1,612 matches
-
dintre obiecte; dezvoltarea capacității de utilizare a obiectelor în funcție de necesități. Prin joc, copilul învață regulile de comportare, ceea ce contribuie la structurarea personalității sale. Funcțiile jocului: asigură dezvoltarea senzorio-motoare, întrucât prin joc se dobândește dezvoltarea musculară, dar și posibilitatea de stimulare tactilă, auditivă, vizuală și kinestezică; dezvoltă inteligența, concretizată prin amplificarea unor însușiri psihice ca: atenția, observația și imaginația (căutând soluții noi pentru rezolvarea unor probleme de joc, se ajunge la dezvoltarea gândirii și imaginației); dezvoltă socializarea - în jurul jucăriei se realizează relațiile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Arcan, Ciumăgeanu, 1980). MACRODACTILIE (< fr. macrodactylie, cf. gr. makros - mare, daktylos - deget) - Anomalie manifestată prin dezvoltarea excesivă a unuia sau mai multor degete de la mâini sau de la picioare. MACROESTEZIE (< it. macroestesia, cf. gr. makros - mare, aisthesis - sensibilitate) - Alterare a simțului tactil, astfel încât obiectele sunt percepute mai mari decât în realitate. MACROPODIE (< fr. macropodie, cf. gr. makros - mare, pous - picior) - Hipertrofie congenitală a piciorului; monstruozitate caracterizată prin dezvoltarea exagerată a picioarelor. MALADIV (< fr. maladif) - Constituție fragilă și predispusă la boală; anormal, îndeosebi
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cancer este gălbuie sau pământie. PALPARE (de la palpa < fr. palper, lat., it. palpare) - Metodă de explorare clinică ce constă din aplicarea degetelor sau a mâinii pe regiuni ale corpului sau în cavitățile accesibile, cu scopul de a aprecia, prin simțul tactil, calitățile fizice ale pielii, dimensiunile, consistența, mobilitatea, sensibilitatea anumitor organe sau pentru a evidenția prezența unor anomalii sau a unor formațiuni patologice, cum ar fi: tumori, fracturi, deplasări sau ptoze de organe. PALPITAȚIE (< fr. palpitation, cf. lat. palpitatio) - Mișcare convulsivă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a ortostatismului (poate apărea piciorul plat și în valg). Tulburările trofice sunt deseori prezente, manifestate prin distrofii, hipotrofii musculare și tulburări vasomotoare, uneori osteoporoze, osteocondrodistrofii de tip apofizitic sau epifizitic. Paraplegia este însoțită și de o anestezie cutanată completă (termică, tactilă) a sensibilității profunde sfincteriene. Cele două sfinctere, ale defecației și micțiunii, scapă de sub controlul bolnavului (Dumitru, 1981). Tratamentul este destul de complex și cuprinde în principal kinetoterapia, masajul, dar și exercițiile posturale. Se urmărește, pe lângă recuperarea motrică, și cea pe plan
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
conduce desfășurarea mișcărilor și reglează traiectoria, amplitudinea, succesiunea, ritmicitatea și coordonarea acestora. Unele forme ale percepției (auditivă, vizuală, tactilo-kinestezică) sunt absolut indispensabile pentru realizarea vorbirii, citirii și scrierii. Percepțiile pot fi clasificate astfel: a) după analizatorul dominant, sunt: vizuale, auditive, tactile etc.; b) după obiectul sau însușirile pe care se centrează, sunt: percepții ale obiectelor, ale însușirilor spațiale, temporale, ale mișcării etc.; c) după prezența sau absența intenției, a scopului și efortului voluntar, sunt: percepții neintenționate (spontane) și intenționate (observații). Formele
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin cuvânt a primului sistem de semnalizare ce provoacă activitatea efectorilor. Reprezentările ideomotoare sunt legate de experiența personală anterioară; ele constituie reflectări mult mai complexe și mai profunde ale acestor fenomene. În actele motrice, reprezentările mișcărilor cuprind componente vizuale, auditive, tactile și de orientare a corpului în spațiu. Reprezentarea mai complexă a mișcărilor se formează pe baza experienței anterioare, la care se adaugă experiența dobândită în timpul încercărilor de execuție, în timpul repetărilor. Dezvoltarea reprezentărilor este dependentă de activitatea practică a omului, iar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ca fiind reprezentarea mai mult sau mai puțin conștientă a corpului, în mișcare ori imobil, a poziției sale în spațiu, dar și a posturii diferitelor segmente corporale. Această reprezentare rezultă, în esență, din integrarea informațiilor senzoriale multiple atât exteroceptive (vizuale, tactile și auditive), cât și proprioceptive (cenestezice și kinestezice), mai ales vestibulare, musculare, articulare și tendinoase. Imaginea pe care fiecare persoană o are despre propriul corp. Este o imagine complexă, ce permite aprecierea relației existente între segmentele corporale și a raporturilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
asupra organelor de simț, de a reacționa la stimulii senzoriali. În interacțiunile dintre organism și mediu, sensibilitatea îndeplinește funcția de semnalizare - ea stă la baza tuturor proceselor psihice, de la cele mai elementare până la cele mai complexe. Formele de manifestare sunt: tactilă, termică, vizuală, auditivă, vibratoare, proprioceptivă, ortostatică și de echilibru, gustativă, olfactivă, introceptivă, dureroasă. În afecțiunile sistemului nervos central sau periferic, ce pot fi însoțite sau nu de deficit motor, se instalează frecvent tulburări de sensibilitate. Recuperarea pe plan motor impune
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
meningite. Migrena este o cefalee cu aspect particular caracterizată printr-o hemicranie, asociată cu fenomene oculare, și survine în crize periodice. b) Tulburările obiective de sensibilitate, sunt evidențiate prin aplicarea unor excitanți adecvați. În acest sens, sunt cercetate: sensibilitatea superficială (tactilă, termică, dureroasă); sensibilitatea profundă (mioartrokinetică, vibratorie, barestezică); sensibilitatea sintetică (diferențiată): simțul localizării tactile și dureroase (topognzia), simțul discriminării tactile și dureroase, simțul dermolexic, simțul stereognosic. Tulburările obiective de sensibilitate pot fi ordonate în următoarele categorii: hiperestezie (perceperea exagerată a excitațiilor
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu fenomene oculare, și survine în crize periodice. b) Tulburările obiective de sensibilitate, sunt evidențiate prin aplicarea unor excitanți adecvați. În acest sens, sunt cercetate: sensibilitatea superficială (tactilă, termică, dureroasă); sensibilitatea profundă (mioartrokinetică, vibratorie, barestezică); sensibilitatea sintetică (diferențiată): simțul localizării tactile și dureroase (topognzia), simțul discriminării tactile și dureroase, simțul dermolexic, simțul stereognosic. Tulburările obiective de sensibilitate pot fi ordonate în următoarele categorii: hiperestezie (perceperea exagerată a excitațiilor dureroase), hiposau anestezia (diminuarea sau abolirea senzațiilor determinate de diverși stimuli). După T.
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
crize periodice. b) Tulburările obiective de sensibilitate, sunt evidențiate prin aplicarea unor excitanți adecvați. În acest sens, sunt cercetate: sensibilitatea superficială (tactilă, termică, dureroasă); sensibilitatea profundă (mioartrokinetică, vibratorie, barestezică); sensibilitatea sintetică (diferențiată): simțul localizării tactile și dureroase (topognzia), simțul discriminării tactile și dureroase, simțul dermolexic, simțul stereognosic. Tulburările obiective de sensibilitate pot fi ordonate în următoarele categorii: hiperestezie (perceperea exagerată a excitațiilor dureroase), hiposau anestezia (diminuarea sau abolirea senzațiilor determinate de diverși stimuli). După T. Sbenghe (1987), regulile în reeducarea sensibilității
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
senzații care apar în urma excitării corpusculilor senzitivi aflați sub piele. Aceste senzații sunt: de tact (pipăit), din care fac parte cele de contact și presiune; de temperatură, grupate în senzații de cald și rece; de durere. Totalitatea stimulilor proveniți pe cale tactilă de la obiectele cu care se acționează formează subiecților o anumită obișnuință, ca rezultat al sistematizării proceselor de excitație în scoarța cerebrală, formând astfel stereotipul dinamic al fenomenelor de acomodare ce se dezvoltă în nervi și centrii nervoși. b) Senzațiile vizuale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sus decât în mod obișnuit, pentru a evita să atingă solul cu vârful piciorului. Contactul cu solul se face cu vârful piciorului, apoi, prin așezarea tălpii, se imită mișcarea de step. STEREOGNOZIE (< fr. stéréognosie) - Capacitatea de a recunoaște, prin simțul tactil (pipăit), proprietățile fizice ale obiectelor (consistență, greutate, formă, temperatură). Pentru a recunoaște aceste caracteristici, intervin simultan sensibilitatea tactilă, sensibilitatea la presiune, sensibilitatea profundă (musculară, tendinoasă și articulară). Perceperea mărimii obiectelor se testează prin folosirea unor obiecte de aceeași formă, dar
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
face cu vârful piciorului, apoi, prin așezarea tălpii, se imită mișcarea de step. STEREOGNOZIE (< fr. stéréognosie) - Capacitatea de a recunoaște, prin simțul tactil (pipăit), proprietățile fizice ale obiectelor (consistență, greutate, formă, temperatură). Pentru a recunoaște aceste caracteristici, intervin simultan sensibilitatea tactilă, sensibilitatea la presiune, sensibilitatea profundă (musculară, tendinoasă și articulară). Perceperea mărimii obiectelor se testează prin folosirea unor obiecte de aceeași formă, dar de mărimi diferite. Perceperea formei se testează folosind obiecte de forme simple: cerc, pătrat, triunghi (tăiate/decupate din
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Dacă pacientul are pareză brahială, obiectele sunt mișcate de terapeut peste degetele pacientului. În cazuri patologice, se remarcă: întârziere în identificarea obiectelor; situații când pacientul poate denumi forma obiectului, mărimea lui, consistența, regularitatea, dar nu poate spune numele obiectului (asimbolie tactilă); există situații când pacientul nu recunoaște sub nici un aspect obiectul pe care-l pipăie. Astereognozia este frecvent întâlnită în leziunile lobului parietal și este, în majoritatea cazurilor, secundară tulburărilor de sensibilitate elementară; sunt situații când pacientul nu recunoaște structura și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
preveni înrăutățirea unei boli, așteptând vindecarea naturală, sau în cazul când evoluția este atât de lentă, încât un tratament radical nu se justifică. Tratamentul tulburărilor senzoriale trebuie să însoțească tratamentul kinetic. În acest sens, se începe cu stimulări auditive, optice, tactile, într-un ritm susținut, dar fără exagerări. În etapa următoare, se trece la educarea recunoașterii diferitelor forme perceptuale, insistându-se asupra componentelor deficitare. Tulburările de vedere vor fi corectate prin portul ochelarilor, dar numai după ce copilul a dobândit autonomia de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
componentelor deficitare. Tulburările de vedere vor fi corectate prin portul ochelarilor, dar numai după ce copilul a dobândit autonomia de deplasare, evitând pericolul de a cădea. Tulburările auditive sunt puse în evidență prin audiogramă, ceea ce va permite unele acțiuni reeducative. Simțul tactil se reeducă prin obișnuirea copilului de a face diferențe între calitățile diferitelor suprafețe (moale, tare, aspru, cald și rece, neted și neregulat), acțiuni pe care kinetoterapeutul trebuie să le cuprindă în planul de activitate. Reeducarea gnozică are ca punct de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
pot întrepătrunde în creații prin intenționalitatea autentică a autorului, independent de natura artei sale. Acesta poate fuziona cele două elemente prin marcarea operei sale cu semnalmente ce conduc criticul creației sale de la oripilante dar, simultan, provocatoare cadre vizuale, olfactive, auditive, tactile și chinestezice ce sugerează urâtul în desfășurare, până la atitudinea degajată, critică și reacția amuzată, favorizată de operații ale gândirii precum comparația (în acest caz, cu ideea generală de frumusețe), generalizarea și abstractizarea (reducerea cadrului operei la doar câteva fragmente reprezentative
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
creația fantastică a prozatorului I.Creangă, conservator al mitologiei biblice precum și a celei folclorice, pe care le exploatează în formatul pur, neprelucrat artistic, transpunându-le în epic prin intermediul unor tehnici tradiționaliste bazate pe valorificarea terminologiei populare, a aspectelor vizuale, auditive, tactile, olfactive și chinestezice brute. Identificarea umorului în varietatea de forme a acestuia la nivelul acestei categorii de artă literară constă, în definitiv, în capacitatea de materializare a tot ceea ce este prezentat ca și nefiresc, fantasmagoric și tratarea acestor cadre din
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
priviri urduroase și gingii dezgolite de mâini abile. Bătrânul era mai mult purtat decât se plimba prin mijlocul acestui sistem închis, cu mișcări aparent dezordonate. Îi era cu neputință să perceapă o atât de mare cantitate de informații vizuale, sonore, tactile și olfactive, într-o perioadă atât de scurtă de timp. Era copleșit. Mai mult, simțea că niciodată n-ar fi putut încropi vreo relație de orice fel cu ceva sau cineva din jurul lui. N-ar fi știut ce să spună
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
priviri urduroase și gingii dezgolite de mâini abile. Bătrânul era mai mult purtat decât se plimba prin mijlocul acestui sistem închis, cu mișcări aparent dezordonate. Îi era cu neputință să perceapă o atât de mare cantitate de informații vizuale, sonore, tactile și olfactive, într-o perioadă atât de scurtă de timp. Era copleșit. Mai mult, simțea că niciodată n-ar fi putut încropi vreo relație de orice fel cu ceva sau cineva din jurul lui. N-ar fi știut ce să spună
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
buzele mele. Atingerile de acum, ale mâinilor noastre, repetate și neprevăzute, erau ca un joc, ca o făgăduință, ca un preludiu. Atingerea mâinii celor mai mulți oameni mi-ar produce o displăcere vie. A câtorva mi-ar fi indiferentă, o simplă senzație tactilă. Atingerea mâinii Adelei îmi răspândește în sânge și în suflet otravă. Trăsura mergea acum repede la vale, zvârlind pietrele în lături. Am început să-i țin Adelei o prelegere de astronomie sentimentală și cât am putut mai elocventă, țesând expunerea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
alterau sensul propriei mele realități... Am simțit ca o catastrofă oprirea trăsurii la poarta casei. Când ne-am despărțit, mâna îi era fierbinte, avea temperatura corpului ei întreg... Mi-a rămas în palmă impresia mâinii ei. (Impresie reală, ori halucinație tactilă?) Ca să n-o pierd, am ținut mâna închisă, am deschis poarta și ușa casei cu mâna stângă... În odaie mi-am pus palma pe buze, ca să aspir parfumul vieții ei. Și am făcut toate astea serios, metodic! Am ținut palma
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Totodată, deși paradoxul nu e sesizat, se știe că "prima dragoste nu se uită", căpătând prin amintire valențe arhetipale. O formă opusă acesteia este dragostea oarbă. Locul privirii îl ia aici pipăitul, obiectul erotic are în primul rând o prezență tactilă. Chipul femeii nu mai prezintă de aceea o importanță deosebită, el poate fi, dimpotrivă, hidos, monstruos, fapt care-i subliniază calitatea de materie inertă, de imagine vidă. Amorul "organic" din acest caz funcționează după principiul mecanic al reproducerii fotografice: imaginea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
și imaginar este precizată de la primele pagini. Astfel, întîiul său amor i-a rămas "în amintire ca o splendidă viziune de artă sau de vis". Perceperea Adelei se produce treptat, urmând etapele unei anumite desfășurări senzoriale: văzul întîi, apoi auzul, tactilul, în fine, senzația kinestezică: "Pînă acum o văzusem, o auzisem, uneori mă atinsese. Acum greutatea ei m-a făcut să-i percep existența sub o altă categorie a sensibilității: aceea care dă senzația realității ultime, indubitabile". Pentru Emil, existența Adelei
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]