4,810 matches
-
aduci o tainica ,mirifica ardoare ard valuri în preludii,din soare și din mare iubirea-n lumea voastră,esența dintr-o purificare deșertul e lumină ,vorbind cu fiecare! 13 nov 2016 -21:31 /0081 olhao Referință Bibliografica: tarabe albe / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
TARABE ALBE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368589_a_369918]
-
dintr-o purificare deșertul e lumină ,vorbind cu fiecare! 13 nov 2016 -21:31 /0081 olhao Referință Bibliografica: tarabe albe / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lucian Tătar Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
TARABE ALBE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368589_a_369918]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Lucian Tătar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Lucian Tătar Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
TARABE ALBE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368589_a_369918]
-
capitolul: Lumina expresiei, precum că: Teama e starea care ne face prizonieri, iar curajul starea care ne eliberează. Doar pentru că lecturile tinereții mă mai însoțesc încă, mi-am adus aminte de Dino Buzatti, cel care scrisese prin anii ’70 Deșertul Tătarilor una din acele cărți care te pun pe gânduri narând o poveste, un produs al ficțiunii, înspăimântător însă prin mesajul său extrem de realist, subtil filtrat prin genialitatea textului. O fi vorba oare despre spaimele induse de propriile noastre slăbiciuni sau
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
toate drepturile sale vechi de diploma Ordinului Ioaniților din 1247. Tăria boierilor olteni care se trăgeau din vechea clasă predomnitoare - basarabii - consta în faptul că, spre deosebire de alte teritorii valahe, ei aveau oaste proprie. ÎNTEMEIEREA ȚĂRII ROMÂNEȘTI Boierii basarabești se opuseseră tătarilor cu oaste și deși teritoriul lor fusese cucerit de aceștia, nici măcar ioaniții prin „diploma” lor, nu aveau curaj să pretindă măcar o părticică a lui. Pentru că teritoriul oltean fu câștigat cu proces greu în anul 1220, proces judecat de arhiepicopul
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
facă țară nouă unind mai multe banate, voievodate și cnezate, lucru pe care-l începu Litovoi cuprinând voievodatul de peste Olt al lui Seneslav. Doar voievodatul fusese confirmat la Ohrida de însăși Th. I Lascaris (ibidem 7). Voievodatul devenise însă tributar tătarilor pe la 1254 și după ce Tihomir îl cuprinse în anul 1272 îi fu voievod doar un an, până când ungurii se treziră că nu mai primeau tribut uitând de termenul dat prin Diploma Ioaniților: acesta trebue să se facă doar între 1247-1272
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
olteni îi confirmară lui Tihomir doar titlul de voievod peste Terra Lytua, nu și pe acela de domn pentru că nu făcuse „Țară nouă” reunind toate teritoriile basarabești. Voievodatul lui Seneslau din stânga Oltului, e adevărat că fusese luat de Litovoi de la tătari, în 1272, dar acesta fu ucis peste un an în ambuscadă ungurească. Regatul maghiar recunoscuse lui Bărbat, la 1285, partea lui Seneslau din Cumania, dar cu condiția restabilirii tributului pentru ea. Una din regulile basarabești de a fi ales Thomir
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
B-dul “21 Decembrie 1989” , la nr. 85. Pe vremuri, strada se numea Sfanțul Petru, iar acum câteva sute de ani, aici era un sat numit Sfanțul Petru, situat la est de Cluj. Satul a fost distrus la una din invaziile tătarilor, fiind apoi reconstruit. În anul 1560 biserică a devenit unitariana și a fost distrusă din nou în timpul răscoalei lui Rakoczi, fiind reconstruită pe vechiul amplasament în anul 1711. În fața bisericii se află impozantul portal baroc, inițial amplasat în fața Bisericii Sfanțul
PE URMELE ISTORIEI ÎN AFLAREA LUMINII ADEVĂRULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348570_a_349899]
-
Mare și Sfânt, prin voia căruia au fost ridicate patruzeci de lăcașuri creștinești, după fiecare bătălie câte una, dăruite cu odoare scumpe și moșii, obicei păstrat de-a lungul vremurilor. Adesea prădate și arse de invaziile barbare ale cazacilor și tătarilor, rușilor și turcilor, mai apoi aproape distruse de ocupația habsburgică, multe au rezistat în mod miraculos timpurilor nemiloase, constituind astăzi mărturii ale civilizației și culturii române. Intrând în lăcaș, vizitatorul este întâmpinat cu citate din vechile scrieri ale cronicarilor și
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
la poalele muntilor Ore, ca mărime cam cât Constanța, având o suprafața de 244 kmp și o populație de peste 230 mii locuitori, slovaci, unguri, germani, etc. Istoria sa se întinde până în Evul Mediu, de când datează și catedrala lui impunătoare. Când tătarii au devastat Ungaria prin 1241-1242, coloniștii germani din regiunea Saxoniei Inferioare s-au așezat în Košice, trăind împreună cu populația locală de origine slavă. Împreună au construit un oraș protejat de ziduri fortificate și au dezvoltat meșteșugurile, negustorii organizându-se în
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
și pe cele ale spectatorilor din rândul cărora tineri din Ciocănești și din Republica Moldova au jucat hora înfrățirii în jurul focului. În ultima seară un grup de plăieși cu făclii aprinse în mâini renasc din negura timpului și coboară pe Drumul Tătarilor dornici să participe și ei la sărbătoare și să ne ofere o mare bucurie, aprinderea focului de tabără și a celor doisprezece bușteni fixați în pământ în jurul lui. O varietate de costume, o varietate de cântece și de dansuri cât
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
de la gurile Niprului pun stăpânire pe această fortificație și îi trimit captivi domnitorului Petru Aron pe conducătorii cetății. Podolia epocii lui Ștefan cel Mare este socotită de N. Iorga ca aparținând „de fapt nimănui”, deși succesiv ținuse nominal de cnejii tătari, Marele Cnezat al Lituaniei și Polonia. Pe nesimțite s-a născut o Moldovă „nouă” dincolo de Nistru cu sate din ce în ce mai numeroase. Cetatea Lerici este ocupată de Moldova între 1455-1475. Cazacii români Ștefan Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Bathory într-o scrisoare către înalta Poartă arată că întinderile dintre Bug și Nipru erau populate cu o adunătură de oameni compusă din poloni litvani, moscali și români. Cazacii sunt strânși dintre moscali și români(8). Prin denumirea de cazac, tătarii înțelegeau vagabond. Hatmanul lor Dumitru Vișnoviețchi se cobora dintr-o soră a lui Petru Rareș. A pretins și scaunul Moldovei(9). După Ioan Vodă cel Cumplit, cazacii vor năvăli în Moldova de mai multe ori aducând cu ei „Domnișori” - fii
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
parte din delegația ce a participat la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, din partea Clujului.A fost fondatorul Băncii” Ecoul “. După frumoasa și interesanta conferință a urmat un recital de poezii adecavat, momentului susținut de poeții:Aurel Chira, Emil Tătar, Ioan Nemeș, Emilia Tudose, Aurel Sfârlea, Al.Florin Țene. Maria Racolțea, și Doina Mărghitaș care a citit un text intitulat ” Amintiri din Muntele Vlădesei “. Ședința s-a încheiat cu dezbateri pe marginea celor citite. Viitoarea ședință va avea loc miercuri
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344542_a_345871]
-
centru, avându-l ca dirijor pe Modest Vișoiu. Corul a dat glas unei suite de cântece și poezii patriotice. Cu multă sensibilitate, au interpretat, acompaniați de cor și de grupul instrumental format din Gheorghe Jucan - clape, Augustin Teglas - vioară, Dumitru Tătar - saxofon, Alexandru Petran - vioară, soliștii: Victor Aldea, Sandu Țăgureanu, Ana Pralea, Elena Loghin. Romică Topan a recitat plin de patos poemul „Sunt român”, iar Marina Muntoi a emoționat cu „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” a lui Mihai Eminescu
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
Română pentru eliberarea Clujului în cea de a doua decadă a lui octombrie 1944. Momentul poetic a fost asigurat de Al. Florin Țene (cu „Oglinda secolului trecut”), Vasile B. Gădălin, care a stârnit lacrimi audienței cu două poeme nostalgice, Emil Tătar, ce a recitat „Imnul eroilor” de Iuliu Roșca Dormidont. În încheiere, Aurel Chira, spre a destinde atmosfera gravă, a dat replica melancolicului Vasile B. Gădăin cu o epigramă vorbind despre destinul actual al românilor. Următoarea ședință a cenaclului, închinată Zilei
LA CENACLUL VASILE SAV DESPRE EROI.ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344550_a_345879]
-
urmă pe drumuri ocolitoare să nu se îndepărteze de cârdul de oi. Așa au străbătut întreaga Oltenie, Ialomița, până au ajuns în Dobrogea. Aici era pământ mult, gras dar nu avea cine să-l muncească. Toate satele erau pline cu tătari dar cum acestora nu le plăcea să muncească pământul, nu erau interesați de agricultură. Stăteau cât este ziulica de lungă cu picioarele răsucite sub fund în fața caselor joase, cu ferestrele aproape de pământ și cu acoperișul din pământ aruncat peste bețe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și fluiera la deputată, în realitate femeie de serviciu la primărie (nu le spun numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și ale comunelor, erau tătărești. Mama mare pe nume Semilia împreună cu familia sa, erau sosiți în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei și al Râmnicului Sărat. Ea vorbea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
unui val; Și tremur!... de te pierd, cum te pot găsi? Abia aștept să fii mămică, și...zău! Atunci vom fi trei—ce bucurie!... Mai știi?... surprize-mi faci mereu: De vom fi patru..? Să te ții, gălăgie... Vor alerga tătarii în casa noastră mică! Nu se poate.., cu ce-am greșit?!... În hău ne repezim, mi-e-atâta frică! ...Adio, draga mea! Cobor în infinit. Referință Bibliografică: ADIO, DRAGA MEA! / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1091, Anul III
ADIO, DRAGA MEA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347608_a_348937]
-
coordonatoarea Centrului de Zi pentru Vârstnici nr. 2 (str. Decebal nr. 21, țel. 0264.434.667), a rostit cuvântul de întâmpinare, predând ștafeta prof. Modest Vișoiu, dirijorul Grupului vocal-instrumental „Speranța“, care a pregătit un program special. Alexandru Petrean (vioară), Gabi Tătar (saxofon), Petru Jucan (clape) și Modest Vișoiu (acordeon) au acompaniat corul care a interpretat un potpuriu muzical sub genericul „Astăzi e ziua ta“. Vibranțe piese au cântat soliștii Ana Pralea, Irina Loghin, Victor Aldea și Alexandru Țugurean, iar Romică Topan
OMAGIU FEMEII LA CENACLUL VASILE SAV, AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347622_a_348951]
-
al României moderne. Preluând modelele din Apus, Elenă Cuza ăă înființat primul azil de orfani din țară, dar și primul dispensar dintr-o închisoare. Doina Mărghitaș a citit un laudatio adresat tuturor femeilor din cenaclu și din LSR, iar Emil Tătar i-a dat replica cu o suită de epigrame inspirate de sexul feminin. Sensibile poeme au citit din creația proprie poeții Vasile B. Gădălin, Doina Nistor, Titina Nica Țene și Al. Florin Țene. Vasile Sfârlea a recitat un poem închinat
OMAGIU FEMEII LA CENACLUL VASILE SAV, AL LIGI SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347622_a_348951]
-
Garantarea acestor drepturi este o condiție necesară pentru respectarea și acceptarea acestor etnii în rândul naționalităților conlocuitoare din România. Să ne reamintim politica înțeleaptă a lui Carol I care a dispus construirea la Constanța a unei geamii pentru turcii și tătarii din Dobrogea, trecută la statul român în anul 1878. Să arătăm acestor etnii că Unirea Rep. Moldova cu România nu este o ANEXARE, ci un act reparator al unei nedreptăți istorice, pentru care actualii membrii ai etniilor respective nu au
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]