419 matches
-
tournure trop gommée" [Contes drolatiques]. 354 "Moi t'épouser!... Ah bien! Și cette idée me tourmentait, îl y a longtemps que j'aurais trouvé un époux! Et un homme qui te vaudrait vingt fois, mon petit... J'ai reçu un tas de propositions. Tiens! Compte avec țoi: Philippe, Georges, Foucarmont, Steiner, ça fait quatre, sans leș autres que tu ne connais pas... C'est comme leur refrain à tous. Je ne peux pas être gentille, ils se mettent aussitôt à chanter
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sub 85 mmHg, iar pentru tensiunea sistolică există un consens pentru obținerea unor valori sub 130-135 mmHg. Pentru acest nivel de control al HTA este obligatorie la diabetici intervenția farmacologică începând chiar din stadiul OMS încadrat ca fiind „la limită” (TAs 130-139 mmHg și TAd 85-89 mmHg). Ca un preambul, trebuie semnalată modificarea de optică privind atitudinea terapeutică în hipertensiunea arterială la diabetici, care trebuie să vizeze obținerea țintelor terapeutice stabilite în fiecare caz în parte. Trec pe plan secund clasele
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
și câteva clase de antidepresive folosite pentru tratarea depresiei. În plus, pe lângă tratamentul medicamentos, persoanele care suferă de depresie sunt tratate prin terapie electroconvulsivă, ECT. În cele din urmă, pacienții care suferă de așa zisa tulburare afectivă de sezon, sau TAS, beneficiază de un tratament unic: expunerea la lumini puternice. Descoperirea litiumului în tratamentul tulburărilor bipolare, ilustrează importanța observării reciproce și a diseminării rezultatelor investigațiilor științifice. Un cercetător austriac, pe nume Cade, a experimentat folosirea litiumului în tratarea gutei, o formă
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
metodele care se bazează pe raportul colesterol total: HDL-colesterol (sensibilitate 90-98%, specificitate 60-63%). Încă din 1989 Criqui propunea pentru estimarea riscului în AOMI o serie de variabile: numărul de pachete de țigări-ani, statusul de fumător, glicemia postprandială, hemoglobina glicozilată, nivelul TAS, colesterolul total, LDL-C, VLDL-C și trigliceridele puterea acestor asocieri variind cu severitatea afecțiunii și sexul pacientului. În 1993 a fost utilizat scorul PROCAM (Prospective Cardiovascular Münstertestat pe o cohortă de pacienți cu afecțiuni cardio-vasculare din Münster) care oferea estimări doar
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
valorile TA, fumatul, diabetul zaharat, nivelele colesterolului seric, HDL-C și antecedentele familiale cardiovasculare. European Joint Task Force Chart a lansat prima dată în 1994 (cu revenire în 1998) Coronary Risk Chart care lua în considerație sexul, vârsta, statusul de fumător, TAS și nivelele colesterolului total. Grundy și colab. considerau că suma factorilor de risc categoriali utilizată în scorul european este inferioară ca semnificație adunării factorilor de risc gradați utilizată în scorul AHA/ACC28. mul european E2ndJTF (Coronary Risk Chart conform Recommendations
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
scor absolut (scorul relativ reprezintă riscul absolut al unui pacient dat raportat la riscul grupului cu “risc redus”). Statusul cu “risc redus” este definit astfel: colesterol total 160-199 mg%; LDL-C 100-129 mg%; HDL-C > 45 la bărbat și > 55 la femeie; TAS < 120 mmHg, TAD < 80 mmHg; nefumător; fără diabet zaharat. Haq și colab. au demonstrat recent că scorul Framingham este valid și pentru populația nord-europeană. Recent, Societatea Europeană de Cardiologie a emis un document referitor la prevenția afectării cardio-vasculare - SCORE (Systematic
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de 20 50%). Este deosebit de importantă precizarea relațiilor dintre forțele mecanice și leziunile aterosclerotice la pacienți cu factori de risc identificați. Stress-ul de forfecare este nemodificat/ redus la pacienții cu diabet zaharat noninsulinodependent și la pacienții cu hipertrofie ventriculară stângă. TAS se corelează negativ cu Tau și Tc, HDL-C se corelează semnificativ pozitiv cu Tau și negativ cu Tc. Tabagismul cronic se corelează cu Tc 31 Tau se corelează negativ cu grosimea intimă-medie (IMT) în timp ce Tc se corelează pozitiv cu acest
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
efort - scade impedanța distală și dispare fluxul retrograd. Tensiunea parietală circumferențială de vârf (Tc): 2 )( unde D reprezintă diametrul (aortic distal sau iliac proximal). Carrallo determină suplimentar și tensiunea circumferențială medie utilizând în relația de mai sus TA medie în locul TAS. Raportul dintre tensiunea circumferențială și IMT permite determinarea stressului parietal circumferențial. Evident, acest parametru, relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
relativ ușor de obținut la nivelul arterelor carotide nu a fost disponibil pentru bifurcația aorto-iliacă. Zarins calcula la nivelul aortei un stress parietal de tensiune de Pentru arterele carotide Carallo a obținut valori ale Tc de vârf (calculat pe baza TAS) de iar Jiang și colab. la lotul normal de referință și la lotul cu factori de risc cardio vasculari (Jiang Y, Kohara K, Hiwada K. Association between risk factors for atherosclerosis and mechanical forces in carotid artery. Stroke 2000; 31
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
atât peste elementul local, cât și peste cel punic. Rezultă un panteon cu deosebire sincretic, În al cărui mediu Saturnxe "Saturn", Herakless și Esculapxe "Esculap" sunt cu siguranță continuatorii unor figuri divine de origine punică. La Malta, În situl din Tas Silg, cultul Astartei (căreia Îi era probabil alăturat Melqartxe "Melqart"), continuă cultul unei zeițe preistorice, În mediul unui sanctuar. În Sicilia, Îndeosebi În mica insulă Mozia, Baalxe "Baal" Hammonxe "Baal Hammon" era În centrul venerației În tofet-ul local, În timp ce Astartexe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai multor probleme căreia/cărora el încearcă să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de față, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanță la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de această teoremă, voi demonstra că ea nu poate viza cel puțin două teorii libertariene importante, cea praxiologică și cea nozickiană. Motivul este unul care privește mulțimea informațiilor admisibile. Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să cuprindă doar informații despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe care o dau acestei extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o altă paradigmă care reușește să explice anomaliile. Cum scopul meu, aici, nu este acela de a prezenta în întregime viziunea kuhniană asupra științei, mă voi opri în acest punct. Voi reține însă ce anume trebuie urmărit pentru a descrie TAS ca paradigmă. În primul rând, nașterea paradigmei: realizarea excepțională care a pus bazele acesteia; în al doilea rând, instrumentele și regulile de cercetare; în al treilea rând, prezentarea științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegerile Academiei din 1782. 1.3. Lucrarea fondatoare a paradigmei În ciuda faptului că rădăcinile paradigmei pot fi descoperite până spre secolele XIII-XIV<footnote Pornind de la Lull și educația arabă a acestuia, McLean sugerează o nouă direcție de cercetare în privința rădăcinilor TAS, spre lumea arabă: „Ar trebui oare să ne uităm înspre lumea arabă pentru a găsi originile teoriei alegerii sociale alături de cele ale algebrei?” [McLean, 1990, p. 107]. footnote>, putem discuta despre o istorie a paradigmei datorită lucrării din 1951 a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pregătit și ciorbă de burtă. Ah, zic eu, atunci comand ciorbă de perișoare!”[Miroiu, 2006, p. 178]. Uitându-ne la un astfel de exemplu, condiția independenței față de alternativele irelevante pare intuitivă și pare a scăpa numeroaselor critici aduse în literatura TAS (pentru pozițiile critice, a se consulta partea a treia a acestei lucrări). footnote>, chiar și condiția de independență față de alternativele irelevante pare complet intuitivă. Deși interpretarea tare nu pare a lăsa loc de optimism, interpretarea slabă prezintă o imagine cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caz) care satisface condiția domeniului universal și pe cea a neutralității este fie manipulabilă, fie dictatorială. Un alt rezultat important, relaționat cu cel al lui Arrow, este cel propus de Sen în (1970a) și (1970b). Acesta este întâlnit în literatura TAS sub numele de teorema de imposibilitate a unui paretian liberal<footnote Inițial (1970a) și (1970b), Sen propune numele de „teorema ca imposibilitate a unui paretian liberal”. Ulterior, în (1976), revine asupra denumirii, propunând numele de „teorema de imposibilitate a unui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
rezultatul agregării preferințelor individuale într-o preferință socială. Definiția lui Fishburn indică, așadar, cel puțin trei aspecte importante unite într-o singură propoziție, anume, că ne interesează să explicăm alegerile societății prin intermediul preferințelor indivizilor care o formează<footnote În general, TAS nu pretinde nimic în privința numărului indivizilor care determină preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială, sau a „greutății” pe care preferința fiecărui individ o are în determinarea preferinței sociale. footnote>. Deși necesare, aceste aspecte nu ne oferă o imagine completă asupra paradigmei. Voi oferi, de aceea, două clasificări ale intereselor de cercetare în TAS, prima aparținându-i lui Sen, cea de-a doua, lui Seabright. În (1977b), Sen indica trei tipuri de agregări ale preferințelor individuale, studiate în cadrul Teoriei Alegerii Sociale; în primul rând, „deciziile de comitet: un comitet/comisie trebuie să selecteze din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
interpersonale realizate într-un mod simplu, accesibil” [Sen, 1977b, p. 53]. În (1989), Seabright nota că „literatura formală în privința alegerii sociale este susceptibilă, ca toate sistemele formale, la o gamă largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
largă de interpretări. În cea mai familiară formă a acestora, TAS se referă, în mod esențial, la constrângerile impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
impuse mecanismelor de implementare a stărilor dezirabile ale societății, date fiind viziunile și preferințele exprimate ale membrilor acestora. Într-o formulare alternativă, TAS se referă la construcția constituțională, la vot, la lobby și comitete [...]. Există însă o interpretare mai atractivă: TAS este, de asemenea, [...] o examinare conceptuală a teoriilor normative despre societate - teorii care formulează ce anume face ca o alternativă să fie mai bună din punct de vedere social. Examinează modul în care judecățile furnizate de aceste teorii pot depinde
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
caracteristicilor pe care trebuie să le aibă o stare socială pentru a fi considerată una bună - bună din punctul de vedere al societății în general, și nu din cel al unui grup de interese din aceasta. O sarcină importantă a TAS este de a da un caracter precis acestor credințe despre binele social și de a întreba apoi: sunt acestea consistente?” [Seabright, 1989, pp. 365-366]. Voi reține din autorii citați două idei cu privire la natura cercetării din cadrul TAS: 1) în ceea ce privește analiza mecanismelor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
O sarcină importantă a TAS este de a da un caracter precis acestor credințe despre binele social și de a întreba apoi: sunt acestea consistente?” [Seabright, 1989, pp. 365-366]. Voi reține din autorii citați două idei cu privire la natura cercetării din cadrul TAS: 1) în ceea ce privește analiza mecanismelor de luare a deciziilor colective, a regulilor de votare, a sistemelor electorale, a constituțiilor și a elaborării indicatorilor normativi, Teoria Alegerii Sociale se comportă ca o știință socială; 2) în ceea ce privește analiza judecăților normative și a proprietăților
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]