842 matches
-
muzică, dans și o literatura nouă, produs complex de creație populară. Apariția bandoneonului (el bandoneón) a însemnat actul de identitate al acestei creații inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
însemnat actul de identitate al acestei creații inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
inconștiente și multitudinare, tangoul ajungând să fie ceea ce trebuia să fie, "ceea ce era înainte de a fi, esența tangoului"123. Instrument sentimental, dramatic și profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place sau nu, e drept că
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
profund, spre deosebire de sentimentalismul facil și pitoresc al acordeonului, bandoneonul scoate tangoul din lupanare și mahalale, cu el tangoul cucerește centrul orașului, apoi cucerește lumea. "Ne place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place sau nu, e drept că aceasta schematizare are ceva profund adevărat, pentru că tangoul întruchipează trăsăturile esențiale ale țării pe care începusem să ne-o construim: dezrădăcinarea, nostalgia, tristețea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
place sau nu, spune Sábato în general, nu -, prin el am devenit cunoscuți în Europa, tangoul era însăși Argentina prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place sau nu, e drept că aceasta schematizare are ceva profund adevărat, pentru că tangoul întruchipează trăsăturile esențiale ale țării pe care începusem să ne-o construim: dezrădăcinarea, nostalgia, tristețea, frustrarea, dramatizarea, nemulțumirea, ranchiuna și problematizarea"124, căpătând fie nuanțe delicate (Caminito), fie grotești (Noches de Reyes), fie aspre și dramatice cum sunt celebrele tangouri
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tangoul întruchipează trăsăturile esențiale ale țării pe care începusem să ne-o construim: dezrădăcinarea, nostalgia, tristețea, frustrarea, dramatizarea, nemulțumirea, ranchiuna și problematizarea"124, căpătând fie nuanțe delicate (Caminito), fie grotești (Noches de Reyes), fie aspre și dramatice cum sunt celebrele tangouri ale lui Enrique Santos Discépolo. Sunt puține țări în lume în care sentimentul nostalgiei să se fi repetat atât: la primii spanioli care-și regretau patria îndepărtată, la indieni, pentru că duceau dorul libertății pierdute, la gauchos, ceva mai tarziu, deplasați
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cântă la tambur". Sinonimia acestor două cuvinte fonetic apropiate era frecvență în regiunile de metisaj de albi și negri... La începutul secolului al XIX-lea, cartierul Tamburului era cartierul Negrilor"126. În privința originii controversate a locului în care a apărut tangoul, iată ce spune Borges: În ciuda divergențelor (...), subiecții anchetei mele erau de acord asupra unui fapt esențial: originea tangoului în lupanare (...). Instrumentele primitive ale orchestrelor pian, flaut, vioară și apoi bandoneonul ar confirma, prin costul lor destul de ridicat, aceasta mărturie; este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
negri... La începutul secolului al XIX-lea, cartierul Tamburului era cartierul Negrilor"126. În privința originii controversate a locului în care a apărut tangoul, iată ce spune Borges: În ciuda divergențelor (...), subiecții anchetei mele erau de acord asupra unui fapt esențial: originea tangoului în lupanare (...). Instrumentele primitive ale orchestrelor pian, flaut, vioară și apoi bandoneonul ar confirma, prin costul lor destul de ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Borges: În ciuda divergențelor (...), subiecții anchetei mele erau de acord asupra unui fapt esențial: originea tangoului în lupanare (...). Instrumentele primitive ale orchestrelor pian, flaut, vioară și apoi bandoneonul ar confirma, prin costul lor destul de ridicat, aceasta mărturie; este o dovadă că tangoul n-a apărut în mahalale, care s-au mulțumit întotdeauna, cum bine se știe, cu cele șase coarde ale ghitarei. Alte confirmări nu lipsesc: lascivitatea figurilor, conotația evidență a anumitor titluri (Știuletele, Berbantul), circumstanță (...) că îl dansau pe la colțuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
să participe la un dans pentru desfrânate. Evaristo Carriego a fixat această circumstanță în Misele eretice: În stradă, privitorii își revarsă/grosolăniile măgulitoare, / căci, în ritm de tango, doi șmecheri / ondulează agil din șold și din picioare"127. A asocia tangoului atributele metafizicii era considerat de anumiți intelectuali ai vremii o erezie. Citându-l pe Nietzsche, pentru care metafizica nu se gaseste numai în tratatele profesorilor germani, ci o întâlnim pe stradă, la omul obișnuit, la cel care suferă, "cel făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tratatele profesorilor germani, ci o întâlnim pe stradă, la omul obișnuit, la cel care suferă, "cel făcut din carne și oase", Sábato spune că metafizica este prezentă cu atat mai mult în "aceasta umila suburbie a literaturii argentiniene care este tangoul"128, pentru că "tangoul este strâns legat de sufletul portenului, iar sufletul acesta este fundamental în căutările mele. Pentru că mă interesează condiția omului, iar condiția omului se poate aprofundă numai acum și aici. Singura modalitate de a atinge universalitatea este de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ci o întâlnim pe stradă, la omul obișnuit, la cel care suferă, "cel făcut din carne și oase", Sábato spune că metafizica este prezentă cu atat mai mult în "aceasta umila suburbie a literaturii argentiniene care este tangoul"128, pentru că "tangoul este strâns legat de sufletul portenului, iar sufletul acesta este fundamental în căutările mele. Pentru că mă interesează condiția omului, iar condiția omului se poate aprofundă numai acum și aici. Singura modalitate de a atinge universalitatea este de a aprofunda ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
la fel în orașul fantomă, ceea ce, spune Sábato, "din punct de vedere filosofic, este și mai neliniștitor", iar poetul popular își cântă nostalgia după cafeneaua-simbol al rădăcinilor sale în patrie pe care nu o mai găsește unde o lașase în tangouri precum "Cafeneaua Îngerașilor": "Eu te evoc, pierdut prin viață / și printre rotocoale de fum"131, în timp ce modestul "Manrique de mahala" se întreabă: "S-au dus în căutare de vise, / Pe ce astre s-or află? / Vocile care venit-au ieri
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
satelor italienești și spaniole, ruse, poloneze, libaneze, si care veneau plini de speranță, se confruntă cu deșertul, cu o altă formă de sărăcie, "întunecată pe deasupra de singurătate, pentru că își părăsiseră mame, logodnice, frați. Și atunci, cum să nu se nască tangoul?"135. Tipic pentru condiția omului tangoului argentinian, personajul Madariaga al lui Ibánez, unul din acei imigranți ce ocupaseră pampa, în căutarea "unor timpuri de pace, munca și îndestulare"136, spune: "Eu sunt spaniol, tu francez, Karl este german, fetele mele
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
libaneze, si care veneau plini de speranță, se confruntă cu deșertul, cu o altă formă de sărăcie, "întunecată pe deasupra de singurătate, pentru că își părăsiseră mame, logodnice, frați. Și atunci, cum să nu se nască tangoul?"135. Tipic pentru condiția omului tangoului argentinian, personajul Madariaga al lui Ibánez, unul din acei imigranți ce ocupaseră pampa, în căutarea "unor timpuri de pace, munca și îndestulare"136, spune: "Eu sunt spaniol, tu francez, Karl este german, fetele mele sunt argentiniene, bucătarul este rus, ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
stare, argentinianul având permanent sentimentul că trăiește în mijlocul unui cataclism universal, fără istoria pe care o are în spate locuitorul din altă parte. "Fără să știe, autorii de tango fac metafizica"138, spune Sábato. "De ce să nu vorbim de metafizica tangoului? Pare o erezie, un scandal universitar, alăturarea acestor două cuvinte, aparent fără nici o legătură între ele. Lucrurile nu stau în nici un caz astfel. În tangouri se vorbește întotdeauna de scurgerea timpului, tema preferată în întreaga literatura metafizica. Și despre zbuciumul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
știe, autorii de tango fac metafizica"138, spune Sábato. "De ce să nu vorbim de metafizica tangoului? Pare o erezie, un scandal universitar, alăturarea acestor două cuvinte, aparent fără nici o legătură între ele. Lucrurile nu stau în nici un caz astfel. În tangouri se vorbește întotdeauna de scurgerea timpului, tema preferată în întreaga literatura metafizica. Și despre zbuciumul sufletesc, si despre sensul existenței. Nimic nu trebuie să ne uimească însă dacă ne gândim la întâlnirea celor două singurătăți: cea a imigrantului înghesuit în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
înțeleagă metafizica ca fiind o asociere înșelătoare de numene", în sensul de perfecțiune, ideal, puritate, absolutul pur, ci înseamnă nevoia acestui absolut, așa-numita metafizica a concretului, "lucrurile văzute prin ele însele, florile prin ele însele"140. A nega argentinitatea tangoului, spune Sábato, "este un act la fel de sinucigaș că și a nega existența Buenos Aires-ului"141; detractorii originalității argentiniene a tangoului vorbesc despre tangou că despre "un simplu produs de metisaj", ceea ce în parte este adevărat, dar, cum spune Sábato, tangoul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
acestui absolut, așa-numita metafizica a concretului, "lucrurile văzute prin ele însele, florile prin ele însele"140. A nega argentinitatea tangoului, spune Sábato, "este un act la fel de sinucigaș că și a nega existența Buenos Aires-ului"141; detractorii originalității argentiniene a tangoului vorbesc despre tangou că despre "un simplu produs de metisaj", ceea ce în parte este adevărat, dar, cum spune Sábato, tangoul este, în același timp, "si metisaj, si argentinian", pentru simplul fapt că în acest ținut nu există sate "platonic pure
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
numita metafizica a concretului, "lucrurile văzute prin ele însele, florile prin ele însele"140. A nega argentinitatea tangoului, spune Sábato, "este un act la fel de sinucigaș că și a nega existența Buenos Aires-ului"141; detractorii originalității argentiniene a tangoului vorbesc despre tangou că despre "un simplu produs de metisaj", ceea ce în parte este adevărat, dar, cum spune Sábato, tangoul este, în același timp, "si metisaj, si argentinian", pentru simplul fapt că în acest ținut nu există sate "platonic pure", Argentina fiind rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tangoului, spune Sábato, "este un act la fel de sinucigaș că și a nega existența Buenos Aires-ului"141; detractorii originalității argentiniene a tangoului vorbesc despre tangou că despre "un simplu produs de metisaj", ceea ce în parte este adevărat, dar, cum spune Sábato, tangoul este, în același timp, "si metisaj, si argentinian", pentru simplul fapt că în acest ținut nu există sate "platonic pure", Argentina fiind rezultatul unor invazii succesive. "Pe lângă faptul că este inevitabilă, hibridarea este întotdeauna benefică: e suficient să ne gândim
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ținut nu există sate "platonic pure", Argentina fiind rezultatul unor invazii succesive. "Pe lângă faptul că este inevitabilă, hibridarea este întotdeauna benefică: e suficient să ne gândim, în acest sens, la stilul gotic și la muzică neagră din Statele Unite."142 Autenticitatea tangoului e demonstrată de faptul că, spune Sábato, literatura argentiniana cea mai valoroasă este tristă, melancolica, pesimista. Ori de câte ori suntem profunzi, exprimăm această gamă de sentimente și, ori de câte ori, constrânși de teorii sau de recriminări, încercam să fim veseli, nu oferim în cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
oferim în cărțile noastre decât un spectacol stângaci și apocrif. "Asemeni rușilor secolului trecut, care încep prin a râde și a bea și sfârșesc prin a plânge și a bea (...)."143 Respins la început de clasă medie, dat fiind că tangoul se cântă și dansează de către artiști și balerini populari în bordeluri și în curțile interioare ale caselor comune, misterul, seducția și faptul că este prima manifestare de artă națională populară îi vor deschide apoi toate porțile, ca reprezentant al creolului
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în curțile interioare ale caselor comune, misterul, seducția și faptul că este prima manifestare de artă națională populară îi vor deschide apoi toate porțile, ca reprezentant al creolului în epoca amploarei imigrației de europeni în Río de la Plata. Din 1910, tangoul începe să se cunoască în Paris, ca semn distinctiv al orgoliului argentinian. Intelectuali de primă mărime, ca Borges, Sábato, Cortázar, scriu texte de tangouri, ca oglindă inevitabilă a psihologiei locuitorului din Río de la Plata. Metafizica tangoului se naște dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ca reprezentant al creolului în epoca amploarei imigrației de europeni în Río de la Plata. Din 1910, tangoul începe să se cunoască în Paris, ca semn distinctiv al orgoliului argentinian. Intelectuali de primă mărime, ca Borges, Sábato, Cortázar, scriu texte de tangouri, ca oglindă inevitabilă a psihologiei locuitorului din Río de la Plata. Metafizica tangoului se naște dintr-o fericită alianța dintre specific și dobândit. Prima sa fizionomie muzicală este sora geamăna a artelor care intră în Buenos Aires prin locuri frecventate de săraci
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]