566 matches
-
să se gândească la câte a făcut Dumnezeu din ceea ce nu erau, și atunci va primi și dovada învierii. Căci, în adevăr, cele făcute deja sunt cu mult mai preaslăvite decât învierea și purtând cu ele minunea cea negrăită. 101 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Este vorba despre corupția adusă prin păcat, care a despărțit firea noastră de unirea cu Dumnezeu, care o menține în viața normală. (n. s. 2208, p. 1167) 113 În adevăr, gândește-te bine: luând pământ, l-a frământat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tău și nu le mai cerni, cum de numai lui Dumnezeu îi ceri cuvânt și pare că te îndoiești că El va preface trupul nostru? Dar cum pot fi acestea vrednice de iertare?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XVII, p. 174-176) „Nici n-ar fi făcut Dumnezeu atâtea, dacă ar fi fost ca să nu mai înviem noi, ci să putrezim și să pierim cu totul; nu ar mai fi făcut cerul acesta ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nu, rogu-vă, să nu gândiți de acestea. Nu-ți sărăci, omule, 114 cugetul cu astfel de gânduri, nici să fii nebăgător de seamă de bogăția lui Dumnezeu, având un astfel de Stăpân”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XVII, p. 176-177) „Căci cu acest trup va veni (Hristos - n.n.) să judece lumea, avându-l întreg și nepătimitor. Către care și noi vom păși, făcându-se trupurile noastre asemenea cu trupul slavei Lui”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
omilia XVII, p. 176-177) „Căci cu acest trup va veni (Hristos - n.n.) să judece lumea, avându-l întreg și nepătimitor. Către care și noi vom păși, făcându-se trupurile noastre asemenea cu trupul slavei Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia XI, p. 111) „Mulți au înviat și din nou au murit precum Lazăr, la fel și trupurile sfinților. Dar acum nu este așa, ci în înviere găsești neputrejune, dănțuire împreună cu îngerii, întâmpinarea Fiului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fac binele aici, unde anume se vor bucura de cele bune? Unde anume cei vicleni vor lua răsplata faptelor lor, dacă nu va fi după aceasta viața viitoare, dacă nu va fi răsplata faptelor săvârșite?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia IX, p. 97) „Să aprindem în noi acel dor și să-l ațâțăm întruna. Că dacă numai gândirea la acele bunătăți deși este cam întunecată și încă ne aduce plăcere nespusă, apoi gândește
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vor fi, și de trei ori fericiți, cei ce se vor bucura de acele bunătăți, după cum și cei ce vor lua cele dimpotrivă vor fi de jelit, ba încă de trei ori vrednici de jelit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia X, p. 108) „Noi, pentru care sfârșitul de aici este începutul altei vieți mai strălucitoare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Fericitul Vavila, și împotriva lui Iulian, și către elini, XI, în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui Iulian, și către elini, XI, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 324) 102 Notă Prof. I. Ivan: Care nu se înșeală și nu poate fi înșelat. (n. s. 5, p. 209) 103 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Deși au plecat din viața pământească, Moise și Ilie sunt totuși vii pentru că sunt lângă Dumnezeu. Morți sunt cei ce s-au despărțit de Dumnezeu prin aplecarea spre patimi. Patimile reprezintă uitarea de Dumnezeu, uitarea teoretică și practică
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Patra). Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 2000. Vol. XLIV - Teodoret Episcopul Cirului, Scrieri. Istoria Bisericească, traducere de Pr. Prof. Vasile Sibiescu, 1995. Vol. LII - Sf. Ambrozie al Milanului, Scrieri. Partea întâi. Tâlcuiri la Sfânta Scriptură, Traducerea opurilor a fost realizată de Pr. Prof. Teodor Bodogae, Pr. Prof. Nicolae Neaga și Prof. Maria Hetco, după textul latin publicat în colecția Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, Viena 1897-1902, 2007. Vol. LIII - Sfântul Ambrozie, Scrieri (partea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
lui Dumnezeu, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, 1992. Vol. LXXV - Casiodor, Scrieri. Istoria Bisericească tripartită, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ștefan Alexe, 1998. Vol. LXXX - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigorie Teologul, traducere din grecește, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, 1983. Vol. LXXXI - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Scrieri (Partea a Doua). Scrieri și epistole hristologice
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Editura Pelerinul Român, Satu Mare, 1997, 474 pp. 6. „Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel”, Traducere de P.S. Teodosie Atanasiu, revizuită și îngrijită de Cezar Păvălașcu și Cristina Untea, Editura Christiana, București, 2005, 559 pp. 7. „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corintheni”, Traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847 de Arhim. Theodosie Athanasiu, Egumenul Mănăstirii Precista Mare din Roman, ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sophia, București, 2005, 479 pp. 8. „Comentariile sau tâlcuirea Epistolei a doua
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
7. „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corintheni”, Traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847 de Arhim. Theodosie Athanasiu, Egumenul Mănăstirii Precista Mare din Roman, ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sophia, București, 2005, 479 pp. 8. „Comentariile sau tâlcuirea Epistolei a doua către Corintheni”, traducere din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1908, Ediție revizuită de Constantin Făgețean, Editura Sofia, București, 2007, 268 pp. 9. „Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni”, Traducere din limba
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sfântului Apostol Pavel”, Edit. Icos, 1998, 285 pp. 12. „Comentariile sau explicarea Epistolei către Coloseni, I și II Tesaloniceni a Sfântului Apostol Pavel”, traducere din limba elină, ediția de Oxonia, 1855, de Arhim. Theodosie Athanasiu, București, 1905, 343 pp. 13. „Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei a Sfântului Apostol Pavel”, Editura Nemira, București, 2005, 201 pp. 14. „Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei. Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit. Comentariile sau explicarea Epistolei către Filimon”, Editura Nemira, 2005, 226
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Matei, 3, P.G., LVII, 409. footnote>, iar dacă totuși poate fi vorba despre o deosebire între oameni, aceasta constă numai în legătură cu practicarea virtuții<footnote Omilia I la Filimon, 1, P.G., LXII, 705. footnote>. Avea nu numai gura de aur în tâlcuirile Sfintei Scripturi, dar și sufletul de aur, în revărsarea iubirii, bunătății și dreptății pentru orice om. În expunerile sale, Sfântul Ioan nu se mulțumește să arate doar aspectul negativ al vieții oamenilor. Era dotat natural pentru a galvaniza energiile, pentru
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
cel Mare, arhiepiscopul Cezareei din Capadocia - acest ierarh, un nevoitor foarte aspru, era pe deplin neagonisitor, neagonisitor până la desăvârșita sărăcie; însă în timpul slujbelor bisericești el se înconjura cu o ordine neobișnuită și cu un fast neobișnuit”<footnote Sfântul Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11. footnote>. Celălalt mare Capadocian, Sfântul Grigorie Teologul, făcând referire la frugalitatea meselor sale, totala neiubire de
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Matei, 3, P.G., LVII, 409. footnote>, iar dacă totuși poate fi vorba despre o deosebire între oameni, aceasta constă numai în legătură cu practicarea virtuții<footnote Omilia I la Filimon, 1, P.G., LXII, 705. footnote>. Avea nu numai gura de aur în tâlcuirile Sfintei Scripturi, dar și sufletul de aur, în revărsarea iubirii, bunătății și dreptății pentru orice om. În expunerile sale, Sfântul Ioan nu se mulțumește să arate doar aspectul negativ al vieții oamenilor. Era dotat natural pentru a galvaniza energiile, pentru
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
că a prigonit pe creștini și a încercat să reînvieze pagânismul. Însă, concepția creștină despre filantropie se deosebea prin felul cum era privit aici omul sărac: că reprezentându-l pe Însuși Iisus Hristos - idee ce {\footnote 52 Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, 2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11.} {\footnote 53 Sf. Grigorie de Nazianz cf. Jean Bernardi, Grigorie din Nazianz. Teologul și epoca să
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
acest {\footnote 75 Sf. Grigorie de Nyssa, Omilii la Ecclesiast, omilia VIII, traducere și note de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 30, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1998, p. 271.} {\footnote 76 Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia XIII, traducere de Preot Prof. D. Stăniloae, în col. Părinți..., vol. 29, Edit. I.B.M.B.O.R., București, 1982, p. 289.} {\footnote 77 Saint Basile, 7-e éd. în colecția Leș Saints, Paris, 1929, p. 9.} {\footnote
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nimeni în timpul lucrului său; nimeni să nu intre la el și nici să treacă pe dinaintea ușii lui. După ce a tâlcuit o parte din epistolele Sfântului Pavel, Sfântul Ioan a fost cuprins de oarecare îndoială. Oare îi va plăcea lui Dumnezeu tâlcuirea sa? A înțeles el bine cuvintele marelui apostol? Și s-a rugat stăruitor lui Dumnezeu să-i arate într-un chip oarecare de-i sunt plăcute explicările sale. Între timp un curtean a căzut în dizgrația împăratului. El a cerut
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
măsură, a spus arhiepiscopului că bărbatul care era în cameră cu el semăna cu cel zugrăvit pe icoană. Așa a aflat Sfântul Ioan Gură de Aur că Dumnezeu i-a ascultat cererea, trimițând pe însuși autorul epistolelor să-i dicteze tâlcuirea<footnote Cf. † Irineu Slătineanu, Introducere la vol. Din ospățul Stăpânului, Edit. Adonai, 1995, pp. 5-7. footnote>. Tot referitor la sfințenia vieții Sfântului Ioan Gură de Aur, literatura duhovnicească ne transmite această mărturie: Ava Atanasie ne spunea despre Iania, sora episcopului
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
geocentrist,[...]. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare (s.n.), pe mărgini cu portretele lui Platon și Pitagora și cu sentințe grecești. [...] Constelațiuni zugrăvite cu roș, calcule geometrice zidite după o închipuită și mistică sistemă (s.n.), în urmă multe tâlcuiri de visuri, coordonate alfabetic o carte care nu lasă nimic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană (Eminescu: 2011, II, 41). În secvența propusă ca hipotext pentru această serie intratextuală, erau câteva sute de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
un răspuns de căutat într-o altă cercetare. Deocamdată, focalizăm imaginea cărții-"pomană neuitată în veaci": act de milostenie, ofrandă, danie binecuvântată 83 prin care cel ce dăruiește (domn, boier, neguțător înstărit, tipograf ori prelat) este, ca în predoslovia la Tâlcuirea Liturghiei, Iași, 1697, a Hatmanului Lupu Bogdan, semănătoriu de-nțelepciune. Și, tot aici, notăm remarcabila strategie a enumerării elogioase a cărților tipărite sub mecenatul Domnului, în Triod, Buzău, 1700, Teodosie, Mitropolitul Ungrovlahiei chiar așe-zându-l pe Brâncoveanu 84 într-o absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
că pruncii sunt botezați pentru iertarea păcatelor (Fap. 2, 38), el spune: „Despre ce păcate este vorba? Când au putut ei păcătui? Cum s-ar putea reține un astfel de motiv, socotit temeinic pentru botezul copiilor, dacă nu se admite tâlcuirea pe care noi am dat-o: Nimeni nu este curat, măcar o zi de va fi viața lui pe pământ (Iov 14, 4 - n. n.)? Tocmai pentru că necurățiile din naștere sunt Șterse prin Taina Botezului, de aceea se botează copiii, căci
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
și care înțelege că dorința pentru iubire nestricăcioasă aduce întotdeauna o nouă dorință pentru transcendent, nu este niciodată astâmpărată de sațietate. Orice este măreț și minunat pare inferior în comparație cu ceea ce îi urmează, din moment ce ceea ce descoperă mirele<footnote Referire la opera Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. footnote> este mai minunat decât descoperirile ei de dinainte. Orice început deschide un drum spre un alt început. Fiecare treaptă atinsă permite urcușul la o altă treaptă. Iar fiecare treaptă e
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
a-și face lucrul și de a auzi cuvintele. Dat fiind deci că puterile acestea sunt susținute în rânduială de Dumnezeu și ordinea puterilor inteligibile supralumești rămâne netulburată în veci, nici o patimă nerăsturnând buna lor rânduială”<footnote Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia XV, traducere de Preot Stăniloae. footnote>. În alt loc, susținând această învățătură despre mișcarea creaturii spre Dumnezeu, împotriva teoriei platonic-origeniste, Sfântul Maxim precizează: „Tot ce se mișcă - scrie Sfântul Maxim - se mișcă, desigur, dintr-o
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
obiectivă însăși vieții spirituale. Pe lângă acest chip dogmatic al credinței care constă în consimțirea sufletului la ceva, de pildă: Cel ce crede în El nu este judecat (In. 3, 18), mai este un altul, dăruit de Hristos prin har<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Un sens al credinței rezidă în conținutul crezut, altul, în tăria credinței, susținută de har, sau de legătura cu Hristos. Dacă nu crezi dogmele, sau învățătura că Hristos e Fiul lui Dumnezeu, nu poți avea nici tăria credinței
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]