690 matches
-
putea. N-am să ajung eu, de-aici, să mă cobor la nivelul lor , și să mă rog,în genunchi, unui dobitoc, precum ăsta! Nici nu trebuie. Atunci, dacă-i așa, de ce am plătit, eu, cât am făcut parte din tagma viilor, cotizație pentru sănătate, iar, după pensionare, d’aia, cumîi zice, tot un fel de cotizație, pe care, mizerabilii, mi-o opreau direct din pensie?! Nam plătit, noi, cei de-aici; n-ați plătit, și încă plătiți, și voi, cei
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
izbuteau s-o acopere; domnișoara se uita uluită la mine, se speriase. „Să nu confunzi“, strigam, „dacă vorbesc despre Theodor, am în vedere numai modul lui de viață și mă refer la stări, nu la idei; nu mă amesteca în tagma lui sau a altuia, nu mă amesteca în nici o tagmă, nu uita“, strigam (inutil, pentru că nu izbuteam să acopăr totul), „să nu-mi pui etichete, mă sufoc, dacă rostesc un nume din cărțile nenorocite pe care mi le aduci, îmi
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
se speriase. „Să nu confunzi“, strigam, „dacă vorbesc despre Theodor, am în vedere numai modul lui de viață și mă refer la stări, nu la idei; nu mă amesteca în tagma lui sau a altuia, nu mă amesteca în nici o tagmă, nu uita“, strigam (inutil, pentru că nu izbuteam să acopăr totul), „să nu-mi pui etichete, mă sufoc, dacă rostesc un nume din cărțile nenorocite pe care mi le aduci, îmi și găsești o etichetă; să știi că eu citesc ca să
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
În jur, erau inși care nu trăiau decât lenea după-amiezelor aromate de ceai și de aburi de opiu. Nu mai exista îndoială: bărbații Iranului se împărțeau în martiri, în dezavuați și în îmbătați de putere, iar aceasta din urmă era tagma cea mai primejdioasă. Propovăduitorii căminului și ai moralității islamice picoteau, cu scobitori între dinți, așteptând să apună soarele. Omar îi părăsea printre primii, deodată cu paznicii purtători de banduliere. Ca și cerberii ordinii, trebuia să se întoarcă la muncă. Teheranul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cea a misterului. Profesia sa este, cu o sintagmă clasicizată, onorabilă, dar incertă. El este un gentilhomme de fortune, o expresie dincolo de care se ascunde trecutul tulburat al unui pirat atipic. Tovărășia cu sanguinar-ciclotimicul Rasputin este indiciul apartenenței la această tagmă a marinarilor ce navighează, întotdeauna, sub propriul lor pavilion. Ca și Spade ori Marlowe, Corto Maltese are oroare de cuvintele mari, preferând nuanțele în locul exaltării găunoase. Sedus de întinsul oceanelor, Corto este la mijloc de rău și bun, prins în
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sfinte”. În Viermele, târâtorul insignifiant condamnă zborul vulturului spre înălțimi, prefigurând non valoarea, care sfidează insolent elitele neamului. În Micul păianjen care se uită să vadă ce i-a mai căzut în plasa întinsă cu meșteșug și cinism, demască voalat tagma acaparatorilor, care devin „burtoși bogați” din acumulări perfide, în dauna noastră, a tuturor. în Banul remarcă faptul că el e stăpânul tuturor, el dă măriri și glorie, că regele și toți miniștrii i se închină și-l recunosc de stăpân
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cumva decalotat penisul În mod brutal cu ocazia unei prime vizite medicale la școală? Fiindcă veni vorba, Îmi permiteți să vă dau sfatul să le faceți circumcizie bebelușilor voștri nou-născuți? Viitorul vostru soț a avut cumva de-a face cu tagma prostituatelor, din familia animatoarelor, genul masturbator, specia Benelux? Dar mama soțului? Feriți-vă de un băiat care Își iubește prea mult mama, e un potențial agorafob“. „Dar despre tată ce ne spuneți?“. „Aici pătrundem Într-un domeniu atît de vast
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
este bună, căci ea își îndreaptă brațele și capul către cer; dar, dacă vezi pe cineva folosind-o cu brațele întoarse spre stânga, ferește-te de el, fiindcă provoacă dezmăț și nelegiuire: este o cheie precum Svasti, secretul celor din tagma lui Andras, precum Abrasax, numele ocult pe care ei pretind că Dumnezeu l-ar avea. El este reprezentat precum litera Shin, în chip de figură umană sau monstru cu trăsături omenești, cu picioare în formă de șarpe sau de pește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
acolo obiceiul era să se scoată ochii la hoți. Eu am dat numai din cap, iar ambasadorul a trântit ușa în urma lui, cum mergea pe coridor, l-am mai auzit bombănind, că-i cunoaște el bine pe copii, le cunoaște tagma de hoțomani și găinari, apoi s-a mai închis o ușă în urma lui și s-a făcut liniște, nu i se mai auzeau nici pașii, și atunci am simțit un fior rece pe șira spinării ca atunci când cineva se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
sau secretar), cât barba. Vedeam o barbă ce mă fascina. Deși nu Întâlnisem până atunci o barbă atât de lungă și de stufoasă, totuși nu mi-l puteam Închipui pe purtătorul acelei podoabe capilare decât bătrân, cumva stareț al vreunei tagme monahale. Misterul avea să mi-l deslușească tata, la Întoarcerea sa de la primărie. Astfel, am aflat și am reținut pentru totdeauna că acel bărbos venerabil, găzduit, o noapte, de părinții mei, n-a fost altul decât savantul Nicolae Iorga. Celelalte
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
parte inseparabilă din grupul care a preluat puterea, În numele poporului, chipurile, descătușat, și s-a impus, și s-a tot impus, și a prosperat, și a tot prosperat, de pe tronul de consilier prezidențial, și de pe amvonul de șef al unei tagme ce-și ziceau revoluționari, și, odată cu toate astea, avuțiile acestui nimeni creșteau, creșteau, situându-l, În următorii doar câțiva ani, printre cei mai mari bogătași ai țării. Mare patron de Întinse terenuri, deținător de imense Întinderi de apă, devenite, ulterior
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
lebădă, albă, din basme. S-au aruncat, În politică, precum broaștele În bălți. Și au fost al naibii de inspirați. Căci, imediat, au ieșit la suprafață, ca spuma pe donița plină cu lapte. Și-au găsit și și-au făcut, cu talent, tagme, pe care, ulterior, și le-au sporit și consolidat solid. Nu le-a fost prea greu să se ridice, mai apoi, la rangul de baroni locali. Când, În sfârșit, faptul a fost desconspirat, de către marile avuții acumulate, rapid și fără
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai binemeritată trecere, dar, și de anumite reduceri de preț, În privința Închirierilor, a punerii la dispoziție, și a supunerii, În fața unor minuscule persoane, care-și zic, pompos, personalități, oferindu-le grațiile, oficiile și gratitudinile, lingușitorilor organizatori. Brava - lor! Trăiască-le tagmele! Și, cât mai sus, tăgmașii! Ura!
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
înduioșat de judecata Georgetei și o privi lung. - Ascultă, zise aceasta, eu am pretenția de a fi frumoasă,seducătoare, știi, nu sunt îngîmfată, dar o femeie își dă seama numaidecât de felul cum e privită de bărbați. Și, apoi, în tagma mea sunt de o castitate aproximativă, pot să inspir tulburări romantice. M-am întrebat: ești un timid, sunt eu lipsită de interes pentru un om cult? Spune-mi drept, nu mă supăr! De ce fugi de mine? Sub imperiul hotărârii lui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
marmoreean și subțire, imaginea unui Robin cooptat în nu se știa care for, mai emoționat totuși de cele două sfeșnice din bronz, grele cât niște coșciuge, din dreapta și stânga, decât de diploma și cocarda cu care-l împropietăreau o tagmă de moși. Deasupra fotografiei înrămată și ea, linsă și ea de o limbă lată de sticlă, amestecând ritualurile ortodox și catolic, mucăia o candelă albăstruie, iar pe placa unui scrin, cu toracele și sertărașele laterale ondulate și bombate, într-un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
el mai bine se lăsa călcat de vagoanele sale decât să-și bănuiască nevasta. De când o luase, munciseră împreună, își cumpăraseră loc în groapa lui Ouatu, nu se certau din alte pricini decât din vinile lui de bărbat căzut în tagma bețivilor. Veta nu semăna nici cu coana Marioara, nici cu domnul Aristică, și baba Marghioala se îndoia ea însăși câteodată dacă aducea măcar cu impiegatul. Pe fată o iubeau toți pentru că era deșteaptă. Ea scria femeilor scrisori la neamurile din
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acolo? - Lume bună, Stăpâne. Păi alde Gătitu, Arsene, Mula, Ilă-Plic, Vizante... - Și ce făceau? - Ce să facă? Ședeau la umbră și dădeau la pește... Starostele se gândea. Spuse cu amărăciune: - Ei, îi strânge câte unul, câte unul, se duce dracului tagma hoților! Cine o să mai spargă o casă, cine o să mai bage o gaură? Și mai sorbi un pahar, cu sete, înfricoșat puțin și de soarta lui. Privi la țigancă. Numai pe ea să nu i-o fi luat cineva, s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aveau să-și spună, dar să nu fi fost morcovii... 351 Vânzarea Se duse vorba-n București că se ridicase un pungaș iutei și tânăr peste tofi manglitorii, de-l tăiase pe starostele cel bătrân și se căznea să strângă tagma hoților la un loc. Umblau și presării după el, că-i aveau fotografia de când fusese la pușcărie. Până și ziarele îl înfățișau și îndemnau pe tăinuitori să-l dea pe mâna politiei- Omorâse oameni și-l așteptau ocna și sila
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de o suferință pascală 1. Restituirea pe care o face Michel Henry spiritului creștinismului seamănă foarte puțin, este adevărat, cu ceea ce tradiția modernă - de la Kant și Hegel până la Heidegger, poate cu excepția lui Schelling - a putut întrevedea vreodată. Henry frapează deopotrivă tagma filozofilor și a teologilor „umaniști” contemporani cu o forță profetică perfect actuală. Pentru gânditorul din Montpellier, creștinismul nu este un episod istoric bun de conservat în niște arhive ale memoriei europene, ci „vestea cea bună” care poate ridica umanitatea postistorică
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
încercare și-ai să vezi. Numai că, în ce privește sângele, a vărsa și a risipi nu e același lucru. Dacă risipești, ostenești mai mult după aceea. Și, pe urmă, nu ăsta e rolul nostru. Nu noi, ci poeții fac parte din tagma risipitorilor. Cu totul altceva. Iacob al lui Zevedei se gândi o clipă. — Cât despre bolnavul de la reanimare ? — Ce-i cu el ? — În ce stare e ? — Pe bucata de hârtie era scris un singur nume. Nu încap pe un petic două
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mă confundați, eu nu mă numesc Ioanide! Și lăsă pe bătrân înmărmurit. După masă, Ioanide primi pe Tudorel în birou. Aștepta cu emoție acest moment dificil, deoarece fiul său i se părea tot G. Călinescu atât de impenetrabil ca și tagma celor mulți moralmente căreia îi aparținea Dan Bogdan. Arhitectul făcea silințe să-și rememoreze firea lui de la vârsta echivalentă și nu izbutea. Practic, folosea autoritatea și cunoștințele sumare și obiective asupra epocii juvenile, cu toate astea rămânea ceva indefinibil, ce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cercuri era că organizația ilegală va putea fi la timp oportun încălecată și dominată de regia din umbră a aristocrației. Conspiratorii sperau și ei același lucru: să înlăture după izbândă și după familiarizarea cu treburile publice pe Hangerliu și toată tagma lui. Deocamdată, ambele tabere, conștiente de rezervele mentale reciproce, mergeau solidar împreună pentru atingerea primelor obiective. Prin urmare, ideea că Max era sincer trebuie exclusă. Totuși se poate vorbi de sinceritate în sensul că, ancestral, intriga era elementul său. Prințesa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a i se putea dovedi participarea directă. Sub nici un cuvânt nu era ușă de biserică. În procesul de la Pitești Gavrilcea de asemenea fu achitat. - Ăsta e un tip de om, conchise Ioanide izbind foile cumîna, care nu face parte din tagma mea. Ioanide - Gavrilcea, cum se potrivesc aceste două sunete? - Vorbiți de Gavrilcea? Întrebă smerit Butoiescu, intrat în birou fără ca Ioanide să se fi scuturat bine de impresiile sale penibile. - Cum? Cunoști pe Gavrilcea? - Da! mărturisi Botticelli punîndu-și în funcție ironia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
țară, păstrîndu-se astfel impermeabil. Maeștrii negociatori erau Gaittany și madam Farfara. Ei descopereau puterile zilei, pe Pomponescu, pe Saferian Manigomian, chiar pe Ioanide într-un fel, îi frecventau, îi măguleau, fără a-i introduce însă înainte de vaccinul prin căsătorie în tagma lor, cu mici excepții, mai ales din partea intermediarilor înșiși. Chiar și când era vorba de aceștia, de Gaittany de pildă, existau rezerve. Gaittany demonstra respectul cel mai desăvârșit pentru Saferian, îl vizita religios și-l servea cu umilință, însă nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
familii din sfera sa. Hangerliu, primind mai devreme decât toți instrucțiuni de la prințesă, plecase la o moșie de munte, să vâneze lupii pe care gerul îi scotea pe drumul satelor. Gavrilcea știa prea bine că în această fază nici unul din tagma Hangeriiu-Gaittany nu s-ar fi încumetat să se compromită iremediabil. Tot ceea ce-și permiteau să facă și făceau efectiv era de a protesta în cercurile pe care le frecventau, de a face atmosferă. Gavrilcea avea nevoie numai de un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]