2,744 matches
-
interesează, nici vorbă, revelațiile din experiența de traducător. Singur Philippide, dintr-o generație premergătoare, dedicase dezbaterilor estetice (nu numai din sfera poeziei) o atenție similară. Că tălmăcitorul din Goethe, din Hölderlin, din Mallarmé, din alții și-a dezvăluit afinități de suprastructură cu aceștia, e de domeniul evidenței; mai toți comentatorii liricii lui Doinaș trimit așadar la ei, inclusiv la Nietzsche, la Rilke și Ungaretti, la Barbu, la Blaga. Intră în discuție aici acele dominante subiective care instituie un limbaj ideizat, o
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
risipită într-o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner Sombart reprezenta o altă religie și anume iudaismul, cu etica sa specifică. Spre deosebire de aceștia, Marx a susținut că ideile nu erau decît o suprastructură venind să completeze infrastructura tehnico-economică. Poziția sa este una materialist-deter ministă. El scrie: "Modul de producție al vieții materiale domină în general dezvoltarea vieții sociale, politice și intelectuale. Nu conștiința oamenilor le determină existența, ci existența socială e cea care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a veniturilor categoriilor sociale din sectorul public și a ajutoarelor sociale necesare persoanelor în vârstă; factori demografici: creșterea populației și modificarea structurii acesteia pe vârste și categorii socioprofesionale; urbanizarea: are o putere deosebită asupra sporirii cheltuielilor publice atât pentru formarea suprastructurii urbane, cât și pentru finanțarea utilităților publice caracteristice mediului respectiv; factori politici: fac referire la creșterea apreciabilă a complexității atribuțiilor statului contemporan și la transformarea concepției politice cu privire la funcțiile statului; Finanțe publice 120 120 factori militari: au un impact direct
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
Ceea ce le unește este setul de valori care stau la baza edificiului constituțional și, Parlamentul European - principal for de dezbatere și acțiune politică. El a cunoscut transformări în ceea ce privește competența în procesul decizional. Pentru a înțelege modul de acțiune al acestei suprastructuri, înainte de a-i analiza competenta trebuie cercetat palierul actorilor politicii europene. La o primă vedere lucrurile par a fi simple, dar, de fapt, asistăm la un proces complex și deosebit de interesant care nu poate fi analizat la întreaga sa dimensiune
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
și `60, intelectualii, oamenii de știință se aflau sub amenințarea unui anume terorism intelectual: gîndirea lui Marx, dogmatizată de marxiști, și structuralismul, aflat la începuturi, erau dominante. Noi nu eram convinși că modurile de organizare a economiei erau responsabile de suprastructuri, sau cel puțin că, dacă analiza lui Marx rămînea valabilă pentru anumite situații, introducerea noilor tehnologii nu avea să răstoarne datele problemelor. Nu voiam să-l atacăm pe Marx, ci să gîndim noile realități în afara tutelei sale. B.C. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
înzestrat, se-mprăștie în spulberul clipelor zgomotoase și deșarte ale vieții.“ (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 388) Caragiale nu poate crede în prostia fără leac a colectivității noastre, ci numai în aceea a unei obraznice și triviale suprastructuri. Prostia, tema favorită a lui Caragiale, îi inspiră o disociație justă: Prostul se cunoaște după câte le știe mai bine decât după câte nu le știe. Tocmai prostia societății l-a izgonit din țară, prin nerecunoașterea meritelor, prin umilințele la
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
regulă socială , produs al evolu țiunii și merită a trăi atâta vreme cât o cer nevoile sociale care au motivat cererea ei ”. Prin urmare, dreptul apărea în concepția titulesciană , nu numai ca îndeplinind o importantă funcție economică , ci reprezentând o parte a suprastructurii bazei economice a societății fiind solicitat s-o servească , s-o ajute să se consolideze și să creeze, totodată premisele dezvoltări i și perfecționării acesteia. În ceea ce priveș te dreptul internaț ional, acesta era definit de că tre Nicolae Titulescu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
certificatul de atestare profesională al conducătorului auto, specific mărfurilor periculoase care vor fi transportate; d) autorizația eliberată de Comisia Național) pentru Controlul Activităților Nucleare, pentru vehiculele care transportă mărfuri periculoase din clasa 7; e) certificatul de inspecție tehnică, În cazul suprastructurilor specializate pentru transportul recipientelor cu gaze lichefiate sau cu alte mărfuri periculoase. III.2. Transportul rutier public de persoane ART. 44 (1) Pentru a efectua transport rutier public de persoane, operatorul de transport rutier trebuie să dețină la bordul vehiculului
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
ce se impun; IV. Ministerul Economiei și Finanțelor: a) reglementarea condițiilor de construcție, probe, omologare, marcare a tipului și verificare periodic) pentru ambalajele și recipientele destinate transportului rutier al mărfurilor periculoase; b) elaborarea normelor privind omologarea și verificarea periodic) a suprastructurilor vehiculelor rutiere specializate pentru transportul rutier de marfuri periculoase; c) cercetarea, după caz, Împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale care au atribuții potrivit legii, a evenimentelor produse la Încărcarea, descărcarea sau transportul rutier de marfuri periculoase, precum și stabilirea și
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
divinizate corespunde primitivității morale a ritualului magic (sacrificiul uman, antropofagia etc). În epoca animistă, pe măsură ce aceasta îmbătrînește și se apropie de sfîrșitul ei, apare deja tot mai clar pericolul intrinsec al vieții sociale, consecință a conflictului dintre civilizație și cultură: suprastructura culturală se prăbușește în ruine, viziunea metafizică încremenește în superstiție și nu mai rămîne nimic decît o infrastructură tradițională devenită pură convenție. Dacă sentimentul metafizic a putut să-și creeze la început un cadru instituțional, instituțiile sfîrșesc prin a pune
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fiind în fapt piețe implicite, relațiile interindividuale sistematizate constituind de facto si de jure adevăratele instituții importante, pe care organizațiile și instituțiile consacrate nu ar face decît să le colecționeze și să clădească pe baza lor o întreagă și inutilă suprastructură. Raționalitatea agenților economiei apare deci între determinantele de bază ale fenomenului econo-mic, entitățile colective suprastructurale putînd fi reduse la relațiile interindividualc care le structurează. Astfel, instituționalismul nu ne mai a-pare ca o doctrină de mare consistență și pro-funzime, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
adesea obținute fără să se țină seama de costuri. 2.2.2. Noțiunea de mod de producție la Marx Modul de producție este la Marx baza pe care se organizează întreg sistemul social, este infrastructura tehnico-economică pe care se grefează suprastructuri ideologice și instituționale. Modul de producție este constituit el însuși din două ansambluri de relații: forțele de producție și relațiile de producție. În concepția marxistă asupra istoriei (materialismul istoric) oamenii își determină viața, domină natura, dezvoltînd așa-zise forțe productive
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o viață de păcat. Ceea ce pentru Weber reprezenta confesiunea protestantă în formarea capitalismului, pentru Werner Sombart reprezenta o altă religie, și anume, iudaismul. b. Spre deosebire de Weber, Marx a susținut că ideile și în particular cele religioase nu erau decît o suprastructură venind să completeze infrastructura tehnico-economică. În prefața cărții sale Critica economiei politice (1859), Marx și-a afirmat cel mai net poziția în același timp deterministă și materialistă. El scrie: Modul de producția al vieții materiale domină în general dezvoltarea vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de animalitate, în ciuda autoinfatuării sale spiritualiste. În ultimul sfert de secol, centrul de gravitate al politicii mondiale a trecut, în bună măsură, de la agenți publici ai statului la entități private, la piață, în condițiile globalizării, să nu ne mirăm că "suprastructurii" nevăzute care conduce lumea, printr-o rețea foarte fină de agenți și interese, i se opune iată! o "infrastructură" la fel de puțin vizibilă, care se dezvoltă și acționează în mod similar. Regăsim vechiul principiu al acțiunii și reacțiunii, al tezei și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cauzei acesteia (1776), Adam Smith unul din părinții fondatori ai teoriei economiei liberale susține că la baza acțiunii umane se află egoismul (urmărirea interesului economic individual). Un secol mai tîrziu, Karl Marx demonstrează că infrastructura societății (organizarea sa economică) determină suprastructura sa (organizarea politică, juridică, ideologică): "Ansamblul acestor raporturi [de producție] formează structura economică a societății, fundația pe care se clădește cu adevărat edificiul juridic și politic și căreia îi corespund forme determinate ale conștiinței sociale. Modul de producție a vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
adînc înrădăcinată în constituția mentală a omului modern (...). Vom descoperi că modul în care e construită realitatea considerată exterioară, obiectivă, numită "economie" e comandat de constrîngeri interioare, aparținînd ideologiei generale." "Ideologia economică" creează "realitatea economică", gîndirea lui Marx este inversată: suprastructura explică infrastructura societății. Să revenim la primele societăți. În cartea lui Marshall Sahlins găsim următoarele comentarii 74: "Suntem tentați să spunem că vînătorul este "omul non economic"; A vorbi însă de "economia" unei societăți primitive este un exercițiu de irealitate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
și cu suficiente predispoziții în direcția racordării structurilor și apropierii de standardele valorice continentale. Prefacerile înregistrate, pe multiple planuri, începând timid încă din ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea și continuând pe tot parcursul celor următoare, de la bază la suprastructură și de la centru spre periferie, s-au succedat în ritm și cadență variabile, dependente, în egală măsură, de ceea ce numim îndeobște factori interni și, respectiv, împrejurări externe. Privit într-un orizont mai larg, drumul progresului, al modernizării și al construcției
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
literatură, filosofie și arte (între care include arhitectura), în timp ce atunci când folosește termenul de postmodernitate face trimitere la o schemă geopolitică ce s-a dezvoltat în ultimele decenii. Subliniind că această distincție nu este același lucru cu "defuncta diferență marxistă" dintre suprastructură și bază, și că interrelaționările dintre ele sunt mult mai complexe, Hassan consideră că postmodernismul se aplică societăților conduse de media, supertehnologizate și consumeriste, iar postmodernitatea trimite la un un fenomen interactiv și planetar, în care termeni care nu se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a schimbului simbolic, care valorifică ideile despre dar și potlatch ale lui Mauss și Bataille. Baudrillard se va distanța apoi de teoriile, dar și de vocabularul marxist pe care îl utiliza consecvent și va respinge distincțiile consacrate dintre bază și suprastructură, economie și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
idei elaborate de Bataille sau Mauss, s-a individualizat printr-o manieră proprie de a se alcătui, și care și-a apropiat chiar prin stil sau formă elemente ale schimbului simbolic. 4.3.2.2. Cultură și micropolitici Statutul de suprastructură pe care o deținea cultura în teoria marxistă a făcut, de fapt, ca această problemă să fie negjijată în analize și cercetări. Mai mult decât atât, cultura a fost, în genere, separată de economie și politică, care au fost investite
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interogativitatea deplasându-se înspre probleme de tipul: care mai sunt trăsăturile culturii într-o epocă a comunicării de masă? Dar într-una a simulării generalizate și a "democratizării" tuturor valorilor? Dar într-una a globalizării și a restructurării politice în suprastructuri de tipul Uniunii Europene? În acest nou context trebuie să înțelegem o afirmație care poate părea dură la prima vedere: "Tot ceea ce este împotriva culturii, eu sunt pentru...". Chiar dacă este dificil de definit o noțiune de talia culturii, pentru Baudrillard
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sale, pe care le văd deopotrivă fixate în forme opresive prin intermediul familiei, economiei, statului etc. Pentru Deleuze și Guattari, dorința este revoluționară prin însăși esența ei, fiind o mașină productivă, ce deconstruiește dihotomiile tradiționale dintre subiectiv și obiectiv, bază și suprastructură, realitate și aparență etc. În dezvoltarea acestei teorii, cât și în aceea a rizomului, Deleuze și Guattari procedează convergent cu efortul lui Derrida de a interpreta filosofia occidentală în termenii logicii binare și de a o deconstrui prin pluralizare, diseminare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
existență ori ne-existență. Alții înlocuiesc Creatorul cu extra- ori tereștrii aflați pe undeva. Rezumativ, factorii însoțitori ai crizelor sunt de natură psihico-socială, politico-economică, bancar-financiară, moral-juridică și religioasă, iar stările naturii le condiționează manifestările concrete. ("Mod de producție", "bază și suprastructură" au devenit un fel de "anticoncepte" în "contraistoria" preconizată în (7).) Pentru Europa Unită, unii lideri ai celor 17 țări din zona euro sau din cele 27 de țări din UE în 2011 identifică, discriminează și estimează mai anevoios, câteodată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
sforăitoarea confruntare dintre "atotbiruitoarea ideologie marxist-leninistă" și "perimata ideologie burgheză", potrivit "limbajului de lemn" al documentelor fostelor partide. Se prezentau deformate și "ideologizate" atât "lumea țărilor socialiste", ca un sistem tehnico-economic în ascensiune, favorizat de cea mai avansată bază și suprastructură din istorie, cât și "lumea capitalistă" aflată în ultimul stadiu al existenței sale. Printr-o logică simplă a opoziției, se impunea o anumită "dezideologizare", de care au vorbit o vreme "filosofii și sociologii burghezi", motivați de trecerea la "a treia
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tulburări într-o asemenea situație. Oricine urmărea programele televiziunilor din Vest știa că forțele de producție pentru o viață mai bună există, în fapt ele se află în proximitate; venise astfel vremea transformării modului de producție comunist și a întregii suprastructuri clădite pe acesta". (11b, p. 24) După cum se vede, autorul se exprima în termeni caracteristici filosofiei dominante în Est atunci, pe care o studiau ori chiar o aplicau și mulți vestici. Noi susținem că în 30 de ani trecuți de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]