681 matches
-
în perioada 1958-1965, având în componență perechile: Costică Samoilă - Reta Sularu, Mihai Vraciu - Elena Șoica, Costică Guțu - Sofia Sofronea, Nicolaie Coca - Ana Căpraru, Alexandru Mihăilă - Maria Avram, Mircea Șoica - Maria Sularu, Ion Maxim - Minuța Tabarcea și Gheorghe Olaru - Maria Apostu. Taraful din Oncești format din: Fănică Bătrânu și Țâmpău - vioară, Milică Mihai - acordeon, Dumitru Mihai - dobă și Jenică Mitică - țambal. Prezentăm, în continuare unele date statistice despre căminele culturale din zonă și despre cei care le-au diriguit activitatea. Căminul cultural
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se coseau hainele mirelui, se cumpărau beteala, florile de pus în piept, rochia și voalul miresei și se tocmeau lăutarii. La nunțile din aceste sate cântau fanfare ca cea de la Doagele sau cea a lui Buruiană de la Burdușoaia; sau tarafurile de la Godinești sau de la Tomozia, a lui Mircea Doru. Înainte vreme, sâmbăta seara, avea loc petrecerea denumită „vedrele”. La aceasta participau, alături de viitori miri, flăcăii și fetele din sat. Denumirea acestei petreceri vine de la unitatea de măsură a vinului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară. În satele Valea Iepei, Bărboasa și Tarnița erau cunoscute tarafurile lui Țîmpău, Neculai Crețu, Gh. Samoilă, Ion Sofronea, Coca I, Vasile Sularu Vasile și Gheorghe Maftei. În satele comunei se întâlneau o serie de jocuri populare cu specific local dar și jocuri comune cum ar fi Bătuta, Corăgheasca, Țărăneasca, Ruseasca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Fănică Luca, Petrea Crețu Solcanu, Grigoraș Dinicu, Ion Voicu, Fărîmiță Lambru sau Ion Onoriu, fanfarele țigănești: ”Ciocârlia” din satul Zece Prăjini (comuna Dagâța, județul Iași), cele din satele Cozmești sau Chetriș (comuna Dolhești), ambele din județul Iași, lăutarii din Clejani, taraful lui Damian Drăghici care cântă frecvent cu Zoran Bregovici etc. Pentru perioada contemporană și alți cântăreți de succes care au abordat ritmuri diverse muzicale și-au recunoscut originile rrome cum ar fi: Ștefan Bănică (muzică de revistă și de voie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
justificare a ultimei idei este faptul că În localitățile cu rromi ursari-lăutari, se găsesc și ursari de alte profesii (ceaunari, negustori, vindecători etc), toți vorbind același dialect. Această ocupație se transmite din tată În fiu, este practicată În grup, În taraf, mai nou, cu formația, are drept ocazii nunțile, petrecerile, târgurile; nu presupune cunoașterea notelor muzicale, se Învață „după ureche”, cel puțin forma clasică / inițială a lăutăriei, astăzi, mulți lăutari având studii de specialitate. Instrumentele folosite În ordinea frecvenței sunt: vioara
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
spațiul lor de origine, Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar lăutarii i-au preluat unele elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei: - meserie moștenită din tată În fiu;se practică În grup cu: banda, În taraf sau În formație; - are drept ocazii și locuri: nunți, hramuri bisericești, hore, praznice, hanuri și cârciumi, bâlciuri, serenade și, mai nou, chiar campanii electorale; - nu presupune cunoașterea notelor muzicale; - instrumente folosite sunt: vioara, lăuta, țambalul, acordeonul, basul, cobza, chitara, cimpoiul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
odată ce lăutarul devenise un fel de carte de vizită artistică a protipendadei ieșene din prima jumătate a secolului al XIX-lea, dacă ținem seama că nu exista eveniment monden (cum am zice noi astăzi) care să se respecte, fără participarea tarafului condus de Barbu Lăutarul. Alte ipoteze dau ca date ale morții 1860 sau 1861. Ultimii ani din viața vestitului lăutar sunt de altfel cei mai enigmatici. Nu-l mai găsim pomenit În nici una din scrierile vremii. Devenise doar o amintire
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Înfățișează cântând la nai iar din celebrul foileton publicat În 28 noiembrie 1874 În săptămânalul francez „La Vie parisienne” , În care se povestește Întâlnirea cu Franz Liszt, În iarna anului 1847, la Iași, rezultă că era și violonist. De obicei tarafurile epocii erau alcătuite dintr-un scripcar, un naist și un cobzar. Probabil că Barbu Lăutarul cânta la toate aceste instrumente și bineînțeles susținea și partitura vocală. Era un virtuoz neîntrecut, nu știa notele, dar avea cu certitudine auz muzical absolut
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
melodie? - E așa de frumoasă, stăpâne, - suspină bătrânul lăutar - că, dacă-mi dai voie, am să Încerc să ți-o cânt și eu. Liszt zâmbi cu un aer de neîncredere, făcând semn cu capul că primește. Lăutarul se Întoarse către taraful său și după ce puse scripca la gât, Începu a cânta marșul unguresc. Nimic nu fu uitat, nici trilurile, nici arpegiile, nici variațiunile cu notele repetate, nici acele adorabile treceri din semiton În semiton care-i sunt atât de obișnuite, pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
reveni la Întâiul său motiv. Barbu Lăutarul cânta cu amănunțime pe scripca sa toată improvizațiunea pianistului ce asculta Înspăimântat opera, care cu un moment mai Înainte o cântase pe clavir pentru Întâia dată și pe care poate o și uitase. Taraful său Îl urma cu preciziune, observând nuanțele și uitându-se drept la Barbu care mergea cu cântecul Înainte, străpungând inima lui Liszt. Când se sfârși cântecul, Liszt se sculă deodată și mergând drept la bătrânul Barbu, Îl sărută călduros, apoi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cuvenit pentru vârsta scriitorului - mi s-a părut total inadecvat față de realitățile basarabene, un elogiu al nesimțirii. Episodul 3 Intelectualul ca diversiune Octombrie, 1999 Mediocru și amorf, leneș somnolând în pauzele dintre o sfâșietoare doină de jale interpretată de un taraf de amatori și o epuizantă petrecere bahică (prilejuită de obicei de o zi de naștere sau, vai, de o înmormântare), mediul cultural basarabean este cu regularitate scurtcircuitat de câte o diversiune care animă pentru un timp spiritele în rândurile intelighenției
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Aslan. Pe atunci, în Olanda erau foarte populare săptămânile culinare românești, care au acoperit, probabil, majoritatea zonelor de interes din această țară. Erau aduși bucătari din România, pe mese se aflau băuturile noastre tradiționale, însoțite, în mod obligatoriu, de un taraf de lăutari și câteva perechi de dansatori. Biroul de Turism invita în permanență personalități române din domeniul culturii, artelor și al medicinei, pentru contacte cu oficialități olandeze. Dr. Ana Aslan era o permanență salutată cu mult interes în Olanda, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
muzicală (1946), precum și numeroase cronici muzicale în publicațiile „Credința”, „Lumea românească”, „România”, „Azi”, „Cuvântul liber”, „Muzică și poezie”, „Contimporanul”. O altă lucrare de muzicologie, referitoare la perioada romantică, Trei romantici: Chopin, Schumann, Liszt, a rămas în manuscris, ca și romanul Taraful de noapte. În anii de după război, activitatea de scriitor a lui G. se estompează, autorul limitându-se la cariera de pianist în cadrul Filarmonicii din București (1948-1967). Revine nesemnificativ, în 1966, cu o antologie de proză fantastică și de anticipație, intitulată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287239_a_288568]
-
Copacul care, În Poemoterapie, crește din trupul unui copil, apoi Copacul-centaur sînt astfel de reprezentări simbolice ale relației simili-viscerale dintre eul liric și universul mare: „Trupul copilului e un magnet și de aceea atrage Într-Însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bîzÎit tîrziu În urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atît de lent Într-o mahala depărtată. [...] La fiece pas deștepți un oraș ca un cîntec care dormise În fluier sau ca o monedă pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
din mediul rural. Afli că satele comunei Hudești aveau prin 1959 patru formații de cor cu peste 150 de membrii dintre care unul înființat încă din sec. al XIXlea, două asociații sportive, că activau patru formații teatrale de amatori, două tarafuri și patru fanfare populare care participau la Festivalul datinilor locale nu numai elevii dar și vârstnicii (nu numai ca spectatori). în 1927, în Hudești se înființează „ Ateneul popular coordonator al vieții cultural-artistice-instiuție care sub diverse denumiri (cămin cultural etc.) activează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumoasa prezentare scenică. Dacă formațiile muzical-vocale hudeștene s-au situat pe primele locuri la concursuri din cadrul județului și interjudețene, nici formațiile muzical-instrumentale n-au rămas mai prejos. încă din primul deceniu al secolului al-XX-lea erau cunoscute formațiile de fanfară și tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nici formațiile muzical-instrumentale n-au rămas mai prejos. încă din primul deceniu al secolului al-XX-lea erau cunoscute formațiile de fanfară și tarafurile din Hudești. Pe la 1935 activau în comună patru fanfare în satele Bașeu, Alba, Mlenăuți și Vatra și două tarafuri, unul condus de Gică Costandache și altul de Gheorghe Macoviciuc la Alba. Dintre cei mai renumiți cântăreți și conducători de fanfară amintim pe Ilie și Dumitru Boz, Lazăr Dogaru, Dumitru Culișniuc, Gheorghe Aștefănoaie din Bașeu, Vasile Lupușoru din Alba, Calistru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dogaru, Dumitru Culișniuc, Gheorghe Aștefănoaie din Bașeu, Vasile Lupușoru din Alba, Calistru Beșliu și Minciună Ion, Pintilei Victor din Mlenăuți, Șchiopeț Gh. Ion, Alupoaie V. Dumitru, Apreutesei V. Dumitru, Minciună Gh. Vasile și Guragata S. Dumitru din Vatra, iar la tarafurile de vioară pe Dumitru și Costică Costandache, Ghiță Deliman și fii săi, frații Macoviciuc de la Alba, Cocândă Chirica și Capraru Constantin. în momentul de față a mai rămas doar fanfara de la Mlenăuți care la unele zile festive mai cântă și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în comună 4 formații de cor cu peste 150 membrii, 5 formații de dansuri cu peste 44 de tineri din satele comunei, 4 formații teatrale, iar din 1966-1967 o formație corală comunală, 5 formații de dansuri, 6 brigăzi artistice, un taraf, o fanfară și două formații de teatru. Numai în 1966-1967 s-au prezentat 56 de spectacole la care au participat peste 18.000 de spectatori. Mai trebuie de reținut faptul că o perioadă de timp în satele comunei, organizate pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și handbal, tenis de câmp în cadrul concursurilor organizate în comună de către școli și Consiliul local. Tot în acest parc se organizau în trecut serbări cu grupul vocal al cadrelor didactice, cu formația de cor, cu formația de fanfară și cu taraful din comună. Tot aici se organiza uneori, toamna, Ziua recoltei, unde se întâlneau cei mai mulți dintre locuitorii comunei noastre și-și mai descrețeau frunțile la răcoare acestor arbori. Nu departe de acest parc se află vestita curte a lui Ion Franc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
asupririi... Și să împartă dreptatea socială sub plumbii flintelor și tăișul hangerelor. Pe înserate, călătorul trăgea pentru adăpost prin hanuri dubioase, nădăjduind a se feri de bucluc. Bucuros că a mai scăpat o zi plină de pocinoage, asculta vrăjit muzica tarafului. Ostenit, se așeza pe laviță și își ținea capul sprijinit în mâini, având coatele înfipte în masă. Se uita spre lăutarii care îi cântau din cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mirese, babe, capre, urși, strigoi și dansează în horă pentru a alunga spiritele rele în următorul an. După terminarea acestui ritual, cei mici se duc cu ”Plugușorul”. La lăsarea serii flăcăii costumați în capre, urși, mirese, draci, umblă alături de un taraf din casă în casă, cântând și dansând, iar gazdele dându-le mâncare, băutură și la final bani. În prima zi a Noului An se merge cu semănatul, urândule gazdelor un an îmbelșugat. Tot pe 1 ianuarie se sărbătorește și Sfântul
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Ticu Andra () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2056]
-
la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier, zootehnic; - faună rară ocrotită (pe rîul Jaliș); - cabana Sohodol; - popas turistic Sohodol; SCHELA. - troița lui Mihai Viteazu. STĂNEȘTI
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
linie de telecabină; BUȘTENI. - m. arh.: statuia „Ultima grenadă”, sculptor Dimitriu BÎrlad; - m. arh.: casa lui Cezar Petrescu; - m. arh.: casa Galița Vasiliu; - m. arh.: ruinele Vămii Prahovei; - muzeul memorial Cezar Petrescu (1892-1961); - etnografie și folclor: ansamblu folcloric Caraimanul și taraf de instrumente populare; - ape minerale, bogate În clorură de sodiu, calciu, magneziu etc; - m. n.: cascada Urlătoarea; - m. n.: Poiana Țapului, stațiune climaterică; - m. n.: Rezervație de arbori seculari - Piatra Arsă și Urlătoarea; - păstrăvărie; - m. m.: Crucea de pe Caraiman, monument
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
exemplele date (luna - „mașină de călcat rufe”, inima - „amazoană pe șaua pieptului”) nefiind cele mai șocante. Prin aglutinări întâmplătoare, uneori și prin lipsa acordurilor gramaticale sau prin formulări eliptice, în numeroase cazuri se obțin imagini precum „vertebrele tăcerii”, „unghia norilor”, „taraful vinelor”, „loteria norilor”, „lacătele mușcăturilor”, „gleznele cântecului”, „oceanul din omidă”, „eprubeta fulgerului”, „ugerul de fulger”. Însă violentarea limbii se produce mai cu seamă prin acele „rezecții sistematice ale articolelor”, semnalate de cel mai binevoitor dintre recenzenți, Perpessicius. Acestea („umeri ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]