KorAP: Find »[drukola/base=tataie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...38 >

949 matches

Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404

a văzut moașa că nu era în cameră, a fugit după ea și cum nici ea nu era mulțumită de situație, când a găsit-o și au dus-o la sala de naștere ți se vedea capul. La sfârșitul frazei tataie râdea cu lacrimi la gândul că puteam să cad în gaura wc-ului. Eram și mai dezamăgită decât de cuvântul „mă-ta”. Știam că tataie nu mințea, dar ideea că eu „fata Mării de la București” stârneam râsul oricui auzea povestea nașterii

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-o și au dus-o la sala de naștere ți se vedea capul. La sfârșitul frazei tataie râdea cu lacrimi la gândul că puteam să cad în gaura wc-ului. Eram și mai dezamăgită decât de cuvântul „mă-ta”. Știam că tataie nu mințea, dar ideea că eu „fata Mării de la București” stârneam râsul oricui auzea povestea nașterii mele, mă întrista. Tataie vorbea de unul singur. Priveam câmpul, fără să-i las impresia că mă interesa ce auzeam. -Auzi? Tac-tu când

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
la gândul că puteam să cad în gaura wc-ului. Eram și mai dezamăgită decât de cuvântul „mă-ta”. Știam că tataie nu mințea, dar ideea că eu „fata Mării de la București” stârneam râsul oricui auzea povestea nașterii mele, mă întrista. Tataie vorbea de unul singur. Priveam câmpul, fără să-i las impresia că mă interesa ce auzeam. -Auzi? Tac-tu când a aflat că a născut Maria o fată - de data aceasta suna mai frumos „Maria” - fugea ca nebunul de la ai

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
frumos „Maria” - fugea ca nebunul de la ai lui la noi și spunea la toată lumea că ești frumoasă ca el. Toți ne gândeam cu milă la Maria noastră: să facă ea o fată și asta urâtă?! Era pentru prima dată când tataie mă enerva; îl vedea pe tăticu urât și mai ales îi trecuse prin minte că Maria putea să facă o fată și asta urâtă? Mamaie mă incrimina cu neamul lui tăticu din Buzău, dar niciodată nu a îndrăznit să spună

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
prin minte că Maria putea să facă o fată și asta urâtă? Mamaie mă incrimina cu neamul lui tăticu din Buzău, dar niciodată nu a îndrăznit să spună că tăticu nu era frumos. Cum de îndrăznea el?! Pentru problema asta tataie era notat cu un punct negru în inima mea. -Și pe urmă? îl întrebam grăbită. -Pe urmă, continua tataie cu un aer ușurat, te-am văzut toți și erai așa de frumoasă, că ne-am spus: se vede de la o

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
din Buzău, dar niciodată nu a îndrăznit să spună că tăticu nu era frumos. Cum de îndrăznea el?! Pentru problema asta tataie era notat cu un punct negru în inima mea. -Și pe urmă? îl întrebam grăbită. -Pe urmă, continua tataie cu un aer ușurat, te-am văzut toți și erai așa de frumoasă, că ne-am spus: se vede de la o poștă că este fata Mării! Erai așa de bună, că ne întrebam dacă nu erai mută. Fruntea mi se

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
am văzut toți și erai așa de frumoasă, că ne-am spus: se vede de la o poștă că este fata Mării! Erai așa de bună, că ne întrebam dacă nu erai mută. Fruntea mi se descrețea încet, dar buba pentru tataie rămânea. -Când veneați la noi, mă-ta-mare îi spunea Marii să te ciupească să plângi nițel; ne temeam că nu aveai glas. Și fericit că nu fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul. -Pe la un an, te-

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
dacă nu erai mută. Fruntea mi se descrețea încet, dar buba pentru tataie rămânea. -Când veneați la noi, mă-ta-mare îi spunea Marii să te ciupească să plângi nițel; ne temeam că nu aveai glas. Și fericit că nu fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul. -Pe la un an, te-ai făcut rea, măi tataie! mi-a spus cu părere de rău. Cum intrai în curte, începeai să urli ca din gură de șarpe. Eram curioasă să știu

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
noi, mă-ta-mare îi spunea Marii să te ciupească să plângi nițel; ne temeam că nu aveai glas. Și fericit că nu fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul. -Pe la un an, te-ai făcut rea, măi tataie! mi-a spus cu părere de rău. Cum intrai în curte, începeai să urli ca din gură de șarpe. Eram curioasă să știu de ce, așa că fără nicio jenă i-am spus: -Tataie, povestește mai repede, dacă te oprești de fiecare

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
începeai să urli ca din gură de șarpe. Eram curioasă să știu de ce, așa că fără nicio jenă i-am spus: -Tataie, povestește mai repede, dacă te oprești de fiecare dată, o să trebuiască să stăm toată ziua în căruță ca să termini. Tataie s-a foit puțin nemulțumit de graba mea și cum elanul îi scăzuse, a reînceput povestea: -Urlai pentru că voiai să te urci pe cal. Am respirat ușurată. -Și?! Asta înseamnă că nu mă urcați?! l-am întrebat. -Cine îndrăznea să

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
a mea. Bănuind că ardeam de curiozitate, își relua repede ideea: -Când nu mai puteam de oboseală, tot plimbându-te prin curte, îmi trânteam căciula de pământ, iar mă-ta-mare te lua de pe cal, îți dădea o palmă la fund și..., Tataie se uita la mine cu coada ochiului, dar eu ascultam fără să clipesc, după care continua... -Îl înjura pe tac-tu și pentru tine și pentru Maria noastră, pentru că era prea slabă, măi tataie! -Și?! Tataie, ce mai făceam?! îl

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
dădea o palmă la fund și..., Tataie se uita la mine cu coada ochiului, dar eu ascultam fără să clipesc, după care continua... -Îl înjura pe tac-tu și pentru tine și pentru Maria noastră, pentru că era prea slabă, măi tataie! -Și?! Tataie, ce mai făceam?! îl întrebam nervoasă. Tataie începuse să dea semne de plictiseală. -Toți vecinii știau după gălăgie că amândouă sunteți la noi și din „nebuna Marii” nu te scotea nimeni. Când ai mai crescut nu ai mai

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
palmă la fund și..., Tataie se uita la mine cu coada ochiului, dar eu ascultam fără să clipesc, după care continua... -Îl înjura pe tac-tu și pentru tine și pentru Maria noastră, pentru că era prea slabă, măi tataie! -Și?! Tataie, ce mai făceam?! îl întrebam nervoasă. Tataie începuse să dea semne de plictiseală. -Toți vecinii știau după gălăgie că amândouă sunteți la noi și din „nebuna Marii” nu te scotea nimeni. Când ai mai crescut nu ai mai vrut pe

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
la mine cu coada ochiului, dar eu ascultam fără să clipesc, după care continua... -Îl înjura pe tac-tu și pentru tine și pentru Maria noastră, pentru că era prea slabă, măi tataie! -Și?! Tataie, ce mai făceam?! îl întrebam nervoasă. Tataie începuse să dea semne de plictiseală. -Toți vecinii știau după gălăgie că amândouă sunteți la noi și din „nebuna Marii” nu te scotea nimeni. Când ai mai crescut nu ai mai vrut pe cal; te urcai în faiton și te

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
de tac-tu toată ziua prin curte. -Mă mai bătea mamaie? -De ce să te bată?! mă întreba mirat. Dacă așa voia tac-tu asta era problema lui. Eram fericită, știam că tăticu niciodată nu m-ar bate. În schimb tataie reușea să-mi umbrească pentru câteva minute bucuria de a fi cu el în câmp. Mi-ar fi plăcut să-l aud povestind lucruri frumoase, că ar fi mândru de mine, să aș fi cea mai bună dintre nepoate, cea

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
de a fi cu el în câmp. Mi-ar fi plăcut să-l aud povestind lucruri frumoase, că ar fi mândru de mine, să aș fi cea mai bună dintre nepoate, cea mai deșteaptă și cea mai frumoasă. Dn păcate, tataie nu voia cu niciun chip să-mi măgulească vanitatea și în felul acesta nu auzeam decât răutăți cum „îi chinuisem pe toți din cauza calului și al faitonului.” -Tataie, m-am trezit vorbind dintr-o dată, îmi spui numai povești care nu

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
din cauza calului și al faitonului.” -Tataie, m-am trezit vorbind dintr-o dată, îmi spui numai povești care nu-mi plac. Vreau să ascult ceva care să mă bucure; după spusele tale înțeleg că am fost mai rea decât o „urzică”. Tataie m-a luat în brațe, m-a ridicat de pe locul meu ca pe un fulg, m-a așezat pe genunchii lui și după ce și-a plimbat fața prin părul meu, mi-a spus: -Nu știu de ce, măi tataie, nu am

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
o „urzică”. Tataie m-a luat în brațe, m-a ridicat de pe locul meu ca pe un fulg, m-a așezat pe genunchii lui și după ce și-a plimbat fața prin părul meu, mi-a spus: -Nu știu de ce, măi tataie, nu am văzut nimic din ce au făcut ceilalți nepoți, cu toate că sunt cu noi în sat; pe tine te iubim altfel și eu și mă-ta-mare. Poate, unde Maria a fost singura mea fată care s-a măritat departe sau poate

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
am să le spun țătăncilor astea guralive: „O să vedeți fa, asta este nepoata mea și a venit să-mi facă injecții, că sunt bolnav, și să-mi aducă o țuică!” Mă lăsam strânsă de brațele lui, gândindu-mă că, totuși tataie fără să-mi spună în fiecare zi, mă iubea ca pe mami. Ajunsesem în fața pământului lui tataie. -Fetița, stop! i-am spus iepei și am râs, strângându-ne degetele mici într-un cârlig amândoi, pentru că rostisem aceleași cuvinte deodată: -Tataie

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
să-mi facă injecții, că sunt bolnav, și să-mi aducă o țuică!” Mă lăsam strânsă de brațele lui, gândindu-mă că, totuși tataie fără să-mi spună în fiecare zi, mă iubea ca pe mami. Ajunsesem în fața pământului lui tataie. -Fetița, stop! i-am spus iepei și am râs, strângându-ne degetele mici într-un cârlig amândoi, pentru că rostisem aceleași cuvinte deodată: -Tataie, cine a murit? am strigat veselă. -Un drăcușor! mi-a spus. Sărind repede din căruță, tataie a

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
lui tataie. -Fetița, stop! i-am spus iepei și am râs, strângându-ne degetele mici într-un cârlig amândoi, pentru că rostisem aceleași cuvinte deodată: -Tataie, cine a murit? am strigat veselă. -Un drăcușor! mi-a spus. Sărind repede din căruță, tataie a slobozit calul, după care m-a coborât și pe mine cu mâinie lui puternice și cu degetele noduroase de muncă. -Ce fac, tataie? l-am întrebat veselă. -Nu faci nimic; mergi în urma mea și strângi buruienile în târnă, să

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-Tataie, cine a murit? am strigat veselă. -Un drăcușor! mi-a spus. Sărind repede din căruță, tataie a slobozit calul, după care m-a coborât și pe mine cu mâinie lui puternice și cu degetele noduroase de muncă. -Ce fac, tataie? l-am întrebat veselă. -Nu faci nimic; mergi în urma mea și strângi buruienile în târnă, să le luăm pe urmă acasă pentru vacă. În mintea lui asta însemna nimic; trebuia să stau aplecată și să pun una după alta buruienile

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
acasă pentru vacă. În mintea lui asta însemna nimic; trebuia să stau aplecată și să pun una după alta buruienile în târna din nuiele, făcută de el în timpul iernii, la gura sobei. Uitasem toate poveștile lui triste, eram fericită că tataie al meu, care era iute ca „suveica”, avusese încredere în mine de mă luase cu el la câmp să-l ajut. Am început să trag târna după mine, fără să aștept ca tataie să înceapă plivitul buruienilor. Stăteam dreaptă în

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
toate poveștile lui triste, eram fericită că tataie al meu, care era iute ca „suveica”, avusese încredere în mine de mă luase cu el la câmp să-l ajut. Am început să trag târna după mine, fără să aștept ca tataie să înceapă plivitul buruienilor. Stăteam dreaptă în capul locului, ca un soldat în ziua defilării, așteptând să încep cea mai importantă misiune din viața mea; în mai puțin de cinci minute deja, pe fundul târnei zăceau primele buruieni. Uitasem totul

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
încep cea mai importantă misiune din viața mea; în mai puțin de cinci minute deja, pe fundul târnei zăceau primele buruieni. Uitasem totul și eram fericită! Mă gândeam cu regret că, în primăvara viitoare aveam să fiu la școală, iar tataie o să muncească singur. Cu o undă de tristețe în voce l-am întrebat, la ce s-ar fi așteptat cel mai puțin: -Tataie, aud mereu ceva despre înțărcat. Mamaie spune că „Leana vrea să înțarce vițelul la vacă”. Cum m-

GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]