738 matches
-
prevaleze de trei sute șaizeci și cinci de ori din sperma lor în cursul a trei sute șaizeci și cinci de împreunări cu trei sute șaizeci și cinci de femei diferite. Las pe seama celor scrupuloși să stabilească niște contabilități precise... Uneori recursul la numere ține de registre mai puțin surâzătoare. Gnosticii se servesc în cea mai mare parte de cifre pentru a tempera mania lor genealogică. Pentru că ei se străduiesc efectiv să găsească originea lucrurilor, să explice ce se întâmplă în lume, în ce mod decurge realul dintr-un principiu
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tale. Atunci vine înțelepciunea și, odată cu ea, liniștea, semnul ei. Această seninătate a trupului și a sufletului capătă formă, se incarnează, mai bine-zis, într-un fragment în care Diogene din Oenanda îi îndeamnă pe sculptori să-i reprezinte pe zei surâzători, veseli, astfel încât oamenii să poată viza imitarea acestei bucurii în loc să se lase stăpâniți de frică în fața unor zei pe care artistul i-ar reprezenta cruzi, amenințători, vindicativi sau războinici. De la kouros-ul grecesc la teracotele etrusce, trecând prin straniul surâs
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fetița dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări pitorești, mai o bârfă, mai o ciorovăială colorează stins o ambianță deprimantă, care
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
germane, murise În 1937 și poate că Eliade Îi citise de curând necrologul scris de Renou 5 sau poate aflase că uriașa lui bibliotecă din Bonn făcuse obiectul unei licitații la finele anului 19386. Despre Sylvain Lévi, figura tutelară și surâzătoare a indianismului francez (avându-i alături pe Maspero, Pelliot și Bacot), scrisese el Însuși, cu o empatie judicioasă care Îl onorează astăzi mult7. Toate aceste mii de volume, ascunse Într-o casă din București, sau Într-o istorie pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
gândirea suferă o regresiune de tip infantil; sentimentele superioare și morale se șterg, fiind înlocuite cu egoismul, avariția și lăcomia. În ceea ce privește tipologia bătrânului, se descriu două tipuri: o bătrânețe fiziologică, manifestată printr-o stare de euforie senină, lipsită de griji, surâzătoare, mulțumită de sine și de lumea înconjurătoare, bine adaptată la realitate; o bătrânețe rea, urâtă, grea, apăsătoare, cu o stare de instabilitate, amărăciune, umbrită de nefericire, cu un sentiment al nenorocirii care apasă individul aflat în declin și care-i
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu mulțumire, prin: eliminarea faptelor lipsite de importanță; concentrarea asupra esențialului; lărgirea vederii de ansamblu; concentrarea analitică asupra vechilor amintiri, a experienței trecutului; bătrânețea considerată ca realizare plenară a persoanei. Bătrânețea nu este o boală. Bătrânul normal, nepatologic, este amabil, surâzător, lipsit de temeri, mulțumit de sine și de anturajul său. O anumită igienă mintală se impune însă pentru a menține acest tonus emoțional și această stare de spirit. Pe aceste considerente, măsurile de psihoigienă recomandate bătrâneții sunt următoarele: reducerea aportului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care eseistul, ca să se distreze, o afișează, se pitește un neașteptat simț al echilibrului și, ciudat pentru un șturlubatic, un gust al rigorii. Așa, în Mic dicționar Caragiale (2001), la origine teza sa de doctorat. O exegeză vie, un eseu surâzător și incitant, nonșalant și ingenios, cu o seamă de replici la lecturile critice mai vechi. Hălăduind în Caragialia, scrupulosul șugubăț pus pe „detectivistică teatrală” descoperă un „land” forfotind de noime, unele încă ascunse, care cer o neuzată „cheie de citire
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
politicii pe care, de asemenea, numai virtuoșii și înțelepții sabatici trebuie să o practice. Cu Etica, Symbiotica și Politica, Homo pansophicus va putea lua parte și înțelege profund miracolul nocturn al resurecției hristice. A doua zi le va putea pătrunde surâzător și duminical în lumea a șaptea, mundus spiritualis, „lumea evlaviei și a religiei”, care permite accesul deplin la partea revelată a pansofiei. Este lumea senectuții senine, când Homo pansophicus este pe deplin pregătit să înceapă o nouă săptămână, de data
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e confruntarea cu o sursă de autoritate care se exercită prin violență: în cele mai multe cazuri, conștiința lui se înclină în fața autorității. Milgram relatează un caz din experiența sa: intră în laborator un om de afaceri echilibrat și sigur pe el, surâzător și încrezător. După douăzeci de minute este redus la o zdreanță cuprinsă de ticuri și crize de nervi. Se trage fără încetare de lobul urechilor și-și frânge mâinile. Continuă să execute toate instrucțiunile ce i se dau, deși penibile
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anume grație, vădesc și meșteșug, ceea ce le-a asigurat succesul. Tipărită postum, în volumul Opere complete (1920), piesa La 30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită după regulile genului (lacrimi, taine, dezvăluiri senzaționale). P.-M. e un
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
Introducere în opera lui Vasile Alecsandri, București, 1978; Permanențe românești, București, 1978; Valori clasice, București, 1978; Marginalia, București, 1980; Debuturi, București, 1981; Istoria literaturii române de la început până azi, București, 1981; Discursul critic, București, 1987; Critici și metode, București, 1989; Surâzătorul Alecsandri, București, 1991; Eminescu azi, București, 1993. Ediții, antologii: G. Călinescu, Iubita lui Bălcescu, București, 1965, I. Eliade Rădulescu și școala sa, București, 1966, Studii și comunicări, pref. edit., București, 1966, Principii de estetică, postfața edit., București, 1968, Universul poeziei
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Între critici, 143-159; Sângeorzan, Anotimpurile, 115-138; Dobrescu, Foiletoane, III, 135-145; Moraru, Textul, 13-16; Marcea, Atitudini, 175-177; Ștefănescu, Prim-plan, 71-77; Cosma, Romanul, I, 292-293; Radu, Pagini, 80-81; Eugen Simion, Critica metodelor, RL, 1989, 14; Regman, Nu numai, 133-147; Teodor Vârgolici, „Surâzătorul Alecsandri”, ALA, 1991, 95; C. Trandafir, Proiectul Alecsandri, L, 1992, 451; Mihaela Ursa, Un nou Alecsandri, TR, 1992, 48; Andrei Grigor, Alexandru Piru, CC, 1992, 10-12; Eugen Simion, Eminescu azi, L, 1993, 27; Lucian Chișu, Luntrea lui Caron, L, 1993
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
hotărât, ca pe-o Satană, ipocrizia și, vorbind de o scriere, voi căuta să transcriu cât mai lămurit ecourile abia distincte, voi vorbi, cu alte cuvinte, cu pasiune, disprețuind sau lăudând după împrejurări [...]. Dacă blamul va fi de multe ori surâzător, în loc să fulgere a spaimă ca-n Apocalipsă, entuziasmului meu însă nu-i voi pune frâu și slobod îl voi lăsa să măsoare zările.” În viziunea criticului, aspirația de a înțelege literatura ar reprezenta facultatea dominantă. Dispunea pentru aceasta de comprehensiune
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
muncă a lui B. P. Hasdeu sau disciplina lui Titu Maiorescu. Fire aristocrată, se lasă în voia „colindei” neîntrerupte într-ale culturii, în epocă el părând mai curând o „grădină suspendată”. De altfel, l-au impus câteva lucrări de erudiție surâzătoare: Pseudo-cynegeticos. Epistolă scrisă cu gând să fie Precuvântare la cartea „Manualul vânătorului” (1874), Istoria arheologiei (I, 1877), unde sunt reunite cursuri ținute la Facultatea de Litere din București, monografia în trei volume Le Trésor de Pétrossa (1889 și, postum, 1896
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
, Emil (1866, Galați - 24.X. 1919, București), gazetar, prozator și dramaturg. Din referirile puține asupra condeierului gălățean N. se conturează imaginea unui om cumsecade, inspirând încredere și simpatie prin afabilitatea lui surâzătoare. O vreme, contând și pe un fizic de care era mândru, a jucat teatru pe scene din provincie, experiență ce avea să-i folosească. În 1911 este primit în Societatea Scriitorilor Români. Inițial cu opțiuni conservatoare, ulterior trece la liberali
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
fratele său, cu toate că unii (Al. T. Stamatiad, printre ei) îl socoteau mai bun decât pe Cincinat. A contat, poate, și faptul că sclipirile lui de spirit au fost adunate abia postum (Epigrame și epitafuri, 1925). Cinice sau glumețe, vezicante și surâzătoare, uneori licențioase ori mizând pe simple jocuri de cuvinte, producțiile epigramatice ale lui P. sunt lucrate atent, chiar și atunci când țâșnesc dintr-o inspirație de moment. Spontan, ca mai orice umorist, autorul nu pregetă să se angajeze în dueluri literare
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
o atare ipostază M. își învăluie „tabletele” într-o pânză de melancolie, străpunsă ici-colo de fine persiflări. E păcat că nu a apucat să-și valorifice într-o creație consistentă agerimile de moralist ce se manifestă în instantaneele lui câteodată surâzătoare, cu miză, ce-i drept, mărunțică. Îi rețin atenția „chipurile” din provincie, ipochimeni întristător-ilari, mișunând într-un perimetru lipsit de orizont. De semnalat apetența pentru jocul onomastic și caricatura de limbaj. Întâlnirea lui M. cu teatrul a însemnat o nefericită
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
1, 3). Viul este aici „rugul aprins” în care dragostea nu se mistuie niciodată. Virtuțile acestei firi se regăsesc, cu o debordantă efervescență și căutată trecere, în personalitatea părintelui Teofil Părăianu. Bătrânul acesta cu chipul rumen și pletele dalbe, robust, surâzător și hâtru, ascunde o taină. Nefirescul său e dincolo de handicapul congenital (nevederea) sau de condiția sa activă (ieromonah). Numit „duhovnic al ASCOR-ului” ori „avvă coborât din Pateric” (C. Galeriu), părintele Teofil viețuiește într-o bine-cunoscută mănăstire de la poalele Făgărașilor
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dănțuiți în jurul nostru! Dulce pruncie, a văzduhului și a cerului! Nici nu vă pasă de durerile ce-l string ca-ntr-un clește pe bătrînul Ahab! La fel le-am văzut pe micuțele Miriam și Marta, aceste zîne cu ochii surâzători, zbenguindu-se nepăsătoare în jurul bătrînului lor tată și jucîndu-se cu smocurile de păr cărunt crescute pe marginea craterului ars al creierului lui. Străbătînd încet puntea, Ahab se aplecă peste bord și-și privi umbra ce se scufunda tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
acest mic creier să gîndească, dacă nu le-ar împinge Dumnezeu? El le dă viață, nu eu. Omule, sîntem răsuciți în lumea asta, aidoma cabestanului de colo, iar Soarta e mînerul ce ne învîrtește. Și, tot timpul, privim cerul acesta surîzător și marea asta adîncă! Uite, vezi thonul acela? Cine-l face să se repeadă la peștele-zburător și să-l sfîșie? Unde se duc ucigașii, omule? Cine va condamna, cînd însuși judecătorul e tîrît la judecată? Dar ce blînd adie vîntul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clipe de neuitat. Și pagina care se deschide, aceea a viitorului, se vestește luminoasă, împodobită cu aurul recoltelor și cu aurul luminii hidrocentralelor, cu roșul aprins al oțelului topit, cu negrul lucios al diamantului negru din Valea Jiului și cu chipurile surâzătoare ale oamenilor. În ce măsură sunt înfățișate în literatura noastră aceste imagini ale trecutului recent, ale prezentului și ale viitorului? În ce măsură cărțile și poemele noastre au fost de ajutor în momentele de bătălie și în perioadele de muncă încordată de la 23 August
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ultim refugiu al feminității, de a cărei frumusețe poate că nici n-avea habar. O alta, o blondă zâmbitoare, tipul clasic, pe care aveai impresia că ai întâlnit-o de mii de ori, înainte de a percepe, sub carapacea aurită și surâzătoare, o necunoscută. În sfârșit, tânărul care tocmai vorbise despre „țara-fantomă“. Un tânăr la cincizeci de ani, care va rămâne mereu la fel. Pantaloni negri tip jeans, cămașă albă larg desfăcută peste pieptul palid, pieptănătură de artist, ochelari rotunzi și eleganți
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la prima vedere, dar ți-e teamă să recunoști. Cu gândurile vraiște, te trezești plimbându-te prin parc, privești în jur și descoperi că a sosit primăvara, un cireș uriaș își etalează povara imaculată a florilor de mai, oamenii sunt surâzători, veseli, îmbrăcați în culori vii și proaspete. Te îndrepți spre casă zâmbind fericit și, în drum, cumperi un buchet de flori, spre surpriza mamei, care le primește emoționată, speriată, neînțelegând ce se întâmplă. Ziua ei era abia luna următoare. Narațiunea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
simplă manifestație într-o revoltă populară sau o adunătură de oameni rătăciți. Atenție la elementele de comentariu, implicate de fotografie. Ne gândim la unele portrete de oameni politici. În funcție de opiniile ziarului, el va fi prezentat fie într-o postură publicitar surâzătoare, fie într-o ipostază ridicolă: încruntat, strâmb, cu degetul în nas. Șarjarea fotografiilor reprezintă o tentativă ieftină de manipulare. Atenție la fotografia gen „santinelă”, izolată într-un colț de pagină. Nepoziționată corect (cu privirea spre exteriorul paginii), oferă senzația nedorită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Horezu. Stătea pe un trunchi de lemn și păzea o văcuță neagră, frumoasă, pe nume Marcela. Ei bine, femeia aceasta în vârstă avea o privire, o înfățișare, o prezență care emanau bunătate și împăcare. Ochii erau senini, fața întinsă și surâzătoare, mâinile muncite. M-am așezat lângă ea, pe lemnul acela, și am întrebat-o dacă are lucruri vechi prin casă, icoane, mobile, cămăși de la bunica. „Sigur că am” mi-a răspuns. „Și vase din acelea în care făceai mâncare înainte
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]