1,054 matches
-
decât numirea geografică. La ce să mai ție romînul? La Constituția cosmopolită iscodită de 2 - 3 greci? La știința pe care-o predau bulgarii ignoranți? La limba batjocurită de gura acestor venetici în momentul în care-o rostesc, la biserica surpată de suflarea veninoasă a ireligiozității lupanarelor Apusului, la țara care e 'n mare parte proprietatea străinilor, la negoțul care e 'n mâinile lor, la ce? Să fim mulțumiți dacă acești arhistrăini cu suflet de câine și creieri de vulpe ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
putea împiedica dacă ele ar simți nevoie să ațâțe în Principate turburări, prilejuri de intervenire, pretexte pentru a se apropia de prada ce ar voi să apuce, împrejurări în fine în cari frageda clădire a unei confederațiuni dunărene s-ar surpa ca un castel de cărți de joc. E o curioasă contrazicere aceea pe care ne-o prezintă spiritul d-lui Gladstone. Acest bărbat de stat într-o zi denunță prin niște termeni de-o violentă extraordinară ambițiunile puterilor pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este nici spirit, nici materie, transgresează obsedanta dualitate și alcătuiește "cea mai bună dovadă că există o substanță imaterială în Univers". Arheul este locul geometric din care poate fi recuperată ființa în plinătatea sensurilor ei originare, când nu era încă surpată de atâtea friguri antitetice, de atâtea disjuncții neîmpăcate ce le-a acumulat în lungul drum filosofic de la vechii greci și până la Kant. Disociată într-o parte fenomenală și alta noumenală, între minte și inimă, pendulând între lumea lucrurilor și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el a plimbat-o prin oraș și i-a cumpărat o înghețată. I-a prins mîna în mîna lui") fac din Marcu un personaj "de rezervă", sugerînd alternativa unui orizont al normalității la o lume a copilăriei ce pare definitiv surpată într-o vârstă de fier. Romanul lui Lucian Zup ar trebui să fie unul dintre manualele de bază ale celor mari, profesori și părinți, care, poate, încă nu au uitat vîrsta de aur a propriei lor copilării. À bon entendeur
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
o curte mare cu livadă în spatele casei, al cărei capăt nu îl puteam vedea. Măi, nea Iacob, mata văd că ai curte mare, foarte mare, de ce ți-ai făcut adăpostul tocmai în mijlocul drumului? La noi în sat terenul lunecă, se surpă puțin câte puțin. Acum câțiva ani drumul era unde este râpă, pe acolo pe unde s-a făcut cărare, iar aici era grădina mea. Adăpostul animalelor 168 se afla lângă gard. Acum drumul este lângă gardul meu și aici trebuie
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pe unde s-a făcut cărare, iar aici era grădina mea. Adăpostul animalelor 168 se afla lângă gard. Acum drumul este lângă gardul meu și aici trebuie să fie adăpostul animalelor, în drum. Ce vină am eu că s-a surpat drumul? Țăranul avea dreptate, oamenii, animalele și utilajele treceau pe terenul lui. Dacă râpa se tot mărește, peste câtva timp o să ajungă până la casa matale. Să mute drumul în altă parte, că mi-oi muta și eu casa mai la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Până la lăsarea serii mai erau doar câteva ore. Am întors șareta și am plecat după ce am pus înapoi în mapă procesul verbal de amendă necompletat. Omul avea dreptate. Drumul trebuia mutat în altă parte a satului unde pământul nu se surpa în râpă. Asta era treaba primăriei. DESCURCĂREAȚA Satul Ghiduleasa era împrăștiat de-a lungul șoselei care străbătea comuna. Asfaltul se termina la intrarea în sat, lângă secția de mecanizare. Casele romilor erau mici, fără garduri, vopsite în culori țipătoare. Laolaltă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă bolta bisericei; Când oarba se aruncă în râu, un păscar providențial o mântuie de moarte. "Nici o situație care nu rezultă din conflictul caracterelor nu este admisibilă " - regulă veche. Mașinistul providențial, deus ex machina, n-are ce căuta în drame. în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
generalul Loris-melikoff au aflat despre concentrarea tuturor puterilor lui Mouktar Pașa spre Kars, au amânat bombardarea, au trimis tunurile înapoi la Hurukdara și Alexandropol, au concentrat cavaleria la Klaiivali și infanteria la Saim. Colona generalului Tergusakof, mergând de la Daiar la Surp Ohannes, au luat sub apărare 3000 de familii creștine cari fugeau din valea Aleșgardului de atrocitățile bașibuzucilor și kurzilor. Aceasta însă, întîrziind mișcarea colonei, au făcut cu putință ca infanteria turcească să atace a[r]ričre-garda rusească; de aceea generalul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
afundăm într-o noapte primordială, unde totul e înfricoșător și sublim. Șacalii stau probabil acum cu ochii arși de fulgere privind cerul și nimeni în junglă nu mai îndrăznește să cânte sau să urle. Tunetele se prăbușesc poruncitoare, parcă să surpe noaptea, s-o transforme în ruine, s-o amestece cu ruinele Mexicului. Plutește în aer ceva tragic și primejdios, ca strigătele aztecilor din acea noche triste când spaniolii au fugit din Tenochtitlanul răsculat. Șoseaua străbate așezări rare, ale căror nume
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Dorin, imediat ce doctorul pleacă. Încolo arată tînărul spre fereastră. Arhitectul se ridică și, pocnind rar cu bastonul în cimentul de pe jos, privește atent grinzile care susțin acoperișul, măsurînd din ochi unghiurile drepte, înspăimîntat la gîndul că greutatea zăpezii ar putea surpa acoperișul. Mihaela, preocupată să-și îmbrace șorțul alb, radioasă ca orice femeie grasă, trezită după un somn bun, își face apariția dincolo de bar, urmată de Sultana, îmbrăcată în capot, morocănoasă, încruntată, cu cearcăne mari, adînci și cu o cută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu mobilă minimală, domină roșul intens al macilor dintr-un tablou al pictorului Luchian 448 amănunt, desigur, nu întâmplător. Este, așadar, dedicată creației, "fertilității", plăsmuirilor debordând de elan, de entuziasm, dar o "strivește" indiferența lui Fred Vasilescu. "Zidurile" iubirii se surpă: Mi-era acum numai o milă imensă de bucuria mea și de florile pe care le aveam în brațe. Nu știu de ce mi-a fost rușine să mă vadă servitoarea că aduc flori neprimite acasă și asta era fără temei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și opiniile, atitudinile, reflecțiile celor cu care individul intră în interacțiune. Orice Alter, crede Ivana Markova, intră în dialog, „traduce” conținuturile cunoașterii, propune cadre de referință, insinuează credințele și repezentările sale, comunică simboluri și furnizează grile de interpretare, influențează, schimbă, surpă stabilitatea, stimulează căutarea. Produse ale interacțiunii pe linia individ-grup-societate, născute și dezvoltate prin „conversații cotidiene” relative la circumstanțe culturale și istorice, reprezentările se referă deopotrivă la viața cotidiană, dar și la cea științifică, politică sau economică, furnizând un „aviz comun
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
partea superioară spre răsărit, atunci Moleo Dava ar fi situată spre Nord-Est față de Sarmigetuza, adică cam spre zona râului Moldova de astăzi. Acum, apa Moldovei curge liniștită, dar, probabil că, în urmă cu mai bine de 2000 de ani a surpat cetatea aflată pe unul din malurile sale căreia i-a luat numele și i l-a dat, apoi, și statului medieval Moldova. Motivul pentru care nu este menționată de Ptolemeu este că pe timpul vieții acestuia deja nu mai exista, la
Originea antica a numelui Moldovei (Din con?inutul t?bli?elor de la Sinaia) by Ungureanu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/83667_a_84992]
-
interacțiune; cu alte cuvinte, nu-l putem ignora pe Celălalt, pe Alter. Orice Alter cu care intrăm în dialog „traduce” conținuturile cunoașterii, propune cadre de referință, insinuează credințele și reprezentările sale, comunică simboluri și furnizează grile de interpretare, influențează, schimbă, surpă stabilitatea, stimulează căutarea. Când profesorul transmite studenților cunoașterea, el oferă și cheia de interpretare, opiniile sale despre ceea ce comunică; când o persoană publică ne informează, ea traduce informația într-o imagine proprie; când cineva ne relatează o întâmplare, ne induce
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
ne va surprinde Într-un câmp gol”. Iată cum nu aș vrea să-mi citiți textul: aceia, măsurându-se și asemuindu-se pe ei cu ei Înșiși, nu au pricepere. Iată cum aș vrea să citiți textul: mai Întâi, noi surpăm iscodirile minții; apoi, esențial, tot crescând credința voastră, ne vom mări În voi cu prisosință, după măsura noastră; și, bineînțeles, propovăduim Evanghelia și În ținuturile de dincolo de voi, dar fără să ne lăudăm cu măsură străină, În cele de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
momente de fericită contemplare a naturii, fie ca o „adumbrire” la gândul că toate se vor întâmpla la fel, fie ca o revoltă că un demon „închide o omidă în tot ce-i frumos” și face ca toate să se surpe. În pofida etichetei de poet rural, satul nu apare în poezia lui M. ca entitate socio-etnică, ci doar în imagini izolate, în aluzii și referiri fugare. Povestea satului este o viziune idilizată, dar numai ca proiecție a amintirilor de odinioară. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
care este familia. Se duce la bar și ia o sticlă de șnaps) DOAMNA KOVACIC: Da' să nu turnăm iar prea mult alcool în buna dispoziție. Rudi, că după aia iar o să fie totul așa de neobișnuit. Or să se surpe stâncile una peste alta. DOMNUL KOVACIC: Atunci să fie neobișnuit, dacă e să fie neobișnuit. DESIRÉE: Chiar așa, mai bine neobișnuit decât plicticos. Și tot ce vrea să rămână plicticos trebuie umplut până devine neobișnuit. DOMNUL KOVACIC: Asta e sămânță
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
223 În câteși patru zări, pustia lor/ Alungă fiare, păsări, muritori./ Stăpâne bun, nu vezi că nu slujesc/ Decât să piarză neamul omenesc?/ Puzderie de trupuri - te cutremuri -/ Sau frânt de aceste stânci, din hău de vremuri./ În dragu-i, Doamne, surpă aste stânci/ În hăurile iadului adânci!/ Căci inima îmi sângeră de spaimă!”833 Gingășia atenției purtate celui aflat departe pe mări subliniază o iubire atentă, devotată. Stâncile devin însă și un simbol al trăiniciei sentimentului de afecțiune dintre cei doi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
inversă ne-așteaptă când, nestatornici, fără bivuac vom pribegi în timp ca-ntr-o oglindă, ca pe un disc nemărginit, un ac... Vom pribegi, într-o sămânță poate sau într-o proră sângerând spre zare, în asfințitul care trist se surpă peste-un asfințit de sărbătoare... Cuvinte, semne și sunete în simultaneism, participă în modul lor la o geneză continuă: "La sfârșitul fiecărui cuvânt / începe marea tăcere, / turnul timpului se înclină, / inima lucrurilor nu se mai aude" (Geneză). Imperios selectate, "necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
neașteptate, se insinuează fără a se anunța, se instalează confortabil și se autoalimentează, dând posesorului sentimentul că se diferențiază de ceilalți. Când evoci emoția rușinii de a fi perceput altfel decât crezi că ești, ai impresia că ceva s-a surpat, că mâini rapace pătrund cu brutalitate În intimitatea ta, Îți devoalează credințele profunde, te aruncă gol Într-un bazin comun. Nimic nu te mai apară, frontierele au fost șterse, s-a spart stratul protector care-ți oferă siguranță și respect
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se transformă de-a lungul istoriei. Adesea, în urma unor asedii, a ocupației militare, a invaziei unor bande de jefuitori, cartiere întregi sînt distruse și nu mai rămîn din ele decît ruine. Incendiile lasă aici rămășițe întunecoase. Casele vechi 165 se surpă încet. Străzi locuite altădată de cei bogați sînt invadate de o populație mizeră și își schimbă aspectul. Lucrările edilitare și traiectoria noilor căi de circulație antrenează demolări și construcții: planurile se suprapun unele peste altele. Suburbiile care s-au dezvoltat
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pentru folosirea apei în hidroenergie sau la alimentarea unor așezări (pe Bistrița, Lotru, Olt, Argeș, Someșu Mic etc.). În Munții Apuseni, într-o depresiune carstică s-a format Lacul Vărășoaia, iar în depresiunea Maramureș, pe locul unor ocne de sare surpate de la Ocna Șugatag și Coștiui, au rezultat lacuri sărate. Lacurile din regiunile de dealuri și podișuri sunt numeroase și au origine variată. În regiunile în care sarea se află la suprafață sau la adâncime mică, prin tasarea și prăbușirea pereților
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a cărbunelui, iar vegetația și solul au fost înlăturate. Au apărut gropi (unele umplute cu apă), multe movile de rocă și pămînt (rezultate în urma exploatării), diverse materiale, atelaje etc.; - degradarea mediului în regiunile cu exploatări de sare unde s-au surpat ocne vechi, rezultând depresiuni cu lacuri sărate, înconjurate de maluri în care sarea apare la suprafață, sau de terenuri cu soluri sărăturate; - poluarea aerului, a solului, a apei râurilor și a pânzelor acvifere, distrugerea vegetației în lungul arealelor în care
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
nimic jignitor, ci rezultă din toponimizarea entopicului ruptură „pădure doborîtă de furtună“, „adîncitură lăsată de apă“, „adîncitură mai largă cu surpături“, „vale îngustă, prăpăstioasă, fără apă“, „ruptură, de teren pe care vine apa din ploi“, „coastă care se prăvălește, se surpă“ etc. Toponimul Ruptura numește alte optsprezece obiecte geografice potrivit Dicționarul geografic din 2008-2009 (și probabil mult mai multe topice mărunte, neîncadrabile într-o lucrare dedicată macrotoponimelor). Numele cu care a fost înlocuit toponimul Ruptura, Vîrvorul de Jos, reprezintă un nonsens
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]