18,686 matches
-
putea să ne urmărească. Chestiunea asta ne dădea fiori. Nu Îndrăznea nici măcar unul să miște, pentru că pedepsele erau Îngrozitoare. Am Început să cântăm. Un fel de lălăială, fiecare după urechea și felul său de a pronunța. Când difuzorul făcea pauză, tăceam și noi. Uneori continuam. Totuși, atunci când am auzit că el sforăia, am vrut să cobor de pe marginea patului și să merg din nou la toaletă, Însă cel căruia Îi dădusem felia de pâine m a apucat de mână. Am Înțeles
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
ei suflete ca și noi! Nu o să-ți facă, mă, nimeni statuie, dacă te porți cu ei ca o bestie! Nu e zi de la Dumnezeu să nu bagi măcar unul În spital! ...Și, Într-o săptămână, moare! Fă, tu să taci, că te ia dracu! Așa a zis șefu', așa fac! Șefu'? Dar tu, minte n-ai? Un gram de suflet, că ești și tu om...? Om!!! Fă, o duci sau nu? O s-o duc, mă nenorocitule, că-mi pare rău
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
pomi e ciripit și cânt/ Văzduhu-i plin de-un roșu soare/ și salciile-n albă floare E pace-n cer și pe pământ/ Răsuflul cald al primăverii/ Adus-a zilele-nvierii// și cât e de frumos În sat !/ Creștinii vin tăcuți din vale/ și doi de se Întâlnesc În cale/ Își zic : Hristos a Înviat./ și râde atâta sărbătoare/ Din chipul lor cel ars de soare ..." Poezia "Hristos a Înviat", Alexandru Vlahuță surprinde pe stăpânii lumii, Înspăimântați : S-au cutremurat stăpânii
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
bine. Cred În "iartă și uită". Am Înțeles, În final, de ce viața mea curge cu viteza luminii. E mânată de aceeași nerăbdare care Îmi caracterizează inima si spiritul. Încă mă mai lupt cu timpul și cu mintea mea care nu tace niciodată. Consider că cine nu a iubit cu adevarat, măcar o dată in viață, este un om sărac. Trăiesc la capătul pământului, legănată de frunze de arțari, dar În mine va bate o inimă românească, mereu.
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
antiteză cu situația, prin reacții neașteptate: „o conduceam acasă după ultima Înfățișare la divorț”; „ultima noapte cu Ema. Îmi doresc mult să o iau În brațe, dar Îmi spun că dacă o fac, mă Întorc din nou și agonia continuă. Tăceam. Fumam. Vorbim despre lucruri neînsemnate. Cu toate astea, Îmi doresc ca noaptea să fie cât mai lungă. Niciodată n-am fost atât de Împreună”. Detalii... detalii ce pot schimba radical sensul unei vieți, unei căsnicii, unei singurătăți. Detaliile seamănă cu
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
tăcere sunt înglobate toate sunetele, ca posibilitate. De aceea, tăcerea ne acordează în vederea ascultării oricărei OS, ca articulare de gând. Parafrazându-l pe sculptorul Constantin Brâncuși, care spunea: “Priviți lucrările mele până ce le vedeți”, autorul operelor sonore ar putea zice: Tăceți-le până ce le veți putea auzi! Ascultarea OS ca mod de finalitate sau cadențialitate, reprezintă și stadiul unui al patrulea nivel de interpretare, prin care conștiința călăuzitor-moderatoare reperează OS într-un mod deprivativ<footnote Claustrarea în întuneric, odată cu totala izolare
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
acestuia din Parcul Cetății. Este cea de-a VIII-a ediție a manifestărilor culturale pe care le dedicăm an de an lui Mihai Eminescu, ediție pe care în acest an am așezat-o sub semnul versului Când însuși glasul gândurilor tace. Manifestările se vor desfășura după următorul program: Ora 1000 - Parcul Municipal „Cetate” Deva: - Evocarea Poetului Național; - Moment artistic susținut de membrii formației Rock Filarmonica din Oradea: Florian Chelu, Alexandrina Chelu și Iuliana Chelu; - Versuri de Mihai Eminescu în rostirea actrițelor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93791_a_95083]
-
fundalul grav și tonul de dangăt de clopot mitropolitan pe care sunt narate, ultra-succint, cinci momente. Spicuim cu parcimonie maximă, deși ele s-ar cuveni să fie citate integral. Spațiul nostru tipografic ne presează, însă... Așadar: 1. ,,Dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga!”, scria bucovineanul N. Tcaciuc-Albu, refugiat la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele „strigă” de mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
se uită în oglindă și exclamă: „Eu sunt Grigore Băciuț, canalia necesară distrugerii tuturor celor care pun bani de la ei pentru a se întrece cu UMF Iași, de exemplu!” Dacă acesta este G.B., o gravă problemă este dacă primul ministru tace, dacă ministrul Educației și Cercetării tace. Dacă președintele ARACIS tace. In această tăcere totală se aude doar râsul grohăitor al lui Grigore, personajul folosit de popor ca răspuns implicit la întrebarea „Bei Grigore aghiazmă?” - Beau, dar mai mult aș bea
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
Eu sunt Grigore Băciuț, canalia necesară distrugerii tuturor celor care pun bani de la ei pentru a se întrece cu UMF Iași, de exemplu!” Dacă acesta este G.B., o gravă problemă este dacă primul ministru tace, dacă ministrul Educației și Cercetării tace. Dacă președintele ARACIS tace. In această tăcere totală se aude doar râsul grohăitor al lui Grigore, personajul folosit de popor ca răspuns implicit la întrebarea „Bei Grigore aghiazmă?” - Beau, dar mai mult aș bea sânge cald de Apollonia. ADI CRISTI
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
canalia necesară distrugerii tuturor celor care pun bani de la ei pentru a se întrece cu UMF Iași, de exemplu!” Dacă acesta este G.B., o gravă problemă este dacă primul ministru tace, dacă ministrul Educației și Cercetării tace. Dacă președintele ARACIS tace. In această tăcere totală se aude doar râsul grohăitor al lui Grigore, personajul folosit de popor ca răspuns implicit la întrebarea „Bei Grigore aghiazmă?” - Beau, dar mai mult aș bea sânge cald de Apollonia. ADI CRISTI
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
înseamnă să stai într-un spital așteptând înfrigurat să treci printr-o operație grea și sperând din adâncul sufletului să scapi? Mai întâi de toate înseamnă să stai cuminte într-un pat, să știi când să vorbești și când să taci și să asculți ,,la ora șapte punct dimineață /șapte îngeri albaștri și îngerițe / în halate albe /vin la patul meu de la recuperări /vorbind între ei și foșnind hârtii /vorbesc în germană și-n medicală /mă ating cu mâinile lor calde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
zice apoi, de șoptești tu la cineva ce-ai auzit, și io, și tu, amândoi suntem morți, ne împușcă pe loc”. „Comandante, fii liniștit, că de la mine nimeni nu scoate niciun cuvânt, i-am spus, și așa a fost. Am tăcut până azi”. Sfârșitul războiului Cu caietul de amintiri După seara aceea, Johann n-a mai avut cui curăța cizmele în bunker. Rușii se apropiau tot mai mult și a fost trimis, împreună cu colonelul Otto, la lupte, în linia întâi, care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
și, din anume considerațiuni și din respect pentru cel luat în tarbacă, am ezitat să mă amestec. Timpul însă a trecut, probabil liderul românilor din Timoc, Morava și sudul Dunării și-a retras acuzațiile sau i s-a spus să tacă, și tot mai multe informații vin să probeze că diplomatul român se amestecă în chestiuni care nu țin de statutul cu care a fost investit și prejudiciază imaginea României. Nu pot să cred că dl Nițu, în afară de misiunea sa oficială
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
înalt și suplu, jovial, spiritual, parcă făcut pentru un restaurant al scriitorilor. - De ce nu scrii, Marius? - Ce să scriu? Notă de plată? E prea din vreme... - Literatura. Să creezi, esti plin de spirit. - Eu o fac zilnic, oral. - Te risipești. Tace. Pleacă, cu brațele încărcate de farfurii, de data asta prestigitator. Seară, între ciupercile umplute și friptură la grătar cu salată de varză, ni se destăinuie: - Ar trebui să cer drepturi de autor. - ?! - Câte replici, gânduri, idei de tot felul am
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
istoriei! Au făcut de rușine și de ocară nobila misiune a cronicarului! Mai presus de adevărul istoric și de nevoile Neamului au pus măruntele lor interese, de familie sau de individ, ambiția căpătuielii, a dobândirii de onoruri academice. Și au tăcut acești istorici când fala Neamului nostru, eroii cei mai eroi, au fost tăvăliți în noroiul minciunii, al denigrării pătimașe, al diversiunii anti-românești din care face parte și minciuna, ascunderea adevărului despre cei ce ne-au precedat, despre cei din care
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
scrie Pavel Dan, cu titlul provizoriu Pe urmele Școlii Ardelene. Paginile corosive, gogoliene, din crochiul lui Pavel Dan își au un antecedent tematic în epistolarul lui Cipariu. Propunându-și o relatare riguros obiectivă ("Ci a mea maximă-i au să tac de tot, au să nu cruț nimic. Giumătate a grăi adevărul ar fi de prisos"), el smulge cu brutalitate Blajului acel văl de aură poetică obișnuit în atâtea evocări dulcege, Blajul de la mijlocul veacului XIX apărându-i ca un "iad
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Emil Brumaru Sînt tot mai tăcut de o vreme Privirile-mi lunecă-n gol Spre-un înger ce vrea să mă cheme Făcîndu-mi din aripi domol Să luăm împreună o birjă Dar eu mă sfiesc să-l ascult Încerc să nu-l văd și am grijă
Plecare amînată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12255_a_13580]
-
se prindea, în horă juca. Voica ce zicea? - Voinice, voinice, ce minte te-ajunge lângă min' a te prinde? Că eu mi-și am nouă cumnăței, sunt ca niște zmei, și cu el fac zece, pe toți mi-i întrece! - Taci, Voichiță, taci, că eu sunt neica, cel cu barba neagră și cu mintea-ntreagă. Mâna-n colan că-i punea, după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
în horă juca. Voica ce zicea? - Voinice, voinice, ce minte te-ajunge lângă min' a te prinde? Că eu mi-și am nouă cumnăței, sunt ca niște zmei, și cu el fac zece, pe toți mi-i întrece! - Taci, Voichiță, taci, că eu sunt neica, cel cu barba neagră și cu mintea-ntreagă. Mâna-n colan că-i punea, după el mi-o arunca, sălta și zbura și el se-ntorcea prin negru întunerici, prin sfinte biserici. Sus, pe rămurele, cântau
Dejun sub iarbă by Ioan Flora () [Corola-journal/Imaginative/12256_a_13581]
-
Răului?)/ aidoma unor căței / care n-au deschis măcar ochii.; Cu iarbă se-ndestulează / (cu ce altceva?)/ muzica / aidoma unei vite / cu iarbă grasă primăvăratică roșie / muzica militară-n / chioșcul din parc / lângă Poarta Sărutului.; La Masa Tăcerii / firește se tace // uneori a lehamite / ca și când s-ar fi vorbit prea mult // alteori ca și când / nu s-ar fi vorbit niciodată // ca și când Logosul / ar fi fost încă nisip și pietriș / lângă ruginita balastieră din preajmă. ; Să ne imaginăm că după ce-a scris
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
singuratic ne-am părăsit părinții la marginea unui câmp plin de flori lângă o livadă cu prunci și cete de grauri pentru noi umilința a fost singura stea acoperișul sub care cei puternici au refuzat să vorbească și îndelung am tăcut ca peștii sub mare ca peștii pe uscat ne-am zbătut în năvoade retorice într-un târziu când ne-am întors din pribegie frunzele refuzau să ne mai dăruie umbra iarba se ofilea în fața noastră iar ei înfrigurați și tăcuți
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/12232_a_13557]
-
pe care ni le închipuim rostite cu paharul de șampanie în mână: "Ești icoană a feminității din alt veac:/ Cu trup divin și păr de iarbă dulce;/ Cu ochi copilăroși sub genele uituce;/ în văzul lor cad în genunchi și tac// Iar gându-mi melancolic fără leac/ Mă ține treaz să celebrez discret/ Icoană a feminității din alt veac." (Rondelul feminității din alt veac). P.S. Pe ultima copertă a cărții - o secvență din comedia criticii. Trei specialiști în poezie fac considerații
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
biruri și-alte hangarale să-i facem șosele, canale. Abia ce-am putut încropi să umplem caicul cu mahmudele, galbeni, iscusari, peruzele, să-l pornim spre }arigrad, la Sublima Poartă, să se îndure a ne ocroti cu milostivirea-I înaltă. Am tăcut încurcat. M-am mustrat pentru cutezanța-mi nemăsurată. Vocea domnitorului sunase-ndurerată. }ară săracă de nu se mai putea. Numai cine nu vrea, nu vedea. Pe ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
la bodegă, la fereastră iarăși pâcle siberiene și iarăși căpitanii tăi profanează mormintele, Vântul din grajduri pizmuiește vântul din crângurile de stânjenei, norii urăsc ploaia, croitorii cei mari din Valahia cos straie noi din mantale vechi, cei ce rabdă și tac încurajează întotdeauna, cei ce urlă n-au nici o părere, suntem lefteri și de crăpelniță. Ieșiți din tunel, prea repede am intrat în biserici, unii cu alții ne iubim sub formă de gheară, fiii tăi sunt încă mahmuri de libertate. Știu
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]