188,645 matches
-
este dezmințită, ci chiar confirmată, de celebrul și atât de discutatul "nu vreau opere postume" înscris, alături de alte două recomandări, în testamentul redactat în septembrie 1982, înainte de plecarea în Polonia (alături de Yves Montand, Simone Signoret și Bernard Kouchner, pentru a susține sindicatul Solidaritatea). Dezinteres, neliniște, neîncredere...; dar există negreșit la Foucault și o rezistență voluntară în fața arhivei. Această rezistență reprezintă refuzul de a ține un discurs "de autor" asupra propriilor ștersături, asupra propriilor mâzgălituri. Trebuie să identificăm această rezistență și în
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
nevoie să apelez la Émile Littré, la citatul despre caracterul niciodată sfîrșit al activității lexicografice, comentînd Dicționarul etnologilor români, dacă după lectură nu aș fi realizat cît adevăr cuprinde, aplicat la această cercetare științifică de copleșitoare dimensiuni. Pentru a mă susține adică, în comentarea geografiei spirituale a itinerariilor pe care le străbate știința etnologiei, orizonturile spațiale și temporale mereu deschise spre coerența universală a științei, nicicînd închistată în granițele ridicate entuziasmului și tensiunii cercetării, fervorii curiozității, înțelegerii analitice a detaliului, acuității
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
că Franța nu vrea în Uniunea Europeană, că s-a săturat de străini, de influența Statelor Unite în NATO și de conspiraționismul mondial. Argumente de acest soi invocate, chipurile, de dragul democrației franceze, fac parte din arsenalul ideologic al extremismului. în definitiv CVTudor susține același lucru. În cazul strict al alegerilor din Franța, tribunul a dat o nouă probă a "curajului" său. A avut grijă să nu se declare, pe față, suporter al ideilor lui Le Pen, iar pentru a justifica de ce-l susține
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
susține același lucru. În cazul strict al alegerilor din Franța, tribunul a dat o nouă probă a "curajului" său. A avut grijă să nu se declare, pe față, suporter al ideilor lui Le Pen, iar pentru a justifica de ce-l susține l-a numit pe Le Pen "prieten de familie", "amic personal" și alte asemenea gogorițe, bătînd șaua ca să priceapă iapa. * Furați de comparația dintre alegerile din Franța de zilele trecute și de cele din România din anul 2000, editorialiștii autohtoni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
este o certitudine! Va sta o săptămînă la Washington, apoi la Universitatea Connecticut (...) Nu-mi pare rău că am propus-o (e cel mai bun lucru pe care l-am făcut ca "șef"), că am insistat să încerce, că am susținut-o cînd ezita. Pînă la urmă de victoria ei pot să mă bucur și eu, în parte am luptat și eu alături de ea. Va vedea un alt continent, o altă lume ! Voi fi cu ea înaintea plecării trei nopți și
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
urma să se aplice la nimereală, după bunul plac al "factorilor chemați să..." Sau poate că se va utiliza delațiunea! "L-am auzit pe Băsescu, la Revelionul de la Circ, spunând "Thank you!" fără să traducă!" În ceea ce privește împrumuturile străine, George Pruteanu susține că acelea dintre ele care nu au echivalent în română se vor stabiliza, în timp, la forma fonetică, aducînd drept dovadă pulovăr, abajur, șezlong și altele. Mă tem că se înșeală. "împămîntenirile" trecute s-au petrecut la nivelul unei populații
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna trecută, a publicat în revista "Gragoatá", a Facultății de Litere a Universității din Rio de Janeiro, un articol în care-și susținea punctul de vedere. Pentru Fiorín, împrumuturile fac parte din istoria unui popor și nu pot fi eliminate prin lege. Mai mult: el nu observă violări ale gramaticii, foneticii sau vocabularului care să justifice o atitudine protecționistă - și se teme că
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
persoanei și presupune pentru agentul public care activează În justiție analizarea și conduita echidistantă a faptelor În raport cu legea aplicabilă, fără a avea prejudecăți sau predilecții În privința cazului pe care Îl instrumentează și fără să acționeze În vreun mod care să susțină interesele vreuneia din părți. Imparțialitatea celor care lucrează În justiție este garantată prin regimul de incompatibilități și interdicții, respectiv a conflictului de interese. Pentru magistrați până și aparența este o valoare de sine-stătătoare: nu e de ajuns ca acela care
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
autoritate subminează autoritatea individului asupra propriei ființe și vieți cu scopul de a asigura supunerea, respectul de sine devenind rădăcina evoluției. Volumul Gloriei Steinem apare în America după o perioadă în care încercările de a implementa programe locale care să susțină creșterea respectului de sine (self-esteem), în școli sau în diverse alte tipuri de instituții, avusese drept rezultat scăderi izbitoare ale infracționalității, note mai bune pentru elevi, o încredere mai mare în posibilitățile proprii, deci în viitor etc. în același timp
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
lei! Parcurgând lista solicitanților de protecție evident că te umflă râsul. Vadim sub protecție S.P.P.?! Dar asta e culmea impertinenței! N-a pretins - și încă de sute de ori - "tribunul" că e gata să moară pentru ideile pe care le susține atât de gureș? Nu-și trâmbițează el la fiecare răspântie bărbăția, în care recunoști cu ușurință ecouri din Mihai Viteazul și schije din Elena Ceaușescu? Imaginați-l pe Superman sau pe Schwartzenegger păziți de gorile și obțineți întregul ridicol al
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
cultura, viziunea și experiența de viață a două lumi: Spania și România. Zilele Cervantes la București au debutat sub semnul nobil al muzicii și poeziei, pe 20 aprilie avînd loc la Sala mică a Ateneului Român un concert de excepție susținut de formația din Valencia Capella de Ministrers, cu piese instrumentale și vocale din muzica barocă spaniolă, unele pe versuri de mari poeți contemporani cu Cervantes: Lope de Vega, Góngora, Calderón de la Barca. Concertul a fost prima transmisie în direct a
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
depășit universitatea, ziaristica, high-life-ul și serele snobilor; el însuși prefera culisele agorei și arenei. La fel, sînt convins că e mult mai cunoscut azi Mircea Cărtărescu decît erau în anii '30 Eliade, Vulcănescu ori Cioran. Eliade, în confesiuni și memorii, susține cu gingășie că a fost în România interbelică un romancier de mare succes. A fost notoriu în aceleași medii, dar se poate compara succesul său cu acela al romancierilor Liviu Rebreanu și Cezar Petrescu, pentru a nu mai vorbi de
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
lui? De vină nu sunt ucigașii, ci victimele lor, pentru că dacă ele nu ar fi existat, ei nu ar fi avut pe cine să ucidă și nu ar fi devenit ucigași, acesta este sofismul hidos al nerușinării cu care ne susținem ticăloșia și dincolo de moarte. Hoția noastră nu este întrecută decât de prostia noastră: suntem atât de hoți încât ne mințim și pe noi înșine și atât de proști încât credem ceea ce noi înșine mințim. S-a cerut un proces al
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
în original operele strămoșilor lor romani, ci pentru a face să domine în societate spiritul prin care cultura greco-latină a configurat definitiv ceea ce numim noi astăzi Europa. Când România se afla în secolul XIX în plin proces de europenizare, Eminescu, susținând necesitatea învățământului clasic la noi, sublinia cu tărie caracterul formativ al Antichității clasice. “Cultura clasică”, spunea cu mare dreptate poetul, “are calitatea determinată de a crește, ea este în esență educativă” (Învățământul clasic). Rostul ei nu este de a întipări
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
aceiași oameni, aceiași mentalitate, aceleași structuri caracteristice vechiului regim. Așa se face că azi asistăm cum un ministru român plagiază ordinar și nu realizează în nici un fel gravitatea actului săvârșit, așa se face că primul ministru, guvernul în întregime îl susțin în continuare pe colegul plagiator, că Președintele României, “garantul Constituției”, adică și al normelor morale care trebuie să guverneze societatea, justifică prin sofisme puerile gestul incalificabil al ministrului Sănătății! Așa se face că asistăm la apariția unui tratat academic de
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
70, urmat de incalificabile articole la adresa prof. Dionisie Pippidi, un savant de talie europeană, au fost tolerate și încurajate de puterea comunistă. Azi asistăm la perpetuarea sistemului. Iar puterea se dovedește antinațională - inclusiv senatorialul poet care dă bătălia pentru România susținând autorii furtului intelectual -, deoarece prin gesturile lor dovedesc că puțin le pasă de reputația României în lumea civilizată. Plagiaturi s-au produs multe peste tot; dar nicăieri conducătorii de state și guvernele nu le-au luat apărarea! Nu știm cum
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
un mesaj anume, dar, sincer, nu-l pot descifra. La o adică, aș putea, însă nu-mi convine: ar însemna că există o veritabilă vocație a societății românești pentru promovarea acestui tip uman. Pe de altă parte, e greu de susținut că o astfel de vocație sinucigașă nu există. Însumate, voturile acordate pesedeilor și peremiștilor ating șaizeci la sută. Și nu de azi, de ieri. Încă din 1990, covârșitoarea majoritate a românilor se simte, politic și moral, mai aproape de valorile resentimentului
Triumful resentimentului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13376_a_14701]
-
la cap pentru că CVT a ajuns personajul care arbitrează în prezent scena politică din România. După cum reiese din anumite sondaje el are și mari șanse de a concura cu succes la Președinție. Asta ne-ar mai trebui! Sînt unii care susțin despre CVT că ar fi un caz clinic și că din acest motiv n-ar trebui luat în serios. Alții îl consideră un fel de circar politic de care românii sînt pe cale să se vaccineze. Din cîte știu eu, nu
Delațiune, patologie și clovnerie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13391_a_14716]
-
Cristian Teodorescu Opinia publică îl caută la telefon pe procurorul Amărie la PNA. Cel puțin așa susține procurorul, să justifice în ochii presei de ce nu-l slăbește pe Traian Băsescu. Mai întîi cu dosarul „Flota”, iar mai nou cu Primăria. Departe de mine gîndul că Primăria Capitalei e populată numai de sfinți și de incoruptibili. Dar nici
Turnați aici! în varianta PNA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13428_a_14753]
-
în loc să fie bucuros că tineri discipoli «încep să vorbească de alte modele» decît cele stabilite de doctrina «caietismului» (de la Caiete critice - nota Cronicarului). Curioasă pedagogie, ca și aceea dintr-o frază care nu-mi iese din minte: «Încerc să-i susțin pe tinerii care împărtășesc ideile mele»”. l O bună idee a avut A.L.A. cînd i-a încredințat dlui Niculae Gheran rubrica Sertar: totdeauna, interesante observațiile eminentului editor. l Nu foarte lizibil, în schimb, numărul triplu 7-8-9 al Mozaicului craiovean
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
care se acuză reciproc de lipsa de reforme, din cauza raportului de țară despre România al Uniunii Europene. Acuzații făcute pe principiul „Scapă cine poate” atunci cînd partidul nu-i scapă pe toți. Rodica Stănoiu își trage forțele de la Palatul Cotroceni, susțin cunoscătorii, în vreme ce Ioan Rus se bizuie pe protecția prim-ministrului Năstase. Așa că, dacă din duelul celor doi va apărea și o victimă, ne vom putea da seama care mai e raportul de forțe dintre Cotroceni și Palatul Victoria, dominat pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
și simplu la mașină. Colecția mai cuprinde 342 de titluri de periodice și cele mai importante dintre ele sînt complete; 2. Cărți și periodice publicate în exil, rezultat al muncii a peste 35 de edituri, care au avut un program susținut de editare a autorilor interziși în țară și peste 400 de editori care au scos în mod sistematic texte în limba cehă. Avem colecțiile complete ale multora dintre ei și mai mult de 720 de titluri din periodicele exilului ceh
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
a cedat brusc inima, Rolo era un băiat singur și așezat, cu bani și un Chevrolet cupeu, așa încât puțini îi fuseseră aproape în ultima lui perioadă. De prin vestibuluri zgomotele se aud atât de tare, vecina din casa cu etaje susținu zile întregi că plânsetul lui Rolo fusese ca un urlet înăbușit, un țipăt printre mâinile care vor să-l sugrume și-l rup în bucăți. Și aproape imediat izbitura cumplită a capului de scară, fuga Deliei strigând în gura mare
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
cu fursecuri și malaga și aprinseră toate luminile. Vorbiră de Pola Negri, de o crimă din cartierul Liniers, de eclipsa parțială și de boala pisicii. Delia credea că pisicii i se aplecase de atâta păr cât înghițise lingându-se, și susținea să-i dea ulei de castor. Părinții îi țineau isonul dar nu păreau prea convinși. Și-au adus aminte de un prieten veterinar, de niște ierburi amare. Erau de părere să lase pisica în grădiniță, să-și aleagă ea singură
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
Definitely, vorba englezului, suntem o nație suprarealistă! Gogol, părintele monstruozităților gândirii mărunt-demonice, ar muri de râs văzând lejeritatea cu care tragedia virează la noi în farsă și cinismul în glumă deocheată. Zilele trecute, am întâlnit o fostă studentă care-și susținuse, în vară, examenul de definitivat. Îl trecuse cu brio și se întorsese la școala din micul oraș transilvan fericită că pe lângă recunoașterea oficială va beneficia și de-un spor la salar. Îl binemerita: muncise, avusese emoții, cheltuise pentru cărțile din
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]