetic, metabolic și reglator al suprarenalelor, tiroidei și gonadelor, iar cei retrohipofizari participă la reglarea diurezei, motilității uterine și secreției lactate. Legăturile neurovasculare dintre hipotalamus și hipofiză asigură astfel comportamentul integrativ de veritabilă masă de comandă a complexului hipotalamo-hipofizar, declanșator de reacții neurohormonale de autoreglare și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
om îndeosebi de cortizol. Sub influența acestuia, secreția de ACTH scade, realizând un veritabil mecanism de feedback negativ, și invers, crește în absența glucocorticoizilor din circulație. Administrarea de extracte corticosuprarenale sau de cortizol provoacă, de altfel, atrofia zonei corticale a suprarenalelor, similară cu cea observată după hipofizectomie. Hipertrofia compensatoare a corticosuprarenalei restante după suprarenalectomie unilaterală nu apare la animalul hipofizectomizat sau tratat cu cortizol. Inhibarea biosintezei glucocorticoizilor suprarenali cu metopironă, care blochează 11-b-hidroxilaza, este, dimpotrivă, urmată de creșterea secreției de ACTH
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de extracte corticosuprarenale sau de cortizol provoacă, de altfel, atrofia zonei corticale a suprarenalelor, similară cu cea observată după hipofizectomie. Hipertrofia compensatoare a corticosuprarenalei restante după suprarenalectomie unilaterală nu apare la animalul hipofizectomizat sau tratat cu cortizol. Inhibarea biosintezei glucocorticoizilor suprarenali cu metopironă, care blochează 11-b-hidroxilaza, este, dimpotrivă, urmată de creșterea secreției de ACTH, ca urmare a deficitului de cortizol circulant. Testul cu metopironă se folosește în clinica umană pentru explorarea secreției de ACTH și a funcției axului hipofizo-suprarenal în general
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
senzoriale din întregul organism. Prin intermediul eminenței mediane și al circulației portale de la nivelul tijei infundibulare, hipotalamusul participă la reglarea neuro-umorală a secreției de ACTH. Implantarea cortizonului sau a altui steroid, ca dexametazonul, în eminența mediană, produce la șobolan atrofia cortexului suprarenal prin mecanismul inhibării secreției de ACTH. Saffran și Schally (1955) au precizat că asupra secreției hipofizare de ACTH controlul hipotalamic se face pe cale sanguină cu ajutorul unui factor de eliberare a corticotrofinei, denumit corticoliberină (CRF sau corticotrophin releasing factor), secretat de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și lipolizei și a oxidării acizilor grași în scop energetic. Concentrația plasmatică a hormonilor glucocorticoizi se menține în limite constante printr-un mecanism de autoreglare și control asigurat aproape integral de ACTH adenohipofizar. Acesta crește cu 10-15% producția de androgeni suprarenali și, într-o măsură mult mai mică, pe aceea de hormoni mineralocorticoizi. Din structura polipeptidică a ACTH, primii 24 de aminoacizi dețin întreaga activitate stimulatoare a secreției de hormoni glucocorticoizi. La rândul său, ACTH hipofizar este sub controlul umoral al
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemul port hipofizar și transportat pe cale sanguină în hipofiza anterioară, în vederea stimulării secreției de ACTH. În absența CRF, hipofiza anterioară secretă doar mici cantități de ACTH, eliberate sub influența vasopresinei retrohipofizare. Ajuns pe calea circulației generale la nivelul teritoriului glandular suprarenal, ACTH activează adenilatciclaza membranară, inducând formarea rapidă de cAMR. Acesta activează enzimele implicate în sinteza hormonilor suprarenali și îndeosebi desmolaza necesară conversiei inițiale a colesterolului în pregnenolon. Activând prima treaptă a biosintezei hormonilor corticosuprarenali, ACTH este astfel necesar pentru toate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
CRF, hipofiza anterioară secretă doar mici cantități de ACTH, eliberate sub influența vasopresinei retrohipofizare. Ajuns pe calea circulației generale la nivelul teritoriului glandular suprarenal, ACTH activează adenilatciclaza membranară, inducând formarea rapidă de cAMR. Acesta activează enzimele implicate în sinteza hormonilor suprarenali și îndeosebi desmolaza necesară conversiei inițiale a colesterolului în pregnenolon. Activând prima treaptă a biosintezei hormonilor corticosuprarenali, ACTH este astfel necesar pentru toate cele trei categorii de sinteze hormonale. Stimularea de lungă durată a cortexului adrenal de către ACTH determină hipertrofia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează pe cale predominent nervoasă, cu participarea centrilor adrenalinosecretori intranevraxiali. Aceștia se găsesc larg distribuiți de-a lungul întregului ax cerebro-spinal, de la măduva cervico-dorsală, până la nivelul hipotalamusului posterior. Excitarea directă sau reflexă a centrilor noradrenalinosecretori provoacă o puternică descărcare de catecolamine suprarenale, cu condiția ca nervii splanhnici să fie intacți. Secționarea acestora scade brutal secreția de catecolamine, până la 1/100 din debitul secretor bazal, realizând o adevărată secreție paralitică, iar distrugerea măduvei cervico-dorsale produce șocul spinal. Neuronii preganglionari spinali ai splanhnicului fiind
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periventricular și a centrului hipotalamic al setei. SRA, deși este bine reprezentat la nivelul țesutului renal, asigurând suficiente cantități de angiotensină II circulantă în organism, acest sistem se află răspândit și în alte țesuturi și organe ca: vase, cord, glandă suprarenală, creier și glande anexe (hipofiză și epifiză), glandă submaxilară, uter, placentă, lichid amniotic etc. Acestea conțin toți factorii necesari sintezei locale de angiotensină (Ang) II activă. Îndeplinind toate criteriile de reprezentare (biologice, chimice și radioimunologice) ale unui sistem hormonal local
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tiroidian, captarea și fixarea iodului pe suportul proteic prin mecanismul activării adenilatciclazei și formării de cAMP. Se pare că TSH hipofizar activează sinteza de prostaglandine la nivelul celulelor tiroidiene. Efecte similare au fost descrise și la nivelul glandelor paratiroide. Steroidogeneza suprarenală stimulată de ACTH este, de asemenea, prostaglandin-dependentă. La nivelul complexului hipotalamo-hipofizar s-au găsit mari cantități de prostaglandine din seriile A și E, cu rol modulator fie asupra transmisiei sinaptice, fie în eliberarea hormonilor hipofizari. Injectate intraventricular, prostaglandinele produc eliberare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ml/min/100 g piele. Rolul hipotalamusului ca reglator al temperaturii corporale se exercită nu numai pe cale nervoasă, ci și cu participare endocrină. Veriga endocrină participă mai ales la producerea reacțiilor termogenetice determinate de frig prin intermediul complexului hipotalamo-hipofizar, al glandelor suprarenale, tiroidei și gonadelor. Acestea întăresc și prelungesc, în timp, efectele termo-genetice prompte ale reglării nervoase somato-vegetative. Frigul activează atât secreția de TRH, TSH, FSH și hormoni tiroidieni, cât și de hormoni corticosuprarenali și adrenalină medulosuprarenală. În timp ce hormonii tiroidieni și adrenalina
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stres, în general. La rândul lor, vasopresina și aldosteronul contribuie prin ajustările volemice la menținerea homeostaziei cardio-vasculare și hidroelectrolitice în efort și restituție. Un rol important revine și sistemului renină-angiotensină, ca punte de legătură între veriga simpatico-adrenală imediată și cea suprarenală și gonadală de lungă durată. II.11.7. LIMITELE ADAPTABILITĂȚII FIZIOLOGICE Factorul biologic limitativ este cel care condiționează maxima funcționare a unuia dintre cele trei mecanisme bioenergetice fundamentale: alactacid, lactacid și aerob, sau, altfel spus, limitarea este specifică și se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gonadali. În timp ce ADH și sistemul renină-angiotensină-aldosteron conservă sarea și apa pentru a crește volumul plasmatic, glucagonul acționează în consens cu catecolaminele pentru a crește glucoza sanguină și a contracara efectele hipoglicemiante ale insulinei. De remarcat că ambele componente ale glandelor suprarenale, atât medulosuprarenala, cât și corticosuprarenala, participă la reacțiile de apărare și adaptare la stres. Evoluția trifazică a SGA, ca reacție de apărare și adaptare a organismului la diferiți factori stresanți, depinde atât de tipul, intensitatea și durata stresului cât și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]