601 matches
-
fam. Corticiaceae, ord. Aphyllophorales, cl. Hymenomycetes, subîncr. Basidiomycotina. Agentul patogen este polifag, atacând plante din peste 65 familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
familii botanice. Dintre plantele cultivate este frecvent întâlnit pe cartof, sfeclă, fasole, specii ale genului Brassica, Asparagus, diverse plante ornamentale și graminee furajere. Talul ciupercii are celule alungite, hialine, apoi brune ce se ramifică și formează pâsle ușor vizibile. Ramificarea talului este caracteristică, ramurile secundare fiind perpendiculare pe hifa principală. Prin deshidratarea pâslei miceliene apar scleroții care își pot păstra viabilitatea în sol până la 3-4 ani. În depozitele umede scleroții pot emite hife ce vor infecta tuberculii în special în zona
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
significa: il Dio di cui si parla nella Reppublica è lo stesso Dio di cui parlano i filosofi cristiani? La risposta deve essera diversa: il bene è coglibile solo attraverso un'intima e personale intuizione del tutto incomunicabile, ed in tal senso sembra che l'idea del bene sia essatamente ciò che la filosofia cristiana ha inteso per Dio. (444, apud Di Capua 30) Teza e respinsă de Luigi Di Capua în studiul citat în bibliografia acestui volum, dar ea fusese
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
putere cognitivă. Pentru a demonstra acest lucru, exegetul american descrie procesul cunoașterii umane în termenii unei doctrine act-obiect, conform căreia, așa cum am menționat deja în subcapitolul ÎI.7 ., puterea cognitivă este, într-o primă operație, îndreptată către reprezentarea obiectului extramen tal și, abia apoi, într-o a doua operație, cunoscând repre zentarea obiectului extramental, ajunge să cunoască propriu-zis obiectul. Altfel spus, actul cunoașterii este mediat de cunoașterea reprezentării, deci, pe lângă o putere cognitivă și un obiect de cunoscut, este necesar și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nr. 1a2, 2001, pp. 325 337 BROWER, Jefferey E., „Matter, Form, and Individuation“, în E. STUMP și B. DAVIES (eds.), The Oxford Handbook of Aqui nas, Oxford University Press, Oxford, 2012 BROWER, Jeffery E. și BROWER-TOLAND, Susan, „Aquinas on Men tal Representation: Concepts and Intentionality“, în Philosophical Review, vol. 117, nr. 2, 2008, pp. 193-243 BURNYEAT, Myles, „Aquinas on Spiritual Change în Perception“, în Dominik PERLER (ed.), Ancient and Medieval Theories of Intentionality, Brill, Leiden, 2001 CASEY, Gerard, „Immateriality and Intentionality
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
propria-i stela funerară, vv. 1-7).302 În descrierea basoreliefului, oglindă pietrificata a frumuseții, nemișcata într-o liniște golita de sentimente, se află imaginea simbolică a tăcerii și imobilității din lumea de dincolo. Întregul fragment stă sub semnul afirmației inițiale: tal foști, în care verbul la perfectul simplu subliniază imposibilitatea reîntoarcerii din moarte la viață. O rigiditate similară, consecință a comunicării întrerupte, se regăsește la Quasimodo în privirile ființelor dispărute, de o tulburătoare fixitate: Umbla-vom prin case tăcute, / unde stau
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
le chiome, / osa alla tomba, alle funeree bende / fermar lo sguardo di costanza pieno, / osa ferro e veleno / meditar lungamente, / e nell'indotta mente / la gentilezza del morir comprende. / Tanto alla morte înclină / d'amor la disciplina. Anco sovente, / a tal venuto îl gran travaglio interno / che sostener nol può forza mortale, / o cede îl corpo frale / ai terribili moți, e în questa formă / pel fraterno poter / Morte prevale; / o così sprona Amor là nel profondo, / che da se stessi îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
delle infinite vicende e calamitŕ delle cose create non rimarrà pure un vestigio; mă un silenzio nudo, e una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e scheletro șei. Șu l'ossa e îl fango / Immobilmente collocato invano, / Muto, mirando dell'etadi îl volo, / Stă, di memoria solo / E di dolor custode, îl simulacro / Della scorsa beltà (Sopra îl ritratto di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
del carraio che risale / îl colle nitido di luna, lento / tra murmure d'ulivi saraceni. (Stradă di Agrigentum); E cantando, con mesta melodia, / L'estremo albor della fuggente luce, / Che dianzi gli fu duce, / Salută îl carrettier dalla sua via; / Tal și dilegua, e tale / Lascia l'età mortale (Îl Tramonto della luna); Giunta al confin del cielo, / Dietro Apennino od Alpe, o del Tirreno / Nell'infinito seno / Scende la lună (Îl Tramonto della luna). 515 Vento / che macchia e rode
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
continental desde la zona situada al oeste de los Urales hasta la costa este del Océano Atlántico, supone, en un primer análisis, una contradicción fundamental: por un lado, una diversidad cultural y lingüística marcada, acompañada por la voluntad de mantener tal diversidad y, por otro lado, una unidad espiritual específica, acompañada por la tendencia a ahondar en dicha unidad. La diversidad se explica a través de la vida histórica de cada comunidad europea, y la unidad se debe a la misma vida
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de logros espirituales de cierta comunidad hablante. Desde esta perspectiva, la base de articulación está relacionada con el primer aspecto, y la base psicológica con el segundo, el cual implica el pensamiento, la cultura, la afectividad y la voluntad, de tal forma que ésta llega a ser emblemática en relación con el idioma que es él mismo un segmento de la cultura y el principal medio de su realización. Además de esto, según la doctrina iniciada por A. Phillipide y perfeccionada por
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de los estados de cosas, seguida por la interpretación exigente de los mismos desde la perspectiva de las conexiones y las consecuencias que han tenido o que tienen en la actualidad, sin atribuir a los hechos reales connotaciones imaginarias. Como tal, la racionalidad y la causalidad, como pautas de la investi-gación y la interpretación, pueden asegurar su vigencia, ya que ellas son al mismo tiempo también principios de la inte-lectualidad y el medio seguro de construir en el terreno de la ciencia. Por supuesto
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
orientación está fundamentada en un punto de vista ontológico en lo que a las categorías gramaticales se refiere, según el cual la organi-zación de la lengua es un reflejo del modo en que el mundo real es percibido por la conciencia, tal como subraya G. Ivănescu, y contribuye además a la creación de la base para realizar futuras investigaciones relativas a la creación lexical, la tipología lingüística y la comunicación mediante las tra-ducciones. Por relación con las lenguas-base de las que pro-vienen, tanto
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
curge sânge și le va fi greu să mimeze plăcerea. Pentru ca un băiat să nu-și dea seama că ești virgină, trebuie întruniți factori care nu țin de tine: multă plăcere în preludiu, suficient de multe secreții la nivel geni tal, un himen subțire, lipsa fricii de traumatisme etc. Dar mai există o speranță: majoritatea băieților nu pot distinge un strigăt de durere de unul de plăcere (v. Sex și durere). Ai putea să scoți astfel de sunete, încât el să
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
desfășoară ireversibil; majoritatea manifestărilor sunt reflexe: apar contracturi pulsatile la nivel genital, contractură tonică a mușchilor corpului, respirație sacadată și multe alte fenomene de care nu ești conștient. În faza de rezoluție, starea de funcționare a apara tu lui geni tal este diminuată: se pierde erecția, uterul revine la pozi ția inițială, se instalează starea refractară, când nu mai ești dispus și nici măcar capabil de a face sex. Masters și Johnson au observat că aceste faze sunt mai lente la femeie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
este să iei o pilulă pe zi până la apariția menstruației. În general, pilulele conferă 95% protecție împotriva sarcinii, dar nu te protejează împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Dacă ai probleme legate de coagularea sângelui, funcționarea ficatului sau a aparatului geni tal, pilulele pot fi un factor de risc, așa că trebuie să te duci la doctor; el îți va prescrie preparatul care ți se potrivește cel mai bine și va menționa ce avantaje și riscuri prezintă pilulele anticoncepționale. Sex pe „stop“ Atunci când
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
îi cere să le povestească faptele de vitejie ale Regelui Richard în Palestina. Dar Aroldo preferă să le relateze povestea unui om care, ascunzând o scrisoare într-o carte, a abuzat mișelește de onoarea unui prieten (Vi fu în Palestina tal uomo che indegno); o poveste asemănătoare, continuă el, este relatata în cartea care se află pe masă. Aroldo îi cere Minei cheia de la încuietoarea cărții pentru a o deschide. Oaspeții sunt consternați de refuzul Minei, iar atunci când Aroldo forțează încuietoarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
gândit la ea în timpul cât a fost plecat. Cabaletta Non c'è più!... Perché?... la aria Sotto îl sol di Siria ardente Rezumat: Aroldo constată că soția lui Lină nu mai poartă inelul de logodnă. Cavatina Vi fu în Palestina tal uomo che indegno - din actul I, scena Rezumat : Aroldo relatează povestea unui om care, ascunzând o scrisoare într-o carte, a abuzat mișelește de onoarea unui prieten. Aria Ah dagli scanni eternei - din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Mină se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îl multiculturalismo ha completamente fallito 17. Per îl sociologo inglese Anthony Giddens îl multiculturalismo è tradito, nella sua definizione, da ciò che normalmente viene inteso nei dibattiti, e quindi nell'opinione pubblica, per mancanza di informazione e formazione culturale a tal proposito, e sostiene una posizione molto critică a tal proposito: "Invece di sostenere che îl multiculturalismo ha fallito în Germania, e più în generale în Europa, sarebbe più esatto dire che a malapena è stato sperimentato".18 Giddens cerca di
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
inglese Anthony Giddens îl multiculturalismo è tradito, nella sua definizione, da ciò che normalmente viene inteso nei dibattiti, e quindi nell'opinione pubblica, per mancanza di informazione e formazione culturale a tal proposito, e sostiene una posizione molto critică a tal proposito: "Invece di sostenere che îl multiculturalismo ha fallito în Germania, e più în generale în Europa, sarebbe più esatto dire che a malapena è stato sperimentato".18 Giddens cerca di chiarire îl concetto spiegando come "Îl multiculturalismo non implică
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
japonezi, germani... Mi se comunicase că unii vor besc puțin engleza, puțin italiana, majoritatea rusa și germana. Eu eram obișnuit să repet într-un limbaj pur "teatral", cu atât mai dificil de transmis, întrucât viziunea mea era radi cală, to tal diferită de cea tradițional în uz în acele timpuri. Avansând pe coridoarele Operei din Geneva, ghidat de responsabilii tea trului, mă îndreptam foarte agitat spre sala de repetiții, unde totul era amenajat: scaune, podium... Înainte de începerea re petițiilor, trebuia obligatoriu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
într-o epocă raționalistă, J.-J. Rousseau are în vedere statuia zeului marin care este acoperită de aluviunile mării, până la a deveni de nerecunoscut. Dimpotrivă, Platon, mai aproape de sensul originar al mitului, se referă la făptura zeului marin însuși <Ð tal£ttioj Glaàkoj> care, în mitologie, era o divinitate acvatică ce își schimba neîncetat înfățișarea, fiind astfel extrem de greu de recunoscut. Poate că diferența nu este chiar nesemnificativă și credem că raționalizarea mitului l-a obligat pe filozoful francez să piardă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cultura americană) și au echivalente literale de tipul „Ai mâncat deja?” în China sau „Unde te duci?” în Singapore. O comparație a formulei în diverse limbi, dincolo de diferențele literale, pune în evidență diferențe conversaționale (Mihăilescu, 2006, ms.): În comparație cu întrebarea ¿qué tal? (sp.) sau cu ça va? (fr.), care au o structură lingvistică impersonală, ce (mai) faci? pare mult mai directă și mai personală și implică structural capacitatea de a pune în relație diverse fapte conversaționale prin intermediul lui mai (adverbul comunică informații
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În Românul de la 30 aprilie se face darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute la alegerea Colegiului al doilea. Iată câteva spicuiri: „După ce dl. Fleva putu să scape de urmărirea bandiților sărind din tră sură în magazinul de muzică Tal, publicul, care asistase la conferința pentru trădarea Bucovinei, ieșind și auzind de cele ce se petrec în Piața Ghica, mulți, și mai cu seamă junimea, merse ea să vadă ce se întâmplă. Sosind acest adaos de mulțime, alegătorii și publicul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Jobin (pălărier) 120; Leonida 116; Luvru 114; Madame Volays (pălării) 149; Paul Martin (pălării) 120; Missir 123; Muzica 115; de mu zică Ghebauer (apoi Feder) 115, 397; Prager (de blănuri) 113; Universal „Socec-Galeriile Lafayette“ 114; Steaua albastră (încălțăminte) 154, 155; Tal (de muzică) 255; „A la ville de Lyon“ (mătăsuri) 149; „Aux villes de France“ (mătăsuri) 149; Wat son și Youell 124 mahalaua (suburbia): Antim 142, 258; Cărămidari 403; Colentina 31; Delea Veche 21; Izvor 139; Lucaci 258; Popa Soare 21
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]