573 matches
-
caselor părintești, căpeteniile semințiilor lui Israel, căpeteniile peste mii și peste sute, și îngrijitorii averii împăratului au adus daruri de bunăvoie. 7. Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanți de aur, zece mii de darici, zece mii de talanți de argint, optsprezece mii de talanți de aramă, și o sută de mii de talanți de fier. 8. Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului, în mîinile lui Iehiel, Gherșonitul. 9. Poporul s-a bucurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
căpeteniile peste mii și peste sute, și îngrijitorii averii împăratului au adus daruri de bunăvoie. 7. Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanți de aur, zece mii de darici, zece mii de talanți de argint, optsprezece mii de talanți de aramă, și o sută de mii de talanți de fier. 8. Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului, în mîinile lui Iehiel, Gherșonitul. 9. Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
împăratului au adus daruri de bunăvoie. 7. Au dat pentru slujba Casei lui Dumnezeu: cinci mii de talanți de aur, zece mii de darici, zece mii de talanți de argint, optsprezece mii de talanți de aramă, și o sută de mii de talanți de fier. 8. Cei ce aveau pietre scumpe le-au dat pentru vistieria Casei Domnului, în mîinile lui Iehiel, Gherșonitul. 9. Poporul s-a bucurat de darurile lor de bunăvoie, căci le dădeau cu dragă inimă Domnului; și împăratul David
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
n-o iau eu și să vină asupra mea cinstea." 29. David a strîns tot poporul, și a mers asupra cetății Raba; a bătut-o și a luat-o. 30. A luat cununa de pe capul împăratului ei, care cîntărea un talant de aur și era împodobită cu pietre scumpe. Au pus-o pe capul lui David, care a luat o foarte mare pradă din cetate. 31. A scos pe locuitori, și i-a trecut prin fierăstraie, prin grape de fier și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
cronologice ale evenimentelor. Prima parte, mai degrabă scurtă (2Rg 18,13-16), afirmă că Ezechia, după căderea mai multor cetăți ale lui Iuda în fața armatei asiriene, s-a supus lui Senaherib și i-a plătit un tribut destul de mare: trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. Conform acestui text, Ezechia ia inițiativa de a trimite un mesager de împăcare lui Senaherib, aflat la Lachiș, și însuși Ezechia își recunoaște „vina” față de regele Asiriei (2Rg 18,14). Aceasta înseamnă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
degrabă scurtă (2Rg 18,13-16), afirmă că Ezechia, după căderea mai multor cetăți ale lui Iuda în fața armatei asiriene, s-a supus lui Senaherib și i-a plătit un tribut destul de mare: trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. Conform acestui text, Ezechia ia inițiativa de a trimite un mesager de împăcare lui Senaherib, aflat la Lachiș, și însuși Ezechia își recunoaște „vina” față de regele Asiriei (2Rg 18,14). Aceasta înseamnă implicit că nu trebuia să se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
povestirii este să laude figura profetului. Povestirea este, prin urmare, organizată în funcție de acest scop. (4) Ca să ne întoarcem la lucruri mai puțin complicate, merită să spunem un cuvânt și despre tributul plătit de Ezechia. Textul biblic vorbește de 300 de talanți de argint și de 30 de talanți de aur (2Rg 19,15). Analele lui Senaherib au cifre ușor diferite. Tributul ar fi fost de 30 de talanți de aur (ca în textul biblic), dar de 800 de talanți de argint
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
este, prin urmare, organizată în funcție de acest scop. (4) Ca să ne întoarcem la lucruri mai puțin complicate, merită să spunem un cuvânt și despre tributul plătit de Ezechia. Textul biblic vorbește de 300 de talanți de argint și de 30 de talanți de aur (2Rg 19,15). Analele lui Senaherib au cifre ușor diferite. Tributul ar fi fost de 30 de talanți de aur (ca în textul biblic), dar de 800 de talanți de argint (cu 500 mai mult). În plus, Ezechia
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cuvânt și despre tributul plătit de Ezechia. Textul biblic vorbește de 300 de talanți de argint și de 30 de talanți de aur (2Rg 19,15). Analele lui Senaherib au cifre ușor diferite. Tributul ar fi fost de 30 de talanți de aur (ca în textul biblic), dar de 800 de talanți de argint (cu 500 mai mult). În plus, Ezechia ar fi dat antimoniu, cornalină (traducere incertă a unui cuvânt dificil), paturi și scaune de fildeș, piei de elefant, fildeș
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
300 de talanți de argint și de 30 de talanți de aur (2Rg 19,15). Analele lui Senaherib au cifre ușor diferite. Tributul ar fi fost de 30 de talanți de aur (ca în textul biblic), dar de 800 de talanți de argint (cu 500 mai mult). În plus, Ezechia ar fi dat antimoniu, cornalină (traducere incertă a unui cuvânt dificil), paturi și scaune de fildeș, piei de elefant, fildeș, abanos, lemn de merișor (un alt cuvânt dificil), o mare comoară
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Dar nu i-au plăcut 13. și a zis: "Ce cetăți mi-ai dat, frate?" Și le-a numit țara Cabul, nume pe care l-au păstrat pînă în ziua de azi. 14. Hiram trimisese împăratului o sută douăzeci de talanți de aur. 15. Iată cum stau lucrurile cu privire la oamenii de corvoadă pe care i-a luat împăratul Solomon pentru zidirea Casei Domnului și a casei sale Milo și a zidului Ierusalimului, Hațorului, Meghidoului și Ghezerului. 16. Faraon, împăratul Egiptului, venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
Mării Roșii, în țara Edomului. 27. Și Hiram a trimis cu aceste corăbii, la slujitorii lui Solomon, pe înșiși slujitorii lui, marinari care cunoșteau marea. 28. S-au dus la Ofir și au luat de acolo aur, patru sute douăzeci de talanți, pe care i-au adus împăratului Solomon. $10 1. Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, în ce privește slava Domnului, și a venit să-l încerce prin întrebări grele. 2. A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubește pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să judeci și să faci dreptate." 10. Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii, și pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atîtea mirodenii cîte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11. Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors și s-a dus în țara ei, cu slujitorii ei. 14. Greutatea aurului care venea lui Solomon pe fiecare an, era de șase sute șase zeci și șase de talanți de aur, 15. afară de ce scotea de la negustorii cei mari și din negoțul cu mărfuri de la toți împărații Arabiei, și de la dregătorii țării. 16. Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, și pentru fiecare din ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
23. În al treizeci și unulea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească peste Israel Omri. A domnit doisprezece ani. După ce a domnit șase ani la Tirța, 24. a cumpărat de la Șemer muntele Samariei, cu doi talanți de argint; a întărit muntele, și a pus cetății pe care a zidit-o, numele Samaria, după numele lui Șemer, domnul muntelui. 25. Omri a făcut ce este rău înaintea Domnului, și a lucrat mai rău decît toți cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
a zis: "Robul tău era în mijlocul luptei și iată că un om se apropie și-mi aduce pe un alt om, zicînd: "Păzește pe omul acesta; dacă va fugi, viața ta va răspunde pentru viața lui, sau vei plăti un talant de argint!" 40. Și pe cînd robul tău făcea cîte ceva încoace și încolo, omul s-a făcut nevăzut." Împăratul lui Israel i-a zis: "Aceasta îți este osînda; tu însuți ai rostit-o." 41. Îndată, proorocul și-a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
totul să fie de aur bătut, de aur curat. 37. Să faci cele șapte candele, care vor fi puse deasupra, așa ca să lumineze în față. 38. Mucărele și cenușarele lui să fie de aur curat. 39. Se va întrebuința un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 40. Vezi să faci după chipul care ți s-a arătat pe munte. $26 1. Cortul să-l faci din zece covoare de in subțire răsucit, și din materii vopsite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Gămălioarele și brațele sfeșnicului erau dintr-o bucată cu el, bătut în întregime dintr-o bucată de aur curat. 23. A făcut apoi cele șapte candele ale lui, mucărele și cenușarele lui toate de aur curat. 24. A întrebuințat un talant de aur curat pentru facerea sfeșnicului cu toate uneltele lui. 25. Apoi a făcut altarul pentru tămîie din lemn de salcîm; lungimea lui era de un cot, și lățimea de un cot; era în patru muchii, și înălțimea lui era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și la lucrat pe gherghef în materiile vopsite în albastru, în purpuriu, în cărămiziu, și în in subțire. 24. Tot aurul întrebuințat la lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de sicli, după siclul cortului. 25. Argintul celor ieșiți la numărătoare, din adunare, se suia la o sută de talanți și o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli, după siclul sfîntului locaș: 26. Cîte o jumătate de siclu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
lucru pentru toate lucrările sfîntului locaș, aur ieșit din daruri, se suia la douăzeci și nouă de talanți și șapte sute treizeci de sicli, după siclul cortului. 25. Argintul celor ieșiți la numărătoare, din adunare, se suia la o sută de talanți și o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli, după siclul sfîntului locaș: 26. Cîte o jumătate de siclu de cap, o jumătate de siclu după siclul sfîntului locaș, pentru fiecare om cuprins în numărătoare, de la vîrsta de douăzeci de ani în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de cap, o jumătate de siclu după siclul sfîntului locaș, pentru fiecare om cuprins în numărătoare, de la vîrsta de douăzeci de ani în sus, adică pentru șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 27. Din cei o sută de talanți de argint s-au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
sus, adică pentru șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 27. Din cei o sută de talanți de argint s-au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au făcut cîrligele și bețele de legătură dintre stîlpi, și le-au poleit căpătîiele. 29. Arama dăruită se suia la șaptezeci de talanți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
șase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni. 27. Din cei o sută de talanți de argint s-au turnat picioarele sfîntului locaș și picioarele perdelei dinăuntru, adică o sută de picioare la cei o sută de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au făcut cîrligele și bețele de legătură dintre stîlpi, și le-au poleit căpătîiele. 29. Arama dăruită se suia la șaptezeci de talanți și două mii patru sute de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de talanți, cîte un talant de picior. 28. Și cu cei o mie șapte sute șaptezeci și cinci de sicli s-au făcut cîrligele și bețele de legătură dintre stîlpi, și le-au poleit căpătîiele. 29. Arama dăruită se suia la șaptezeci de talanți și două mii patru sute de sicli. 30. Din ea au făcut picioarele de la ușa cortului întîlnirii; altarul de aramă cu grătarul lui, și toate uneltele altarului; picioarele stîlpilor curții, de jur împrejur, și 31. picioarele stîlpilor de la poarta curții, și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și cele viitoare...și pre toate împreună lămurindu-le, îmbrățășem cele bune și cuvioase, prin care și în calea lumii dreptu mergem...ne putem adeveri și din istoriile vechi în ce feliu au fostu neamurele acelea care, pe iscusitul învățăturii talant au lucrat...ci și la războaie neînfrânte și nebiruite să afla, pentru că nu numărul, ci învățătura obștescului meșteșug poartă biruința... Învățătura iaste cea mai de treabă și mai de folosu aducătoare...de unde se dovedește că și politiceștii, și bisericeștii au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]