590 matches
-
arătat și alte diresă de la Irimie Vod(ăă și ispisoc de pâră de faț(ăă de la Vasilie Vod(ăă și de rămas, pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i), de au fost zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de hotar iasti pre hotarul târgului, iară Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra, au ales pre al seu credincios și cinstit boeri Toma, marele vornic de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și ispisoc de pâră de faț(ăă de la Vasilie Vod(ăă și de rămas, pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce-au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i), de au fost zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de hotar iasti pre hotarul târgului, iară Vasilie Vod(ă) neputândule alege pâra, au ales pre al seu credincios și cinstit boeri Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
arătat și alt dres de la Moise Movilă Vod(ăă și un ispisoc de pâră de față de la Vasilie Vod(ăă și de rămas pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(hăedeoan cu târgoveții de Huș(iă, de au fost zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de loc este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ăă neputândule alege pâra, au ales pe al său credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ăă și un ispisoc de pâră de față de la Vasilie Vod(ăă și de rămas pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat, ce-au avut pâră Episcopul G(hăedeoan cu târgoveții de Huș(iă, de au fost zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de loc este pe hotarul târgului, iar Vasilie Vod(ăă neputândule alege pâra, au ales pe al său credincios și cinstit Toma, marele vornic de Țara de Gios, să strângă oameni buni megieș(iă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
altu dires de la Moisi Moghilă V(oeăvod și un ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ăă și de rămas pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i) de au fost, zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de hotar iaste pre hotarul târgului, iară Vasile V(oeăvod neputându-le alegi pâră, au ales pre al său credincios și cinstit Toma marele dvornic de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
un ispisoc de pâră de faț(ă) de la Vasilie Vod(ăă și de rămas pentru o bucată de loc de hotarul acestui sat ce au avut pâră Episcopul G(h)edeon cu târgoveții de Huș(i) de au fost, zicând târgoveții de acolo că ace(aă bucată de hotar iaste pre hotarul târgului, iară Vasile V(oeăvod neputându-le alegi pâră, au ales pre al său credincios și cinstit Toma marele dvornic de Țara de Gios să strige oameni buni megieși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mijlocul orașului urma să fie demolată. Departamentul Trebilor din Lăuntru informa Isprăvnicia despre jalba lui Ioan Neagul care „s-au tânguit că în marginea acelui târg având o salhana din vechime”, este silit să o mute datorită amplasamentului între locuințele târgoveților. Adresează rugămintea obținerii acceptului autorităților în vederea nestrămutării salhanalei. Până la 18 iulie 1849 s-au investit 300 galbeni pentru achiziționarea lemnelor și sării „iar mai vârtos lefile maiștrilor și a lucrătorilor No 80 oameni i alte cheltuieli, negustorii asigurând sacrificarea a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
semnat de banul Gheorghe Tulbure, hotarnicul Episcopiei Hușilor și pitarul Anastasie Condrea, vechilul Episcopiei. Jalba otcupciului căsăpiilor și mungeriilor din Huși de la 23 martie 1849 demonstrează existența a mai multe salhanale în care sunt sacrificate animale și se comercializează la târgoveți carne numită furdam, tăierea mieilor și scăderea prețului la seu. Se cere „ca lucrarea zalhanalelor nici decum să fie înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici cer terenul necesar salhanalei cu bezmen pe moșia târgului proprietatea Episcopiei, așa cum reiese
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii de salhanale de unii târgoveți pentru a se evita reducerea suprafeței imașului.Tot la 29 iunie 1849 unii târgoveți prin jalbă doresc construirea unei salhanale.Petre Dobre, Daniil Hristodur și Stoian Dobrovici cer terenul necesar salhanalei cu bezmen pe moșia târgului proprietatea Episcopiei, așa cum reiese din adresa Departamentului Bisericesc din 9 iulie 1849. Departamentul și Episcopul recunosc avantajele înființării
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acordarea unui ajutor de speculanți în valoare de de un leu pentru vita mare și 5 parale de oaie și capră ce vor fi sacrificate în salhanalele târgului. Banii obținuți pot fi folosiți la aducțiunea unui izvor. O parte a târgoveților se opun proiectului ridicării noii salhanale așa cum reiese din adresa Departamentului Trebilor din Lăuntru din 14 august 1849 remisă Isprăvniciei. Opoziția târgoveților față de construcția salhanalei atrage porunca domnească pentru desemnarea unui însărcinat în vederea efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vor fi sacrificate în salhanalele târgului. Banii obținuți pot fi folosiți la aducțiunea unui izvor. O parte a târgoveților se opun proiectului ridicării noii salhanale așa cum reiese din adresa Departamentului Trebilor din Lăuntru din 14 august 1849 remisă Isprăvniciei. Opoziția târgoveților față de construcția salhanalei atrage porunca domnească pentru desemnarea unui însărcinat în vederea efectuării cercetărilor aferente, în persoana lui Grigore Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a avut îngrijire căutând și așezând casapi contractieri de au ținut căsăpie îndestulată de carne în toată vremea și cu prețul ce sau putut mai ieftin. Precum și pe anul acesta îngrijindu-mă cu punere la cale și făcând publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la Episcopie unuldintre mușterii căminar Iftimi Scorțăscu împreună cu unul din dregători [...] Grigoraș Duca făcând întrebare de se dau împreună cu căsăpie târgului și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ordine în finanțele publice și armată națională. Și legiuirile fanarioților și revendicările boierilor "pământeni" aveau încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele de la gurile Dunării navigau după formula: "feudalism rețeta noastră națională". Principiile moderne de organizare a statului aveau să fie efectiv aplicate abia prin introducerea Regulamentelor Organice (1831 în Țara Românească și 1832
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și domnilor să mai iubim o bibliotecă. AUREL DUMITRAȘCU AN DE GRAȚIE Isolda umbla prin grădina copou și întreba cine îl cunoaște pe ștefan a petrei care-i pierduse ca ultimul nerușinat partiturile de la o capodoperă a lui wagner însă tîrgoveții și servitoarele de prin parc spuneau că n-au auzit de acest ștefan că nu cunosc decît pe mircea vintilă și "Muncă, Marfă, Bani" de karl marx trebuie înțeleasă descumpănirea isoldei (tristan muncea, pe atunci, la încărcatul vagoanelor) întrucît ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Miletin. Domnul dăruia prisaca mânăstirii Putna. La 23 noiembrie 1499, Olah Ioanăș și Gașpar din Hârlău vând domnului din “ocina lor dreaptă două fălci și două fertale de vie”, pe dealul Hârlăului. La 7 mai 1475, șoltuzii, pârgarii și toți târgoveții din Bârlad împreună cu “toți oamenii săraci din satele ce ascultau de acel târg și sunt așezate în hotarul lui” au cerut domnului să le cerceteze hotarul vechi, “pe unde din veac ascultă de acel târg al Bârladului.” Într-o mențiune
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea de la Bohotin, brănișterilor interzicându-le să ia oamenilor care se vor așeza acolo, desetina. La 8 februarie 1455, domnul dăruia mânăstirii un pământ pe Topolița, pe care târgoveții încercaseră să îl vândă mai înainte. La 12 decembrie 1455, domnul întărește mânăstirii satul Băloșești, în urma judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă un privilegiu de întărire pentru satul Băloșești. La 1 martie 1456, era întărit mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din țară străină sau din Țara Leșească sau din țara noastră, toți acești oameni, câți vor fi la această mânăstire, să fie slobozi să își are și să semene grâne și să cosească în țarina târgului Suceava, ca și oamenii târgoveți”. Se acorda scutire de dări și slujbe față de domnie, iar privilegiul este important pentru că din el aflăm care erau aceste dări și slujbe. Se menționa că oamenii, care se vor așeza în acest sat “să aibă slobozenie”, fie că „vor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
împrejurimilor, dar avem substanțiale cercetări arheologice și încă insuficiente documente scrise. Nu ne rămâne decât să așteptăm cu răbdare rezultatele cercetărilor din științele conexe, cu privire la această tematică, pentru a putea completa actualele zone albe. 2. Ocolul Hușilor și relația dintre târgoveți și Episcopie Proprietate domnească, ocolul se constituia ca unitate administrativă, din zorii Evului Mediu, bucurându-se de autonomie, mai mult sau mai puțin extinsă, compensată adeseori de obligații în genul pazei la hotare. La fel de cunoscut ca ocolul Huși era ocolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
hotarul târgului, având menirea de a asigura hrana locuitorilor. La vest, ocolul domnesc de la Huși se întindea până pe văile Lohanului și ale Crasnei; spre est, ajungea până în satul Pogonești, pe Prut, adică aproape 10 km. Această moșie fiind proprietate domnească, târgoveții aveau dreptul de a o folosi, plătind domniei dijma din grâu și alte drepturi. Obligațiile țăranilor din ocol constau în construirea și întreținerea drumurilor și a podurilor, aprovizionarea cu alimente, lucrări de întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întreținere ale curții domnești, efectuarea de transporturi etc. Deoarece hotarul cuprindea și pășuni, fânețe, țarini și prisăci, se poate afirma că Hușii medievali aveau un pronunțat caracter agricol, asemeni celorlalte târguri ale țării. Comerțul ocupa un loc însemnat în activitatea târgoveților. Se vindeau miere, ceară, cai și, mai ales, vestiții boi de Fălciu - cunoscuți până în nordul Europei, la Marea Baltică și în sud până la Veneția -, brânză și unt, seu și lână, carne afumată și pește. Era din belșug la Huși pastramă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnitori au făcut danii din hotarele târgului unor boieri, biserici sau mănăstiri, mai ales episcopiei locale, ceea ce în timp a condus la dispariția moșiei târgului, până în secolul al XVIII-lea. Se cuvine subliniat faptul că daniile nu sunt făcute către târgoveți, pământul fiind acaparat de boieri sau de Episcopie. Un document din iunie <1580-1582>, întocmit la Suceava, menționează o danie a voievodului Iancu Sasul către boierii: Gavril Sprânceană paharnic, lui Alontie Pojar, Toader Sprânceană, Mihail Arvat și fratelui său Toader, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Stâlpului și Lungul. Voievodul a confirmat celor doi dregători (Ionașco Cehan și Duca) „a lor direaptă ocină și daanie și cumpărătură din ispisoc” satul Novaci, care „a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Hușilor”. Același domn, în 1638, poruncea târgoveților din Huși să nu încalce hotarul satului Novaci, deoarece beneficiarii daniei au dat niște bani „în treaba țării lui Ștefan Tomșa Voevod”. (Satul Voloseni pare să fi fost o proprietate mai veche a lui Ionașco Cehan, pe care domnitorul Vasile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de privilegii domnești de la Ieremia Movilă până la Unirea Principatelor. De pildă, în timpul domniei lui Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633), ei au fost scutiți de dări (seu, ceară, de podvoade, de cai de olac și de miere și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și alte mărunțișuri). Din nou, târgoveții au fost obligați „să lase în pace” pe poslușnici și „să nu-i supere cu nimic”. De pildă, la 3 noiembrie 1653, domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658), aflat la Roman, scria șoltuzului, pârgarilor și tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]