575 matches
-
o iubea cinstit și pe care tânăra văduvă va învăța să-l prețuiască nu după aparențe, ci după noblețea inimii. Povestirea a doua a Pampineei se deschide cu formula „prealuminate doamne” 171 , deoarece lidera grupului indiscutabil dorește să-și plaseze suratele într-o sferă a luminii, a cunoașterii și a purității. Este aici nu doar o aluzie la originea socială nobilă, ci mai ales la înțelepciunea lor, care nu reprezintă un deziderat, ci e perfect verificabilă și ilustrată în întreg Decameronul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
jos nu au putut beneficia de instruire, dar sunt pitorești și admirabil caracterizate printrun limbaj neaoș. Fiammetta este conștientă de posibilitățile oarecum limitate ale femeilor vremii de a accede la tainele științei sau ale artei dezbaterii, de aceea își apostrofează suratele atunci când acestea se lansează într-o dispută pentru a stabili care personaj fusese mai generos din povestirea rostită în ultima zi a reuniunii de către Emilia: „într-o tovărășie ca a noastră se cuvine să se vorbească într-un fel mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bogată, menită nu doar să o individualizeze, ci să-i releve și gusturile, dorința de opulență primând în fața unei eleganțe veritabile: „În parohie nu aflai cocoană/ În drept să duca mai întâi pomană,/ Iar când i-o lua nainte vreo surată/ Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a trăi într-o comuniune armonioasă, de aceea se opune oarecum bătrânei, descrise în istorisirea proprie, ce căuta cu ardoare beneficiile mariajului. Cu toate încercările ei disperate de a impune o hegemonie feminină, târgoveața sfârșește prin a face un deserviciu suratelor sale, discursul ei devine antifeminist, deoarece este ridicol și stârnește râsul, se ajunge la o caricaturizare a viciilor feminine, chiar dacă inițial se încerca dezvinovățirea lor. 407 Târgoveața rămâne, în cele din urmă, neputincioasă, victimă a ideologiei patriarhale, dar ne dă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
coruptă. Un alt exemplu de decădere totală a monahiilor îl întâlnim în prima povestire a zilei a treia, unde un tânăr angajat drept grădinar al mânăstirii, după ce se prefăcuse a fi surdo mut, se transformă în obiect râvnit de toate suratele din incinta locașului sfânt. Decența este cu desăvârșire uitată, femeile „strigându-i vorbe deșucheate, fiind încredințate că dânsul nu le aude”538, iar stareța nu adoptă nicidecum o atitudine severă, tolerându-le limbajul. Imoralitatea merge însă mai departe, votul castității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tragică: cei doi amanți s-ar urmări și ar încerca să se omoare, rolul femeii fiind de a salva și de a opri răzbunarea masculină. și acest personaj feminin ilustrează imaginea unei donne demonicate ce se disculpă, ca și celelalte surate ale ei, prin istețime, dar mai puțin pardonabilă în înclinațiile trupești, deoarece trădarea nu este justificată decât de plictisul unei vita domestica la țară, soțul nu are niciun defect blamabil, dimpotrivă, se dovedește generos. În nuvela a noua a zilei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aduce după sine nu doar o marginalizare socială, ci și una intelectuală. Studiul, universitatea, cărțile erau realități destinate preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se știe, reclamă tot mai mult deranjul pe care li‐l creează jurnalul... răspândească, chiar dacă nu îndeajuns... care să le creeze și sa le 16 Dar care ziar se îngrijește astăzi să aibă la centrul său de documentare colecțiile tuturor suratelor lui din țară, să le arhiveze și să le lase ca zestre celor de după noi? Există publicații care nici nu s‐ au interesat de schimbul de presă, de trimiterea numerelor la bibliotecile și instituțiile care fac și arhivistică. De aici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să-l ia, că nu știu precis, dacă-i balon sau rachetă, spre „tăriile" cerului. In privința rezistenței la condițiile de pe Marte, agenția românească este cică este cea de-a treia agenție spațială din lume, după cea americană NASA și surata sa europeană ESA, care a reușit cu brio această performanță, apreciată de altfel cu mari laude în mod public de confrații americani, care știu ei ce știu când e vorba de deșertul Colorado, deșertul acela groaznic, aflat, cum faci la stânga
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor, hotărî să se răzbune pe toată lumea: aruncă o piatră bine țintită spre acoperiș și o altă țiglă aflată într-un echilibru fragil se despărți de suratele ei și-i căzu în cap. Julius Zimberlan muri împăcat: el n-apucă să mai sufere, acum ceilalți trebuiau să sufere pentru el! Suferi ca Julius Zimberlan!" spun vandanii în derâdere la adresa vündünilor. O fi fost așa? 64. Istoricii n-
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în primul rând, Narilatha floarea femeie, despre care se spune că provine din Himalaia, înflorește o dată la douăzeci de ani, când ia imaginea perfectă a unei fecioare -, care nu numai că se găsește din belșug pe Muntele Albastru, dar, spre deosebire de surata ei asiatică, Narilatha din Republica Democratică Vandana este dispusă să ofere și clipe de neuitat vizitatorilor cu bani. Să atingi o Narilatha este o experiență unică pentru bărbații adevărați! (Desigur în Republica Umanistă Vandana, se precizează în Ghid, nu găsești
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
moșierimea de altădată; erau și apanajul madamelor din mahalalele orașelor și târgurilor, care, când se întâlneau, își sărutau aerul din jurul urechilor, se gratulau cu fel de fel de formule înțesate cu franțuzisme, și se bârfeau reciproc la întâlnirile cu alte surate. Cred că are dreptate amicul meu... Azi nu mai are nimeni nici vreme, nici chef pentru astfel de dulcegării lingvistice. Nesfârșita și obsedanta tranziție românească a generat și proliferează un limbaj de tinichea, cu atacuri violente și demolatoare, cu expresii
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mult mai buni. De pildă rata șomajului e 5,4%, în timp ce în Franța e dublu, apoi competitivitatea la export a produselor germane este mult mai mare, iar stabilitatea monetară de asemenea. Dar marea problemă cu Franța, în raport și cu suratele sale sudice care stau mai rău (Italia, Spania, Portugalia și chiar Grecia), sau cu Irlanda, este că acestea au adoptat deja, cu asistență internațională, programe foarte dure de asanare a datoriilor și de reluare a creșterii, în timp ce Franța, orgolioasă, nici
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor, hotărî să se răzbune pe toată lumea: aruncă o piatră bine țintită spre acoperiș și o altă țiglă aflată într-un echilibru fragil se despărți de suratele ei și-i căzu în cap. Julius Zimberlan muri împăcat: el n-apucă să mai sufere, acum ceilalți trebuiau să sufere pentru el! Suferi ca Julius Zimberlan!" spun vandanii în derâdere la adresa vündünilor. O fi fost așa? 64. Istoricii n-
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în primul rând, Narilatha floarea femeie, despre care se spune că provine din Himalaia, înflorește o dată la douăzeci de ani, când ia imaginea perfectă a unei fecioare -, care nu numai că se găsește din belșug pe Muntele Albastru, dar, spre deosebire de surata ei asiatică, Narilatha din Republica Democratică Vandana este dispusă să ofere și clipe de neuitat vizitatorilor cu bani. Să atingi o Narilatha este o experiență unică pentru bărbații adevărați! (Desigur în Republica Umanistă Vandana, se precizează în Ghid, nu găsești
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
mare și grea s-o arunce în altă parte decît pe propriul picior, singura soluție rămînea o pavea, ascunsă în umbra bordurii desprinse și zărită în momentul în care-și pierduse speranța. Din fericire, s-a depărtat destul de ușor de suratele ei, probabil nu era bine prinsă. Era ușoară, dar o să-și facă treaba. A așteptat ceva vreme în tufiș. Pămîntul era umed sub el, deși nu plouase în ultima vreme, totuși n-a avut încotro și s-a așezat. Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
trebuit să spargă ușa pentru a-l po toli. Ușa în cu iată revine deseori în povestea Mariei și în poveștile altor femei, fiindcă ză vo rul reprezintă un real ob sta col în in tervenția celorlalți. Maria, ca și suratele ei, reclamă, imploră, așteaptă cu teamă, cu nerăbdare intervenția vecinilor, singurii capabili să le smulgă din mâinile soților. După asemenea experiențe, Maria pleacă la Cra io va unde cu ajutorul mamei sale, sluj ni că la marele vornic Pârșcoveanu, își procură
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Când acesta îi tot cere să-l în so țească, ea găsește întotdeauna un pretext: că-i bolnavă, că are altele pe cap. Când amorul se transformă în pasiune, Maria își urmează amantul în lume, dar și ea, ca și suratele ei din popor, se lasă con vin să de ofi țer să nu ple ce cu mâna goală. Argintăria, scule, haine și 3 500 de taleri sunt în cărcate în desagi înainte de plecare. Vorniceasa Văcărescu, mama Mariei, aflând de isprava
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la munci forțate pe "Roșcovana" și pe "Creața". "Bruna" și "Murga" formau al doilea atelaj, mai puternic decât cel dintâi. Două cornute atletice. "Murga" (cu pielea castanie) avea coarnele curbate asemeni unui taur de coridă. Și mai bine sculptată decât surata ei, "Bruna" (cu pielea de un roșu sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu era numeroasă abia dacă-și merita numele de "cireadă" nu lipseau luptele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sau mai puțin contradictorii doar cu ajutorul privirii, al atitudinii, al mersului: un anume mod de a traversa curtea, de a se întoarce în grajd, de a rumega, o expresie mohorâtă, o privire fixă, apoi păscutul la oarece depărtare de celelalte surate, și asta fără a renunța o clipă la aerul acela sălbatic, impenetrabil (lăsându-se înjugată cu adversara, muncind din greu o zi întreagă fără a crâcni, fără a amesteca munca și viața privată). Este inutil să încercați: nu veți reuși
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ne propune o perspectivă zoomorfă a modului de producție: apare numit "mulgătorul sursei" prin care orice "informant" este deplasat în repertoarul animalier, cu toate derivele posibilee. În alt plan, dincolo de deriziune, să ne amintim că una dintre cele mai lungi Surate din Coran (a II-a) poartă ca titlu numele a acestui animal. Acolo aflăm o reprezentare cu totul inedită a raportului dintre suflet și credință: În firea pietrei se află râurile care țâșnesc din ea și tot în mod firesc
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cumva te-ai convertit la Islam, colega (replică șeful), știi că asta-ți poate infesta dosarul. Nici gând, dar mi-a povestit asta un student arab, care m-a trimis direct la Coran. Iată cum sună pasajul în chestiune din Surata a IVa, în traducerea făcută de mine din franceză (arăbetele n-a vrut s-o facă pe textul sfânt, nu se atinge de el în prezența unui necredincios): "În Foc îi vom arde pe cei care Ne ponegresc semnele. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
op. cit., 303), cuvântul își pierde practic componenta acțională (combaterea șmenarhiei prostituționale, componentă a cumetrismului politic și universitar) în favoarea elementului spectacular. 6 Este vorba de spirite imprevizibile, prezente în mitologia din Orientul Mijlociu, care revin mereu în imprecațiile profetului Mohamed. Vezi Coranul, suratele V (verset 112) și LV (versetele 15 și 33). 7 Oktodoxia: curent academic din aceași familie cu semidoxia și sferto-doxia. Bunele practici constau în devizarea oricărui obiect al cunoașterii în opt părți, fiecare membru al congregației unei "discipline" studiind doar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
pe rând, în zori, ca niște gospodine Cămașa să-mi cârpească cu pielea de pe mine O noapte și-nc-o zi, o clipă și-o vecie Să-mi țină-n frigul spaimei și-n chin tovărășie. Durerea veche cheamă spre seară o surată Și stau tihnit de vorbă la mine-n beregată Frânge-le, Doamne, acul și râvna lor mieroasă Și pune mila Ta de răni să mă descoasă. Psalm Privirea Ta, Părinte, e limpede și grea O simt ca pe o umbră
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
spaimă: cât timp muncești, dai la o parte spaima care te strivește, o supui unui regim existențial corectiv, o raționalizezi. Pentru linia protestantă a culturii europene o linie, cu precădere, anxioasă, construită pe terifianță -, oprirea din lucru, sau contemplația și surata ei, trândăveala reprezintă, în dezacord cu ceea ce gândeau și trăiau romanii, o potențialitate a terifiantului care nu este, de la sine înțeles, recomandabilă. Dar ea indică și faptul că orice artist adică om al contemplației și al "inutilităților" nelucrative este, în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]