477 matches
-
6.07.1957 Mult stimate dascăl, Vă amintiți cu siguranță de mine, unul dintre elevii dumneavoastră, Mihail. Tocmai am sosit cu câteva zile înainte, aici, în satul meu natal. Mi-am revăzut rudele, apoi n-am cugetat să vizitez mereu târgușorul acesta al meu, vechi de când lumea. De când am pășit aici, am însă fost cuprins de un fel de neliniște a aducerii aminte. Am început să colind în lung și-n lat locurile cunoscute, deoarece au rămas vii pentru sufletul meu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
închizînd iar pleoapele și lăsîndu-se obosit, în voia soartei. Singură doina soldatului îi mai tremura în creieri, lină și blândă ca o mângâiere catifelată, trezindu-i din somn șiraguri de amintiri și strămutîndu-i sufletul, pe aripi de vis, acasă, în târgușorul Parva de pe valea Someșului. Acolo era casa lui părintească, bătrână, solidă, chiar peste drum de biserica nouă, strălucitoare. Din cerdacul cu stâlpi înfloriți, printre crengile nucilor sădiți în ziua nașterii lui, se vedea mormântul tatălui său, împodobit cu o cruce
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
odăița grea de amintirile copilăriei, doamna Bologa, întîi ca să-și deșerte inima și apoi fiindcă cu cât îmbătrînea, cu atât se făcea mai vorbăreață, prinse a-i istorisi, la nimereală, fel de fel de amănunte din viața ei și a tîrgușorului: ― Parcă-mi spunea Dumnezeu că ai să vii, dragul mamei, că vai, câtă grijă ți-am mai purtat de când am aflat prin ce-ai trecut... Tot așteptam, așteptam scrisori de la tine și tot nimic, de chiar Marta s-a minunat
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
noaptea. Când stinse lampa, prin perdelele albe tremurau zorile... Se simțea iar vinovat față de Marta și adormi plănuind cum ar putea repara nedreptatea ce i-a făcut-o... Peste gândurile lui însă se năpustiră, chiar de a doua zi, zvonurile târgușorului. Doamna Bologa îi servea la fiecare masă ba că cutare spune cutare, ba că toată lumea îl condamnă, cu drept cuvânt, fiindcă un bărbat nu trebuie să-și bată joc de o biată fetiță fără minte, ba că locotenentul ungur o să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ascunse, fiind sigură că "buzatul" (așa poreclise lumea demult pe Pălăgieșu) n-are să se astâmpere până nu-i va face cine știe ce rău domnișorului. Apostol se dusese puțin să se miște, dar n-a apucat-o spre piață, ci spre capătul târgușorului. Se întoarse tocmai la vremea cinei, senin, ba găsi de cuviință să și glumească, la masă, cu Rodovica, amintindu-i cum s-au bătut odată, în copilărie, ca orbeții, pe malul Someșului. Slujnica se zăpăci, râse, vru să umble mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Sebastian, Mihail" , sigur, dar e numai o piesă într-un puzzle mult mai complex. De pildă, mi-ar plăcea să scriu ceva despre Călugăru XE "Călugăru, Ion" , despre modul cum descrie el Dorohoiul și evenimentele din 1907; aș arăta cum târgușoarele au început să piardă contactul cu țărănimea, apoi orașele mai mari, toată urbanizarea... S.A.: ...da, modernizarea traumatică și tardivă a unei lumi arhaice sau, și mai rău, semiarhaice, sfâșiată între tentațiile orașului și arhetipurile satului. M.I.: Da. În acest vast
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a pornit În felul lui precipitat, fără să-și mai Întoarcă privirile. Ca omul care mai are alte treburi până va cădea noaptea. Alexandru Gonța, fiul lui Ioan și al Mariei Gonța s-a născut la 9 august 1918 În târgușorul Glodeni, jud. Bălți. După terminarea școlii primare În satul Mălăiești același județ intră la Seminarul Teologic din orașul - devenit mai târziu capitală de județ, Edineț și după un an se transferă la Seminarul ”Veniamin Costachi” din Iași (1931-1937ă apoi urmează
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
istorisi, în lumina mâhnită a unei zile cețoase de toamnă. —Să vedeți... începu cuconul Dumitrașcu, moale, odată m-am abătut și eu prin părțile acestea, or fi vreo treizeci de ani de atunci. Am venit pentru o moștenire, într-un târgușor de pe-aici, am uitat cum îi zice. Într-o zi, neavând ce face, am luat pușca și am pornit-o razna, peste câmpuri, prin beldii, prin mlaștini, pe miriști... Era tot toamnă, așa, pe vremea asta. Era chiar ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
gândului meu de veghe - cu urme de râs încă - m-a luat peste picior: “Te plângi ca babele, flcăule. Trebuie să te duc și prin alte locuri, ca să știi și tu unde te afli fiindcă prea te crezi într-un târgușor unde nu s-a întâmplat nimic deosebit. Să-ți desfunzi urechile, că ai să mai ai ce afla... Nu uita să-i dai un pupic... Știi tu cui... Am să aștept în...” - am mai apucat să aud, în timp ce prin gând
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
făcut un salt prea mare În timp, patruzeci de ani din viața lui, iar cronologic vorbind sîntem abia În anii treizeci și șapte - treizeci și opt, G.M. are acum două fete (fiul Îl va avea mai tîrziu) zămislite prin vreun tîrgușor de provincie, Petrovac, Mlavi sau Despotovac, Stepojevac, Bukovac, Ćuprija, Jelasić, Matejević Ćecin, Vlasini, Knjaževac sau Podvis. Faceți În gînd harta acestei regiuni, măriți fiecare punctișor la scara 1:50000, la dimensiunea reală, Însemnați străzile și casele pe unde a locuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
franțuzoaice, 18 grecoaice, 61 de rusoaice, 25 de turcoaice, 1.404 unguroaice, 170 de poloneze, 171 de cehoaice și 947 de alte naționalități. În Iași, În anul 1902 erau Înregistrate 198 de prostituate, dintre care născute În Iași - 82, din târgușoare și sate - 35, alte orașe din țară - 59, din străinătate (majoritatea În Austriaă - 22; după naționalitate: românce - 111, evreice - 59, alte naționalități - 28. Sub regimul reglementarist, Înainte de 1930, În Iași, se găseau Înregistrate 156 de prostituate din care circa 80
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Apoi oftase: De ce nu rămăsese Hallipa la Mizil! Își amintise vorbăriile neisprăvite ale Linei despre timpul petrecut de verișoară la Mizil, demult. Acele povestiri, prin repețirea lor banală, scoteau pe Mini din răbdări, dar îi populau mintea cu fizionomia acelui târgușor, pe caro spera să nu-1 vadă aievea niciodată. Cât mai lesne totuși de suferit erau acele povestiri decât vizitele la moșie, la două ore și jumătate numai de București - din nefericire și fericire. Verișorii locuiau Prundenii încă de mult și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
băiatul, cu acel Lică Trubadurul. Împărțirea asta benevolă a copiilor părea inversă, dar corespundea cu sentimentele foarte accentuate ale acelor părinți: unul, alintând fata; cealaltă, băiatul, până la măsura, unor certuri grave, cu rezuitate triste asupra educației mostrelor respective. La Mizil, târgușor muntenesc cu ifos și culoare locală, Lenora pierduse accentul tecucean, pe care Lina îl păstra cu prisosință și cu oarecare farmec. Mama Lenorei și a lui Lică era vară bună cu tatăl Linei, farmacist pe Strada Mare din Tecuci. Acestea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
învățătoare În 5 mai 1930 împlinisem 18 ani iar în iunie 1930 eram deja învățătoare după absolvirea examenului de capacitate. La 1 octombrie eram numită “în mod provizoriu” la școala nr.1 din orașul Vâlcov, Is mail. Vâlcovul era un târgușor greblat de nenumărate canale. Din cauza asta i se mai spunea și orașul furculiță. Un fel de schelet de pește cu fiecare osicior, un canal mai subțire sau mai mare. Între case se circula mai mult cu barca fiindcă podețele de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
făcut un salt prea mare În timp, patruzeci de ani din viața lui, iar cronologic vorbind suntem abia În anii treizeci și șapte - treizeci și opt, G.M. are acum două fete (fiul Îl va avea mai târziu) zămislite prin vreun târgușor de provincie, Petrovac, Mlavi sau Despotovac, Stepojevac, Bukovac, Ćuprija, Jelasić, Matejević Ćecin, Vlasini, Knjaževac sau Podvis. Faceți În gând harta acestei regiuni, măriți fiecare punctișor la scara 1:50000, la dimensiunea reală, Însemnați străzile și casele pe unde a locuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
întărește mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a cinci pogoane de vie”<footnote Ioan Caproșu, op. cit., vol. VII, documentul 147, p. 163 footnote>, iar la 20 iunie 1775 „dă dreptul ca mănăstirea să încaseze venitul mortasipiei și al pârcălăbiei de la iarmarocul din Târgușorul din Iași”<footnote Ibidem, documentele 211, p. 229 și 212, p. 230 footnote>. În timpul războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, ca și în timpul primului război mondial, Mănăstirea Cetățuia a îngrijit bolnavii și răniții. În 1846 un călător străin relata că „Mănăstirea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
în ziua respectivă. Rămâne plăcut impresionat și ne despărțim, cerându-mi să-l amintesc în rugăciunile mele. Cu gânduri plăcute și admirând natura, după ce-mi mai aplic o porție de voltaren peste piciorul cu pricina, ajung la Carces, un târgușor liniștit cu o stradă principală plină cu magazine, restaurante, două frizerii, un oficiu de informații turistice și o biserică curată și liniștită în care ascult muzică clasică la difuzoare; mi-ar fi plăcut să cânte o orgă. Ca și în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
teribile, ceea ce făcea o astfel de impresie asupra trecătorilor, încît unii din ei se îmbolnăveau de frică. Locuitorii erau speriați și multe mii de individe [!] părăseau orașul sau de tot, sau se mutau în alt loc, [într-un] mai curat târgușor din apropierea orașului, alții se închideau ca odinioară în timpul ciumei în casele lor și nu ieșeau pe stradă cu zilele și cu săptămânile. "Orașul însuși avea de la 13/25 iunie până la 24 iunie/6 iulie 1848, pe cât a fost furia cea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ieșise din casă decât până la secția de poliție și apoi în deplasarea la fața locului, în pădure. De unde îl știau chelnerii? Nu mai conta, orașul era mic și probabil că vorba umbla din gură-n gură. Câți străini apăreau în târgușorul acela? Dădu din mână a lehamite și se ridică de la masă ca să-și ia singur o scrumieră. Nu vă deranjați, domnule polițist, vă servesc eu! De undeva din spate apăruse un alt chelner care luase o scrumieră și o ștergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în noua capitală a Moldovei Ionașco vornic, Necoară vornic, Tudor și Condică pîrcălab de Hotin, Consatantin Celebi pîrcălab de Neamț, Malcoci pîrcălab de Roman. Cu ei poposiră și o mulțime de slujitori, așa că se umpluseră și locurile de popas dimprejurul târgușorului. Domnul era bucuros că noua Curte, deși costisitoare, izbutise să farmece trimișii împăraților străini. „Bine s-a mai potrivit îndemnul ca nimeni din boieri, până în cei de-al treilea rang, cu haine proaste să nu hie, că este de scârbă
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
cămin. Pe urmă intrau fetele gălăgioase și vraja dispărea sfâșiată iute, ca o pânză de păianjen invadată de un stol de muște negre și bâzâitoare. Daniel își lua rucsacul și pleca la el în cameră, în căminul de băieți, în Târgușorul Copoului. * nopțile noastre toate trec/ prin patul stricat/ pat de tren, zici tu, sau de spital, zic eu/ ai ochii negri verzi/ ai buzele calde/ și picioarele reci/ mi-e frig/ și știu unde ai ascuns totul din jur./ dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
mi-a fost însă - o spun aproape roșind de impudoare - atât de perfectă, plină de afecțiune și lipsită de orice griji, cu tot comunismul sălbatic pe fundalul căruia se desfășura, încât nici nu pot povesti credibil despre ea: în Sângeorz, târgușorul meu de munte, colectivizarea nu ajunsese și nu știu cum sau cu ce eforturi - chiar pe vremea cartelelor și a raționalizării alimentelor - ai mei ne ofereau aproape orice doream (e drept, spun și eu precum baba comunistă a lui Dan Lungu, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
poate să o reducă la proporții foarte discrete. Prea adesea se vede că prim-ministrul care a căzut de la putere a fost cel mai adesea doar un orator pompos, iar generalul fără armată nu e decât eroul domesticit al unui târgușor. În schimb, măreția lui Charles Strickland era autentică. Se prea poate să nu vă placă arta lui, dar în orice caz nu puteți să-i refuzați omagiul interesului dumneavoastră. El te tulbură și-ți reține atenția. A trecut timpul de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Ar fi un păcat? Dar ce impresionant!... Îmi imaginez toate gândurile doamnei Axente. N-am nici o probă că în capul ei se petrece tocmai așa, dar cunoscîndu-i firea romanțioasa și rolul prim pe care îi place să-l joace în târgușorul ei (face parte din mai multe comitete, care n-au decât păcatul că nu sunt de nici un folos) e precis că în capul ei se petrece sau se va petrece așa. Asta n-o împiedecă să fie o femeie foarte
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
artiștilor români de etnie evreiască - o formă specifică de „complex periferic”, înțeleasă (și) ca ieșire spectaculară din „ghetou”: „îi fascina succesul lui Tristan Tzara. Visau să cîștige, ca el, o rapidă reputație mondială, iar traiectoria chemată să-i propulseze din tîrgușoarele moldovenești unde văzuseră lumina zilei, veritabile ștetl-uri, pe o orbită internațională le-a hrănit întotdeauna imaginația” (Ov.S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, text îngrijit, adnotat și prefațat de Geo Șerban, Editura Hasefer, București, 2001, p. 36). Corespondența Jacques
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]