597 matches
-
în crâșma asta de ziua ta, mi-a aruncat repezit și radioasă Odette, împingând cu spatele ușa restaurantului, ai dreptul la meniul special pentru doi, iar casa îți oferă și o sticlă de șampanie. — A, e ziua ta? am întrebat tâmp, intrând după ea și poftind-o din ochi. Dansatoare ratată, șolduri ondulate, piele meditera neeană, antebrațe suficient de umbrite păros ca să ima ginezi restul, ba chiar și delicați perciuni, Odette emana joie de vivre. Era prima oară că ieșeam împreună
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva bale verzui. Logosul nu e bun cu noi și nici nu caută să fie... tre buie doar cules la timp, fără menajamente. Istoria șamanismului românescu Nenea Nebunelea a fost ăla cu ideea: — Măi copii, ce-ar fi să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nici unul dintre noi. Mai ieftin nu lași?! încercă un marinar să se tocmească. Pe gratis nu vrei?! îl apostrofă scurt femeia. Puneți și voi câte un pol la mijloc până se face sutarul. Și venim cu toții? întreabă unul, hlizindu-se tâmp. Asta-i bună! Trageți la sorți și norocosul vine cu mine. Ce dracu', să vă-nvăț eu d-astea?! Că vă văd vaporeni umblați prin porturi! Le plăcu ideea. Scoaseră fiecare și puseră pe masă bancnote mototolite și mărunțiș, până
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ca un trufaș cuirasat în derivă, obligat să acosteze într-un mic port obscur și neîncăpător. Asta te dă gata într-o clipă! îți suge și măduva din oase! își dădeau coate gospodarii, aruncându-și priviri vinovate și hlizindu-se tâmp. Retras într-un colț al podiumului, cu fața complet ascunsă de o pânză de muselină neagră, stătea mut și nemișcat cel prezentat a fi "Minotaurul eghipțian". Fața hidos malformată și-o dezvelea abia înăuntru, în timpul spectacolului, când se prezenta singur
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
VÎNZĂTORUL DE GREIERI Un strigăt în noapte pe bulevard: grilu! Din câmp vânzătorul intrat-a-n oraș pe-un măgar, cu greieri în păr și pe brațe, ieșiți din corfele pline. Cată să-i vînză-n piață. Se uită aiurea și tâmp. Să vânză ar vrea o palmă de luncă-n cetate, un cântec mai nou pentru vetre și casă. Argint viu și negru e roiul - pe umeri. Grilu, grilu! Cu sunetul scump, de zare aleasă! Astfel intrarea și-o fac în
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
noi, l-am mutat, avocat parcă. Partidul nu acceptă asemenea persoane, în asemenea funcții. Dar pe mama de ce nu ai adus-o, Petrache, că doar ai știut că vin? 10 Nu-i răspunse Petrache. Poate nici nu-l auzi. Tăcea tâmp, uitându-se ca hipnotizat la frate său. Îl atinse timid pe umăr, parcă pentru a se convinge că nu visează, că stă la aceeași masă cu un om care a pălmuit un procuror-șef, care a ucis doi oameni și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
la mine s-o iert. De iertat, tot am iertat-o. Am mai trăit cu ea trei luni, până de 23 August, anul trecut. Știi ce a făcut, Petrache? Ce? se interesă, parcă indiferent sau din politețe, celălalt. Nu privi tâmp în pământ, că n-ai de unde să știi! Nu am spus la nimeni, că mi-a fost rușine... L-a pălmuit pe tovarășul prim-secretar, nu de la municipiu, de la județ, mă! Participam la o întâlnire tovărășească, primisem indicații să luăm
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
lungi erau împânzite de revoluționari, birourile, de asemenea, peste tot dulapuri și fișete larg deschise. Pe jos acte, dosare. Nimic, în rest. Dispăruseră chiar și tușierele... Mai retras, un plutonier, descheiat la veston, fără caschetă, rezemat de un perete, privea tâmp spre mulțime. Îl adusese la realitate Petrache: Ce stai, mă!? Du-mă în biroul șefilor! Să trăiți, sunt în biroul oval! S-au încuiat înăuntru... Eu trebuia să stau la ușă, dar revoluționarii... garda lor nu mi-au mai permis
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
lăsați să conducă orașul. O tăcere ca la priveghi se așternu în odaia de curat a bătrânei Tălparu. Gheorghe încremeni în picioare, lângă masă, încleștând cu mâinile spătarul scaunului. Fostul primar, puhav de băutură și de somn puțin, se uita tâmp când la ecranul televizorului, când la Tălparu, așteptând parcă să-i confirme și acesta că Ceaușescu a fost prins și că toată lumea îi dorea acum moartea... Florin, care, deși încă tânăr, văzuse multe la viața lui, se îngălbeni ca ceara
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
a murit. Tu nu vezi că toți în România vor să se îmbogățească peste noapte? Verzișorii nu-i refuză nimeni... Nu fi atât de sigur, eu mai știu pe mulți, care spun „nu ne interesează dolarii”. Nu privi ca un tâmp... ne interesează mărcile, istețule! Cei doi râseră pe săturate, iar apoi se apucară de băut, Gheorghe uitând că ceruse doar apă plată. Afară începuse să plouă, trecuse binișor de prânz, iar frații Tălparu, care nu se mai văzuseră de câteva
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
întunecată, le aruncă asupra ta și respiră liber. Ura ține locul talentului pe care nu-l are, al generozității de care nu e capabil, al iubirii - care n-a știut niciodată ce este. Ura ține loc de curaj - o insultă tâmpă pe care ți-o aruncă pe hârtie, stârnind corul altora ca el, care intonează mulțumiți „I-a zis-o!”, șterge în capul urîtorului ani de lașități și de obediențe mizere. Urându-te, potaia își afirmă demnitatea de sine... Devii o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
grijulie se rostogolește duduind ca un tractor în plin sezon de arat. Cum dă cu bărbia de scări, pe rând, cu zgomot, și i se zguduie buclele perfecte și grăsimea în straturi. Mătușa se oprise și, suflând din greu, zâmbea tâmp, mișcată profund de duioșia cu care o privea nepotul. — Hai, măi băiete, pune mâna și m-ajută, că-s bătrână și nu mai pot. Ți-am luat și morcovi, că ziceai că nu mai ai. Și ouă... Niște carne de
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
văzând calicimea târgului înghesuită la pomană. Peste tot, chipuri uscate: ochi împăienjeniți, expresii disperate. Multe muieri venite de la țară, speriate, buimăcite, având aerul că se-ntreabă ce caută acolo, ce se va întâmpla cu ele. Ceva jalnic, dezumanizant, ca expresia tâmpă și resemnată din ochii vitelor duse la tăiere. Nu mai credeau în nimic, nu se mai așteptau la nici un bine. Veniseră și așteptau, pentru că tot târgul alergase încoace și aștepta, dar nimeni nu știa și nu credea că poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
tristeți agresive, agasante, isterice. Tristeți pufoase ca pleoapele de bufniță ori, dimpotrivă, nevropate și năpras nic răzbunătoare. Avem melancolii copleșitoare ori siropoase, prăbușiri cvasiletale, dar și încercănări hachițoase, ori furii biliare urmate de riduri ale neputinței, tot așa cum există satisfacție tâmpă și hohot eliberator, stoicism eroic și scepticism de doi bani, exultări nemernice, pesimism acneic și frenezii drăcești drapate angelic. Vă veți întreba ce mi se întâmplă (cu așa o intro ducere). Vă răspund. M-a tot încercat în ultima vreme
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
străduiești din răsputeri să privești pe fereastra compartimentului, maximum ce poți ghici este că traversezi o pădure în noapte, deși nu reușești să deslușești altceva decît reflecția în geam a chipului tău familiar, care arată palid și obosit, ba chiar tîmp. Așadar, mai bine închide ochii și trage un pui de somn: ce va fi va fi." Toți oamenii cu care se confruntase vreodată îl mințiseră. Yoel a descoperit că îl fascina calitatea minciunilor: cum își construiește fiecare persoană propriile minciuni
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
potrivi; dar o ști ceva, n-o ști nimic. A fi roșu e un privilegiu de a trăi din munca altora, fără a se cerceta daca ai vrun merit, vro capacitate, vro aptitudine. Pentru a căpătui suma aceasta de bulgari tâmpi și de grecotei pornoscopi și netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcțiuni cari să atârne direct de stat. Astfel Regia Monopolului Tutunurilor, răscumpărarea drumurilor de fier și multe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
doctoratul în criminalistică pe operele lui Gali și Lombroso, în conexiune cu cercetări recente în privința "cromozomului crimei" -, ofițerul își pusese problema alegerii, pentru operațiune, a unor oameni cu mutre cât mai "populare", care să se integreze perfect în atmosfera Moșilor. Tâmpi, gușați, bețivi cu cuperoză, țărănoi cu ochii apoși, brahicefali cu un dinte de tinichea în față, muieri cu sarmale-n cap și fața făinoasă, adolescenți cu buze umede și priviri piezișe de onaniști - așa ar fi trebuit să arate agenții
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
picioarele-n părul ei, îndemnîndu-l să se aline și să uite. Sălbăticit de păcat, flăcăul de nici șaisprezece ani urla ca ura prunc, în genunchi, cu mâinile spînzurîndu-i neputincioase. Cu mare greutate împletitura de trupuri goale se descleșta, și ochii tâmpi de băutură ai tuturor se-ndreptau spre statuia vie din mijloc, spre noul răstignit și veșnica mamă a durerii. Toți fură cuprinși de-un tremur ce nu venea de pe astă lume. Flăcăul și izbea cu palmele peste obraji și-și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
și luptase ca mercenar al lui Etius împotriva burgunzilor, Balamber îl întrebă pe limba sa: — Deci? Ce ai de spus? Unde sunt consătenii tăi? îngenuncheat lângă cal, cu mâinile pe coapsele ce se conturau descărnate pe sub rasă, omul îi zâmbi tâmp. — Consătenii... mei? — Da. Oamenii din sat. Unde sunt? Omul își roti privirea în jur, apoi spuse: — Sihăstria!... S-au dus la sihăstrie, da, azi-dimineață! Eu n-am nimic de-a face cu ei: sunt păcătoși! Păcătoși! Se cred în siguranță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
somnoros după o noapte de mers cu trenul și la fiecare elev stătea câteva minute, apoi, tot somnoros, pleca să se odihnească undeva până în seară, când se întorcea la București. Profesor de anatomie dr. Possa. La istoria artelor, un moșneguț tâmp și neștiutor, îl chema Mureșanu. Fusese prin Italia și marea lui admirație mergea din plin către Guido Reni. La perspectivă, un oarecare Atanasiu, ginerele pictorului Stahi. La decorativă, un adevărat profesor, o figură impozantă, cu barbă mare, foarte îngrijit, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
physionomie”) este un alt mijloc nonverbal de a genera subtile conotații în teatru. Gura și ochii, mai ales, își au limbajul propriu, uneori independent, chiar, de vorbe. Personajul tradițional al nerodului, în comedie, are adesea gura rotunjită într-o grimasă tâmpă sau lărgită într-un surâs neghiob. Tragedia clasică recurge de multe ori la limbajul ochilor, cum se întâmplă în Britannicus de Racine: „Amoru-i mut? Grăiește el numai prin cuvinte?/ O rază-n ochii voștri cât m-ar fi mângâiat!”. Ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
roiesc în jurul tău veniți din toate colțurile țării, și de taximetriștii obraznici care abia așteaptă să te jecmănească. Am uitat unde mă aflu, își dă seama Roja, în timp ce privirile bețivilor încep să-l cerceteze din cap pînă în picioare, figuri tîmpe, danturi stricate, găsește o masă liberă într-un colț retras, își croiește drum printre norii de fum spre ea și se așază trăgîndu-și un scaun. Aici previziunile Bătrînului se dovediseră puțin prea negre, el nu ne dăduse decît doi sau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Nici nu mi-a trecut așa ceva prin cap, zise Roja. N-ar avea nici un farmec. Și chiar dacă ar fi posibil, crezi că aș mai avea vreo satisfacție? Observi că toate privirile pietonilor sînt ațintite asupra ta, cum zeci de figuri tîmpe se hlizesc la tine ca la un sinucigaș sau, mai grav, ca la un nebun scăpat de la ospiciu. Pentru o clipă te simți derutat, vrei să te smulgi din mîna Părințelului, te gîndești că nimic nu justifică un asemenea risc
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
gândești la ce ți-am spus. Ai timp până în ianuarie. Altfel... Căpitanul și-a încheiat brusc discursul și s-a ridicat, gata de plecare. Milițianul, care până atunci a sorbit - pur și simplu - cuvintele căpitanului, s-a ridicat vioi. Zâmbetul tâmp îi trăda gândul: „Aha! Al nostru-i! Nu scapă el de mâna partidului!”... Căpitanul - fără a mai sta pe gânduri - a ieșit, uitând să salute... Costăchel a rămas în prag, lăsând gerul să-i răcorească fruntea. Ardea ca un vulcan
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
În timp ce mă apropiam. Când am ajuns lângă ea, se dădu la o parte și zise: — Eu trebuie să merg pe jos tocmai până la Nollendorf Platz. Și nu am o mașină mare la dispoziție ca să mă ducă acasă. I-am zâmbit tâmp, ca un mielușel, ca idiotul pe care-l credeam a fi Manstein: — Mulțumesc mult de tot, i-am zis și am bălmăjit ceva legat de faptul că-mi lăsasem cheia În birou. Femeia de serviciu zăbovi puțin și apoi Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]