408 matches
-
din columbită, având o densitate de 5,918 g/cm și pe cei de tantal și tantalită, care aveau peste 8 g/cm, concluzionând că cei doi oxizi, în ciuda diferențelor de densitate, erau identici; astfel el a păstrat numele de tantal. Concluzia a fost disputată în 1846 de către chimistul german Heinrich Roșe, care susținea că erau 2 elemente diferite în proba de tantalită, numindu-i după copii lui Tantal: "niobiu" (de la Niobe) și "pelopiu" (de la Pelops). Această confuzie se iscase din cauza
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
în ciuda diferențelor de densitate, erau identici; astfel el a păstrat numele de tantal. Concluzia a fost disputată în 1846 de către chimistul german Heinrich Roșe, care susținea că erau 2 elemente diferite în proba de tantalită, numindu-i după copii lui Tantal: "niobiu" (de la Niobe) și "pelopiu" (de la Pelops). Această confuzie se iscase din cauza diferențelor minime între tantal și niobiu. Noile elemente chimice "pelopiu", "ilmeniu" și "dianiu" erau de fapt identice cu niobiul sau amestecuri ale acestuia cu tantalul. Diferențele între tantal
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
disputată în 1846 de către chimistul german Heinrich Roșe, care susținea că erau 2 elemente diferite în proba de tantalită, numindu-i după copii lui Tantal: "niobiu" (de la Niobe) și "pelopiu" (de la Pelops). Această confuzie se iscase din cauza diferențelor minime între tantal și niobiu. Noile elemente chimice "pelopiu", "ilmeniu" și "dianiu" erau de fapt identice cu niobiul sau amestecuri ale acestuia cu tantalul. Diferențele între tantal și niobiu au fost demonstrate fără echivoc în 1864 de către Christian Wilhelm Blomstrand, Henri Etienne Sainte-Claire
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
după copii lui Tantal: "niobiu" (de la Niobe) și "pelopiu" (de la Pelops). Această confuzie se iscase din cauza diferențelor minime între tantal și niobiu. Noile elemente chimice "pelopiu", "ilmeniu" și "dianiu" erau de fapt identice cu niobiul sau amestecuri ale acestuia cu tantalul. Diferențele între tantal și niobiu au fost demonstrate fără echivoc în 1864 de către Christian Wilhelm Blomstrand, Henri Etienne Sainte-Claire Deville, si de Louis J. Troost, care a determinat formulele unor compuși în 1865 și în final de chimistul elvețian Jean
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Tantal: "niobiu" (de la Niobe) și "pelopiu" (de la Pelops). Această confuzie se iscase din cauza diferențelor minime între tantal și niobiu. Noile elemente chimice "pelopiu", "ilmeniu" și "dianiu" erau de fapt identice cu niobiul sau amestecuri ale acestuia cu tantalul. Diferențele între tantal și niobiu au fost demonstrate fără echivoc în 1864 de către Christian Wilhelm Blomstrand, Henri Etienne Sainte-Claire Deville, si de Louis J. Troost, care a determinat formulele unor compuși în 1865 și în final de chimistul elvețian Jean Charles Galissar de
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
despre "ilmeniu" au continuat să apară până în 1871. De Marignac a fost primul care a preparat metalul în 1864, când a redus clorura de niobiu încălzind-o într-o atmosferă de hidrogen. Deși Marignac putea produce niobiu care nu conținea tantal pe scară largă în 1866, abia la începutul secolului 20 niobiul a început să fie folosit comercial, în filamentele lămpilor incandescente. Această utilizare a devenit rapid învechita odată cu înlocuirea niobiului cu tungstenul, care are o temperatură de topire mai ridicată
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
ultimul său nivel energetic în comparație cu restul membrilor grupei. Acest lucru poate fi observat în vecinătatea ruteniului (44), rodiului (45) și a paladiului (46). Prezintă un punct înalt de topire (2468C), care este depășit doar de 6 elemente: carbon, tungsten, rheniu, tantal,osmiu și molibden , iar punctul de fierbere este de 5127C. Niobiul devine un supraconductor la temperaturi criogenice. La presiunea atmosferică, are cea mai ridicată temperatura critică ai supraconductorilor elementari: 9,2 K. Niobiul are cea mai mare adâncime de penetrație
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
crește de asemenea). Metalul devine fragil la 100 de grade folosind acid ortofosforic de concentrație 85%. Niobiul e mai puțin electropozitiv și mai compact decât predecesorul său în tabelul periodic, zirconiul, pe când e identic virtual cu atomii mai grei de tantal, din cauza contracției lantanide. Ca rezultat, proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului, care apare direct sub niobiu în tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Niobiul e mai puțin electropozitiv și mai compact decât predecesorul său în tabelul periodic, zirconiul, pe când e identic virtual cu atomii mai grei de tantal, din cauza contracției lantanide. Ca rezultat, proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului, care apare direct sub niobiu în tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai mic și disponibilitatea crescută fac niobiul mai atractiv pentru utilizările care nu cer așteptări ridicate cum
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
mai grei de tantal, din cauza contracției lantanide. Ca rezultat, proprietățile chimice ale niobiului sunt foarte similare cu cele ale tantalului, care apare direct sub niobiu în tabelul periodic. Deși rezistență să la coroziune nu e la fel de excepțională că cea a tantalului, prețul sau mai mic și disponibilitatea crescută fac niobiul mai atractiv pentru utilizările care nu cer așteptări ridicate cum ar fi căptușirea interioarelor instalațiilor chimice. Niobiul este estimat a fi al 33-lea cel mai comun element în scoarță Pământului
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
7% din rezerva globală. Depozitele Kenyei găsite în Kwale sunt prințe primele 6 din lume. De curând, NioCorp consideră deschiderea unei mine în Elk Creek, Nebraska pentru a începe producția în Statele Unite. Mineralele care conțin niobiu de obicei conțin și tantal. Exemplele includ columbita ((Fe,Mn)(Nb,Ta)O) și columbita-tantalita (sau "colțan", (Fe,Mn)(Ta,Nb)O). Mineralele de columbită-tantalită sunt de obicei găsite în cantități infime în intruziile de pegmatita, si in rocile intruzive alcaline. Niobiul mai poate fi
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
Mn)(Ta,Nb)O). Mineralele de columbită-tantalită sunt de obicei găsite în cantități infime în intruziile de pegmatita, si in rocile intruzive alcaline. Niobiul mai poate fi întâlnit că și reziduu în urmă extragerii de staniu Niobiul e similar cu tantalul și zirconiul în multe feluri. Reacționează cu majoritatea nemetalelor la temperaturi ridicate: niobiul reacționează cu fluorul la temperatura camerei, cu clorul și hidrogenul la 200 °C, si cu azotul la 400 °C, rezultând compuși ce sunt frecvent interstițiali și nonstoichiometrici
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
halogenurilor anionice sunt binecunoscute, acest fapt datorându-se acidității Lewis a penthalogenurilor. Cel mai important e [NbF], care e un intermediar în separarea Nb și Ta din minereuri. Această heptafluorură tinde să formeze oxopentafluorura mai ușor decât o face compusul tantalului. Alți compuși halogenici includ octaedrica [NbCl]: Pentru metalele timpurii, o varietate de grupuri de halogenuri sunt cunoscute, un prim exemplu fiind [NbCl]. Ați compuși binari ai niobiului includ nitrura de niobiu (NbN), care devine un supraconductor la temperaturi joase și
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
prin reducție electrochimica ale topiturilor de fluoruri complexe K[NbOF] și K[TaF], prin reducția fluorilor cu sodiul la 800 de grade, reducția NbO sau TaO cu carbon la 2300 de grade. După separarea de celelalte minerale, oxizii amestecați ai tantalului TaO și ai niobiului NbO sunt obținuți. Primul pas al procesului e reacția oxizilor cu acidul fluorhidric: Prima separație la scală industrială, dezvoltată de de Marignac, exploatează solubilitățile diferite ale fluorurilor complexe de niobiu și tantal, monohidrat oxipentafluoriniobat de dipotasiu
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
minerale, oxizii amestecați ai tantalului TaO și ai niobiului NbO sunt obținuți. Primul pas al procesului e reacția oxizilor cu acidul fluorhidric: Prima separație la scală industrială, dezvoltată de de Marignac, exploatează solubilitățile diferite ale fluorurilor complexe de niobiu și tantal, monohidrat oxipentafluoriniobat de dipotasiu (K<nowiki>[</nowiki>NbOF<nowiki>]</nowiki>·HO) și heptafluorotantalat de dipotasiu (K<nowiki>[</nowiki>TaF<nowiki>]</nowiki>) în apă. Procesele mai noi folosesc extracția lichidă a fluorurilor din soluții apoase prin solvenți organici, cum ar fi
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
nowiki>NbOF<nowiki>]</nowiki>·HO) și heptafluorotantalat de dipotasiu (K<nowiki>[</nowiki>TaF<nowiki>]</nowiki>) în apă. Procesele mai noi folosesc extracția lichidă a fluorurilor din soluții apoase prin solvenți organici, cum ar fi ciclohexanona. Fluorurile complexe de niobiu și tantal sunt extrase separat din solventul organic cu apă și ori precipitate prin adăugarea de fluorura de potasiu pentru a produce un compus de fluorura de potasiu, ori cu amoniac că pentoxid: Urmat de: Mai multe metode sunt folosite pentru reducerea
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
scară largă în telefoanele mobile și modulatorii optici, si pentru fabricarea aparatelor de valuri acustice de suprafață. Are structura feroelectrica ABO că tantalatul de litiu și titanatul de bariu. Niobiul a fost evaluat ca fiind o alternativă mai ieftină a tantalului în condensatori, dar condensatorii de tantal încă predomina. Niobiul e adăugat sticlei pentru a avea un indice de refracție mai mare, o proprietate folositoare pentru industria optică pentru a fabrica lentile de corecție mai subțiri. Niobiul și unele aliaje ale
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
modulatorii optici, si pentru fabricarea aparatelor de valuri acustice de suprafață. Are structura feroelectrica ABO că tantalatul de litiu și titanatul de bariu. Niobiul a fost evaluat ca fiind o alternativă mai ieftină a tantalului în condensatori, dar condensatorii de tantal încă predomina. Niobiul e adăugat sticlei pentru a avea un indice de refracție mai mare, o proprietate folositoare pentru industria optică pentru a fabrica lentile de corecție mai subțiri. Niobiul și unele aliaje ale acestuia sunt inerte fiziologic, și deci
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
ale acestuia sunt inerte fiziologic, și deci hipoalergenice. Din această cauză, niobiul e găsit în multe aparate medicale cum ar fi pacemaker-urile. Niobiul tratat cu hidroxid de sodiu formează un strat poros care facilitează osteointegrația. Scannere medicale Împreună cu titaniul, tantalul, si aluminiul, niobiul poate fi încălzit electric și anodizat, rezultând într-o diversitate de culori folosind un proces cunoscut că anodizarea metalelor reactive, care e folositor în fabricarea bijuteriilor. Faptul că niobiul e hipoalergenic e benefic pentru utilizarea să în
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
electric pentru unele grade stabilizate de oțel inoxidabil. E folosit și că un material în anozi pentru sistemele de protecție catodice ale unor rezervoare de apă, care sunt de obicei placate cu platina. Construcția reactoarelor nucleare Aliaj din niobiu și tantal este conținut în vârful pixurilor, datorită proprietății sale de rezistență împotriva coroziunii Niobiul nu are niciun rol biologic cunoscut. În timp ce praful de niobiu e un iritant al ochilor și pielii și un potențial pericol de incendiu, niobiul elemental pe scară
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
din zinc GA 170 8002 10 Deșeuri și reziduuri din cositor GA 180 ex 8101 91 Deșeuri și reziduuri din tungsten GA 190 ex 8102 91 Deșeuri și reziduuri din molibden GA 200 ex 8103 10 Deșeuri și reziduuri din tantal GA 210 8104 20 Deșeuri și reziduuri din magneziu (cu excepția celor afișate în AA 190) GA 220 ex 8105 10 Deșeuri și reziduuri din cobalt GA 230 ex 8106 00 Deșeuri și reziduuri din bismut GA 240 ex 8107 10
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
de la spumarea aluminiului (în afara celor inflamabile sau care degajă, în contact cu apa, gaze inflamabile în cantități periculoase) GB 040 Scorii de la prelucrarea metalelor prețioase și a cuprului destinate rafinări ulterioare GB 050 ex 2620 90 Scorii de staniu cu tantal, cu un conținut de staniu mai mic de 0,5% GC. ALTE DEȘEURI CONȚINÂND METALE GC 010 Ansambluri electronice formate numai din metale sau aliaje GC 020 Deșeuri sau resturi de ansambluri electronice (de exemplu circuite imprimate, componente electronice, cabluri
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
conținut de metal, conținând oricare din următoarele: - metale prețioase: aur, argint. - metale din grupa platină: ruteniu, rodiu, paladiu, osmiu, iridiu, platină. - metale de tranziție: scandiu, vanadiu, mangan, cobalt, cupru, ytriu, niobiu, hafniu, tungsten, titan, crom, fier, nichel, zinc, zirconiu, molibden, tantal, reniu. - lantanide (metale rare pământoase): lantan, praseodim, samariu, gadoliniu, disprosiu, erbiu, yterbiu, ceriu, neodim, europiu, terbiu, holmiu, tuliu, lutețiu. GC 070 ex 2619 00 Deșeuri provenind din fabricarea fierului și a oțelului-carbon (inclusiv oțelul slab aliat), în afara acelor plăci care
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
fost special produse pentru a satisface standarde și cerințe naționale și internaționale relevante 3. GC 080 Exfolieri (metale feroase) Următoarele reziduuri de metale și de aliaje de metale în formă dispersabilă metalică: GC 090 Molibden GC 100 Tungsten GC 110 Tantal GC 120 Titan GC 130 Niobiu GC 140 Reniu GC 150 Aur GC 160 Platină (termenul "platină" include platină, iridiu, osmiu, paladiu, rodiu si ruteniu) GC 170 Alte metale prețioase, cum ar fi argintul NB: Mercurul se exclude în mod
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
formă metalică, nedispersabilă: - Metale prețioase (aur, argint, grupa platinei, dar excluzând mercurul) - Resturi de fier și oțel - Resturi de cupru - Resturi de nichel - Resturi de aluminiu - Resturi de zinc - Resturi de staniu - Resturi de tungsten - Resturi de molibden - Resturi de tantal - Resturi de magneziu - Resturi de cobalt - Resturi de bismut - Resturi de titan - Resturi de zirconiu - Resturi de mangan - Resturi de germaniu - Resturi de vanadiu - Resturi de hafniu, indiu, niobiu, reniu și galiu - Resturi de toriu Resturi de metale rare pământoase
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]