629 matches
-
căldură rezultată prin arderea materialului organic, circa 35 80% se consumă pentru concentrarea leșiei negre, astfel încât operația de recuperare se realizează cu un mic exces de energie termică. Rășinile și acizii grași din lemn se recuperează sub forma uleiului de tal, care este un produs secundar rentabil . Încercările de a izola acizii organici din leșia neagră s-au dovedit fără succes. Din cantitățile relativ mari de leșie neagră alcalină, recuperarea acizilor formic și acetic nu este economică și nici propunerile de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
culturi de cătină albă, pe terenurile cu frământare puternică sau pe suprafețele de desprindere dezvoltate în substrat predominat argilo Pe cornișe se vor planta salcâm și cătină albă, pe ravene se va planta cătina albă (pe taluze), iar pe fundul tal negru și salcie. Pentru suprafețe cu alunecări de teren întinse sunt indicate înierbările, realizate prin însămânțări (cu genul specii de Cynosurus cristatus, Bromus inermis, Dactilis glomerata, Onobrychis viciifolia și Medicago falcata) . 3.2.2. Relieful acumulativo-sculptural Diversitatea tipurilor și formelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tulpină unicelulară cu celule care au un diametru între 3,48-5,80 mm și se reproduc prin fisiune binară în unul din planurile sucesive. Fungii filamentoși sunt microorganisme eucariote cu metabolism de tip chimiorganotrof. Corpul lor este alcătuit dintr-un tal, format prin creșterea împreună a numeroase filamente tubulare microscopice, lungi și subțiri, numite hife, al căror ansamblu reprezintă un miceliu (Figura 4.4). Fungii filamentoși au trei tipuri de hife: neseptate (coenocitice) cu aspect de structuri tubulare fără pereți transversali
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
si sia, la mia bellezza, quella che di lodar non sete stanco, spenderò poscia in vostra contentezza: dolcemente congiunta al vostro fianco, le delizie d' amor farò gustavi, guand' egli è ben appreso al lato manco; e in ciò potrei tal diletto recarvi, che chiamar vi potreste pur contento, e d' avantaggio appresso innamorarvi: Cosi dolce e gustevole divento, quando mi trovo con persona in letto, da cui amata e gradita mi sento, che quel mio piacer vince ogni diletto...5
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curge sânge și le va fi greu să mimeze plăcerea. Pentru ca un băiat să nu-și dea seama că ești virgină, trebuie întruniți factori care nu țin de tine: multă plăcere în preludiu, suficient de multe secreții la nivel geni tal, un himen subțire, lipsa fricii de traumatisme etc. Dar mai există o speranță: majoritatea băieților nu pot distinge un strigăt de durere de unul de plăcere (v. Sex și durere). Ai putea să scoți astfel de sunete, încât el să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
desfășoară ireversibil; majoritatea manifestărilor sunt reflexe: apar contracturi pulsatile la nivel genital, contractură tonică a mușchilor corpului, respirație sacadată și multe alte fenomene de care nu ești conștient. În faza de rezoluție, starea de funcționare a apara tu lui geni tal este diminuată: se pierde erecția, uterul revine la pozi ția inițială, se instalează starea refractară, când nu mai ești dispus și nici măcar capabil de a face sex. Masters și Johnson au observat că aceste faze sunt mai lente la femeie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
este să iei o pilulă pe zi până la apariția menstruației. În general, pilulele conferă 95% protecție împotriva sarcinii, dar nu te protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Dacă ai probleme legate de coagularea sângelui, funcționarea ficatului sau a aparatului geni tal, pilulele pot fi un factor de risc, așa că trebuie să te duci la doctor; el îți va prescrie preparatul care ți se potrivește cel mai bine și va menționa ce avantaje și riscuri prezintă pilulele anticoncepționale. Sex pe „stop“ Atunci când
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
putere cognitivă. Pentru a demonstra acest lucru, exegetul american descrie procesul cunoașterii umane în termenii unei doctrine act-obiect, conform căreia, așa cum am menționat deja în subcapitolul ÎI.7 ., puterea cognitivă este, într-o primă operație, îndreptată către reprezentarea obiectului extramen tal și, abia apoi, într-o a doua operație, cunoscând repre zentarea obiectului extramental, ajunge să cunoască propriu-zis obiectul. Altfel spus, actul cunoașterii este mediat de cunoașterea reprezentării, deci, pe lângă o putere cognitivă și un obiect de cunoscut, este necesar și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nr. 1a2, 2001, pp. 325 337 BROWER, Jefferey E., „Matter, Form, and Individuation“, în E. STUMP și B. DAVIES (eds.), The Oxford Handbook of Aqui nas, Oxford University Press, Oxford, 2012 BROWER, Jeffery E. și BROWER-TOLAND, Susan, „Aquinas on Men tal Representation: Concepts and Intentionality“, în Philosophical Review, vol. 117, nr. 2, 2008, pp. 193-243 BURNYEAT, Myles, „Aquinas on Spiritual Change în Perception“, în Dominik PERLER (ed.), Ancient and Medieval Theories of Intentionality, Brill, Leiden, 2001 CASEY, Gerard, „Immateriality and Intentionality
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
propria-i stela funerară, vv. 1-7).302 În descrierea basoreliefului, oglindă pietrificata a frumuseții, nemișcata într-o liniște golita de sentimente, se află imaginea simbolică a tăcerii și imobilității din lumea de dincolo. Întregul fragment stă sub semnul afirmației inițiale: tal foști, în care verbul la perfectul simplu subliniază imposibilitatea reîntoarcerii din moarte la viață. O rigiditate similară, consecință a comunicării întrerupte, se regăsește la Quasimodo în privirile ființelor dispărute, de o tulburătoare fixitate: Umbla-vom prin case tăcute, / unde stau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
le chiome, / osa alla tomba, alle funeree bende / fermar lo sguardo di costanza pieno, / osa ferro e veleno / meditar lungamente, / e nell'indotta mente / la gentilezza del morir comprende. / Tanto alla morte înclină / d'amor la disciplina. Anco sovente, / a tal venuto îl gran travaglio interno / che sostener nol può forza mortale, / o cede îl corpo frale / ai terribili moți, e în questa formă / pel fraterno poter / Morte prevale; / o così sprona Amor là nel profondo, / che da se stessi îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e scheletro șei. Șu l'ossa e îl fango / Immobilmente collocato invano, / Muto, mirando dell'etadi îl volo, / Stă, di memoria solo / E di dolor custode, îl simulacro / Della scorsa beltà (Sopra îl ritratto di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
del carraio che risale / îl colle nitido di luna, lento / tra murmure d'ulivi saraceni. (Stradă di Agrigentum); E cantando, con mesta melodia, / L'estremo albor della fuggente luce, / Che dianzi gli fu duce, / Salută îl carrettier dalla sua via; / Tal și dilegua, e tale / Lascia l'età mortale (Îl Tramonto della luna); Giunta al confin del cielo, / Dietro Apennino od Alpe, o del Tirreno / Nell'infinito seno / Scende la lună (Îl Tramonto della luna). 515 Vento / che macchia e rode
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îi cere să le povestească faptele de vitejie ale Regelui Richard în Palestina. Dar Aroldo preferă să le relateze povestea unui om care, ascunzând o scrisoare într-o carte, a abuzat mișelește de onoarea unui prieten (Vi fu în Palestina tal uomo che indegno); o poveste asemănătoare, continuă el, este relatata în cartea care se află pe masă. Aroldo îi cere Minei cheia de la încuietoarea cărții pentru a o deschide. Oaspeții sunt consternați de refuzul Minei, iar atunci când Aroldo forțează încuietoarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gândit la ea în timpul cât a fost plecat. Cabaletta Non c'è più!... Perché?... la aria Sotto îl sol di Siria ardente Rezumat: Aroldo constată că soția lui Lină nu mai poartă inelul de logodnă. Cavatina Vi fu în Palestina tal uomo che indegno - din actul I, scena Rezumat : Aroldo relatează povestea unui om care, ascunzând o scrisoare într-o carte, a abuzat mișelește de onoarea unui prieten. Aria Ah dagli scanni eternei - din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Mină se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Le crisTAL: t + al.1 4 ExcepTé LA candeur de L'anTique ANiMAL, m + al.1 5 Ne veut pAs Te Montrer son secret inferNAL, n + al .1 Cele trei foneme (t-n-m) sînt prezente constant înainte de rimă. Grupul tal/mal/nal este reluat apoi integral, într-o ordine ușor diferită (susținut de prezența fonemelor de bază din vers): 8 Je hais LA passion et L'esprit Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Me fait MAL! m + al.2 10 Ténébreux, embusqué, bande son Arc fATAL, t + al.2 11 Je coNNais Les engins de son vieil ArseNAL: n + al.2 Versul 13 sintetizează materia fonică pusă astfel la dispoziție în rimele 1-10 (tal), 4-8 (mal) și 5-11 (nal), și urmează ordinea primului grup: 13 CoMMe Moi N'es-Tu pAs un soLeil auToMNAL, t + m + n + al În aceste condiții, "sărăcia" rimei capătă un sens formal mai profund. Ea accentuează variațiunea aleasă a consoanelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vegetativ poate fi unicelular ca la fam. Saccharomycetaceae și poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile ciupercile au posibilitatea de a supraviețui trecând în forme de rezistență, la care miceliul prezintă
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile ciupercile au posibilitatea de a supraviețui trecând în forme de rezistență, la care miceliul prezintă membrana celulară îngroșată, conținutul citoplasmei
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut necrozat. Agentul patogen Podosphaera leucotricha (Ell. et Ev.) Salm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Oidium farinosum Cke. Ciuperca prezintă aparatul vegetativ sub forma unui tal filamentos, hialin și septat, care se fixează de țesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor (niște formațiuni ale miceliului asemănătoare ventuzelor). Din apresori pornesc haustorii ce au formă sferică și pătrund în celulele epidermice. Epidemiologie. Înmulțirea asexuată a ciupercii se face prin conidii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
viabilității țesuturilor parazitate în miceliu apar mici puncte negre. Agentul patogen - Blumeria (Erysiphe) graminis f.sp. tritici March., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina; f.c. Oidium monilioides Lk. Ciuperca este parazită obligată, prezintă miceliul sub formă de tal filamentos, ramificat, ectoparazit, fixat pe organe prin apresorii și se hrănește prin intermediul haustorilor digitat-ramificați trimiși în celule. De pe talul ciupercii se diferențiază conidiofori scurți (celule generatoare de conidii) ce formează lanțuri de conidii hialine, eliptice, de 18-36 x 11-17 µm . În urma procesului de înmulțire sexuată pe miceliu apar cleistoteciile, negre, sferice sau ușor turtite, cu apendici scurți, neramificați, bruni
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
iar pe plantele atacate se formează un număr mic de fructe, mai mici ca dimensiuni, care ajung târziu la maturitate. Agentul patogen Leveillula taurica, fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina f.c. Oidiopsis taurica (Lév.) Salmon. Aparatul vegetativ talul ciupercii se dezvoltă intra și extracelular și este hialin. Din miceliul intercelular se ridică la exteriorul limbului, grupuri de conidiofori cilindrici de 225-254 x 6-7,5 µm ce susțin fiecare câte o conidie hialină, ovoid-cilindrică, de 32-63 x 10-18 µm
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
facultatea germinativă și masa a 1000 boabe mult scăzută. Agenții patogeni - Gibberella zeae (Schw.) Petch. și G. avenacea Cke., fam. Hypochreaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Fusarium roseum f. cerealis (Cke) Snyder et Hansen. Ciupercile prezintă un tal filamentos hialin, parazit sau saprofit pe resturi vegetale. Pe plantele atacate în diferite stadii, se formează pe miceliu sporodochii rozportocalii de tip Fusarium roseum f. cerealis var. graminearum, alcătuite din conidiofori scurți ce se termină cu grupuri de macroconidii fusiforme
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]