818 matches
-
modul cel mai simplu și util de abordare a problemei obiectivelor Învățământului superior constă În enumerarea anumitor declarații de intenții cu caracter general și În Încercarea de a preciza câteva din interpretările care li se pot da. Se consideră că taxonomia este un concept particular, aplicativ al ontologiei. Într-o taxonomie, concepte mai puțin generale sunt definite În funcție de concepte mai generale, acestea - În funcție de altele Încă mai generale decât ele ș.a.m.d. În filosofie, cuvântul „ontologie” desemnează un punct de vedere
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
obiectivelor Învățământului superior constă În enumerarea anumitor declarații de intenții cu caracter general și În Încercarea de a preciza câteva din interpretările care li se pot da. Se consideră că taxonomia este un concept particular, aplicativ al ontologiei. Într-o taxonomie, concepte mai puțin generale sunt definite În funcție de concepte mai generale, acestea - În funcție de altele Încă mai generale decât ele ș.a.m.d. În filosofie, cuvântul „ontologie” desemnează un punct de vedere sistematic asupra Existenței. Orientările prezentate, În continuare, printre cele propuse
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ele variază foarte mult. De obicei, se dă cea mai mare importanță obiectivelor din prima categorie, deoarece cursurile sunt În mod normal definite și analizate pe baza programelor respective. Sistemul taxonomic care a reținut cel mai mult atenția specialiștilor este taxonomia (adică, știința legilor de clasificare) obiectivelor Învățământului, prezentată, cu mai mulți ani În urmă, de către Bloom și colaboratorii săi. Ea deosebește trei mari categorii de obiective: cognitive, afective și psihomotorii - și oferă unele sisteme de clasificare pentru domeniile cognitiv și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mai simplu la cel mai complex: 1. Cunoaștere (cunoașterea datelor concrete; cunoașterea mijloacelor de tratare a datelor concrete; cunoașterea datelor universale și a abstracțiunilor Într-un 5 Bloom Benjamin S. et al. Taxonomy of educational objectives handbook 1: Cognitive domain (Taxonomia obiectivelor de Învățământ: domeniul cunoașterii), New York, N. Y. Longmans Green, 1956. 6 domeniu particular); 2. Înțelegerea (expresia; interpretarea; extrapolarea); 3. Aplicarea; 4. Analiza (analiza elementelor; analiza relațiilor; analiza structurilor); 5. Sinteza (prezentarea unei comunicări personale; elaborarea unui plan sau proiect
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
menționate anterior, făcându-se distincție Între cunoașterea conținutului și Înțelegerea sa. Nivelele 3 până la 6 corespund celei de a doua categorii de obiective - dezvoltarea capacităților intelectuale. Cea de a treia categorie de obiective, privind formarea aptitudinilor, ține de domeniul afectiv. Taxonomia nu ne oferă nici un criteriu pentru alegerea obiectivelor, Însă, datorită ei, dispunem de un limbaj util pentru analizarea acestei probleme. Caracterul ei de știință a ierarhizării ne obligă să ne gândim că rezultatele la nivelele superioare vor depinde de ceea ce
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
elaborarea unui material didactic adecvat. Cum În Învățământul superior resursele consacrate Îmbunătățirii cursurilor sunt reduse, nu se poate forma o idee corectă despre posibilitățile pe care ar putea să le ofere acest mod de abordare a problemei. La nivelul strategiei, taxonomia lui Bloom are Întrebuințări conexe; ea poate servi la analizarea și compararea diferitelor planuri de Învățământ și la adaptarea examenelor la obiectivele studiilor la care se referă, la apreciere. Într-un studiu mai avansat de particularizare, ea poate servi, de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Întâmplă destul de des să fie cerute la nivelul 6 lucrări destul de complexe, În timp ce nivelul 4 a fost aproape În Întregime neglijat. Se Întâlnește aici una dintre consecințele obișnuite ale planului de studiu axat pe conținutul programei. Importanța domeniului cognitiv al taxonomiei lui Bloom este larg admisă și se utilizează pe scară largă la analiza planurilor de Învățământ. Domeniul afectiv din taxonomia lui Bloom este mai puțin cunoscut. Acest domeniu este cel al obiectivelor legate de aspirații, de aprecieri, de atitudini și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
neglijat. Se Întâlnește aici una dintre consecințele obișnuite ale planului de studiu axat pe conținutul programei. Importanța domeniului cognitiv al taxonomiei lui Bloom este larg admisă și se utilizează pe scară largă la analiza planurilor de Învățământ. Domeniul afectiv din taxonomia lui Bloom este mai puțin cunoscut. Acest domeniu este cel al obiectivelor legate de aspirații, de aprecieri, de atitudini și de valori și este axat pe noțiunea de „interiorizare”. Interiorizarea cea mai elementară se reduce la conștientizarea că ceva există
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
atitudini și de valori și este axat pe noțiunea de „interiorizare”. Interiorizarea cea mai elementară se reduce la conștientizarea că ceva există, În timp ce pe treapta superioară ea se manifestă printr-o atitudine care este un element esențial al caracterului subiectului. Taxonomia lui Bloom În domeniul afectiv cuprinde: 1. receptivitatea (conștientizarea; dorința de a recepționa; atenție spontană sau atenție voluntară); 2. Reacția (acceptarea; voința de a reacționa; satisfacția pe care o procură reacția); 3. Evaluarea (acceptarea unei valori; preferința acordată unei valori
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
o problemă. A evalua A aprecia răspunsurile; a judeca corectitudinea lor; a evalua procedeul aplicat, pentru a ajunge la soluție; a critica dovezile, a aprecia importanța unei probleme. S-a propus și alt sistem de clasificare care are la bază taxonomia lui Bloom, Însă modificată corespunzător, În sensul că i s-a adăugat o dimensiune importantă, definindu se pentru obiectivele procesului de Învățământ trei nivele: a - nivelul conceptual, relativ abstract este cel la care au loc discuțiile asupra temelor „extindere sau
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
b - nivelul manifestării care se referă la modul În care se poate demonstra că un student a atins un obiectiv și c - nivelul operațional, care definește un obiectiv În funcție de mijloacele precise folosite pentru aprecierea lui. Cele trei nivele propuse În taxonomia lui Bloom modificată, pot și ele să servească drept bază pentru primele trei etape ale unei concepții metodice asupra elaborării cursurilor. Totuși, clasificarea lui Bloom, care corespunde În mod aproximativ „nivelului manifestării”, la taxonomia lui Bloom modificată este mai greu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
lui. Cele trei nivele propuse În taxonomia lui Bloom modificată, pot și ele să servească drept bază pentru primele trei etape ale unei concepții metodice asupra elaborării cursurilor. Totuși, clasificarea lui Bloom, care corespunde În mod aproximativ „nivelului manifestării”, la taxonomia lui Bloom modificată este mai greu de utilizat. Aceasta se datorează probabil faptului că, inițial, taxonomia lui Bloom era destinată mai curând analizei investigațiilor decât formulării unor obiective apriori. Dacă, elaborând planul unui curs, cineva Încearcă să se plaseze imediat
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
bază pentru primele trei etape ale unei concepții metodice asupra elaborării cursurilor. Totuși, clasificarea lui Bloom, care corespunde În mod aproximativ „nivelului manifestării”, la taxonomia lui Bloom modificată este mai greu de utilizat. Aceasta se datorează probabil faptului că, inițial, taxonomia lui Bloom era destinată mai curând analizei investigațiilor decât formulării unor obiective apriori. Dacă, elaborând planul unui curs, cineva Încearcă să se plaseze imediat la nivelul manifestării, riscă să ajungă la grupuri de obiective fracționate și fără legătură Între ele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
-i oferi Înțelegerea mai deplină a conținutului unei discipline sau trebuie să fie conceput În principal pentru dezvoltarea capacităților și proceselor intelectuale la o anumită disciplină, conținutul cursului fiind doar materie brută pe care se exersează acest proces. Propunând o taxonomie, Bloom pune accentul pe dezvoltarea unor capacități intelectuale plecând de la cunoștințe adecvate dintr-o anumită disciplină. Dacă necesitatea unui conținut este recunoscută la primele nivele ale modelului, el acordă totuși o importanță deosebită obiectivelor care marchează dezvoltarea proceselor intelectuale. Dimpotrivă
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
aceea, proiectanții curriculum-ului oricărei specialități din Învățământul superior optează pentru elaborarea unor strategii didactice focalizate asupra obiectivelor, care presupun obligativitatea formulării sarcinilor cu țintă pe obiective operaționale și a situațiilor optime de Învățare. În elaborarea strategiilor din Învățământul superior, taxonomiile (ca abordări sistematice, clasificatoare, descriptive și explicative, construite pe criterii de ierarhizare, complexitate și - pe cât posibil - completitudine) s-au impus mai ales prin cercetările lui B.S. Bloom si colaboratorilor lui pe baza cărora se adoptă politicile educaționale. Operaționalizarea obiectivelor În
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și India, cum funcționează homeopatia” . Contribuțiile teoriei cuantice aduse realizării actului medical și psihologiei medicale se pot concretiza În următoarele considerațiuni: 1. Permite a se integra toate principiile distincte a diverselor școli de medicină; 2. Gândirea cuantică ajută la formularea taxonomiei specifică aprecierii Îmbolnăvirii și vindecării; 3. În concordanță cu salturile cuantice către conștiința unificatoare și sinele cuantic, permite realizarea unei opțiuni Între Îmbolnăvire și vindecare. 4. Ajută la Înțelegerea fenomenelor așa zis inexplicabile ale medicinei, precum și vindecarea spontană ca manifestare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
adică un mod de dispunere a elementelor care Îl compun. Supradotarea intelectuală desemnează un nivel intelectual semnificativ mai mare decât cel mediu al populației. Talentul o combinare specifică a aptitudinilor care asigura posibilitatea realizării creatoare și originale a unei activități. Taxonomia - este un concept provenit din psihologia Învățării și este o generalizare a conceptului de sistem de clasificare, impune condiții noi, pretențioase, În sensul că este necesar ca ordinea termenilor folosiți la descrierea diverselor categorii de clasificare să corespundă unei ordini
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
între stat și societatea civilă 11. Totuși, oricît de importante ar fi fost, revoluția internațională și transformările sale ulterioare troțkismul, maoismul, titoismul n-au afectat decît latura "muncitori" a clivajului capitaliști / muncitori. Pe lîngă acesta, ținînd cont și de regulile taxonomiei, observăm că este vorba de un sub-clivaj care cuprinde o sub-familie de partide. Dacă prezența unui clivaj stat / societate civilă, rezultat din revoluția internațională nu se justifică în cazul democrațiilor occidentale, acesta are o mare importanță în democrațiile populare. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
mai curând "a-l învăța să pescuiască, decât a-i da pești mulți" educatului. Ca istorie a problemei competențelor transversale, să reactualizăm propunerea lui L. D'Hainaut (1981, pp. 122-146, 367-380) privind posibilitatea utilizării într-un curriculum eficient a unei taxonomii a obiectivelor interdisciplinare intelectuale, derivate dintr-un anume profil de formare, axat pe rolurile esențiale necesare integrării ulterioare: a dobândi informații și a le trata, a găsi relații în mediul înconjurător, a comunica, a traduce un mesaj, a se adapta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
forme empirice din Antichitate, până la punctul de referință marcat de J. Dewey (1902, Copilul și curriculumul) și până astăzi. Astfel putem identifica: construirea de curricula integrale, prin dezvoltare sau optimizare complexă (prin centrare pe sarcini de dezvoltare sau centrare pe taxonomii ale obiectivelor pedagogice sau centrare pe cercetarea nevoilor de cunoaștere sau prin centrare transdisciplinară sau prin centrare pe competențe și capacități), prin variate moduri de structurare, prin alternarea sau convergența tipurilor conturate. Care este corespondența între noua paradigmă a curriculumului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
social. Nu o să intrăm în profunzimea fiecărui mănunchi teoretic în parte, mai ales că oricare dintre ele are variante diferite în funcție de autorul la care ne raportăm, ci o să le tratăm în continuare la modul ideal tipic, ghidându-ne totuși după taxonomiile propuse de Appelbaum (1970) și Sztompka (1993). În plus, trebuie spus că orice discuție în ceea ce privește schimbarea socială este însoțită implicit de: ideile de timp, diferență, eveniment sau proces și reper. Cu alte cuvinte, schimbarea vizează un eveniment sau proces social
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Cu alte cuvinte, societățile se dezvoltă, ajung la o perioadă de maximă înflorire și apoi intră în declin asemenea organismelor cu care sunt comparate. Viața înseamnă armonie perfectă. De aici derivă în mare parte logica asumpțiilor vezi pentru comentarii și taxonomii asemănătoare Smith (1973:26-9) sau Sztompka (1993:100-12) la care subscriu într-o măsură mai mare sau mai mică evoluționiștii: a) Organicism societatea este un organism ale cărui părți se află în relație și care joacă roluri și funcții specifice
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste perspective se prefigurează principalele axe în jurul cărora sunt construite discursurile (ai căror poli sunt considerați de unii generatori de opoziții de unde și taxonomiile curente -, dar pe care preferăm să îi considerăm ca fiind mai degrabă complementarități) în teoriile curente asupra identității: cultură ereditate, structură acțiune, colectiv personal, afectivitate cogniție, emic etic. 3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
același timp este văzută ca inefabilă (sacră) și i se atribuie o importanță nemăsurată, deci își are geneza și într-o atribuire de natură cognitivă. Un alt cercetător ce poate fi inclus în categoria esențialiștilor este van den Berghe. În taxonomiile identității etnice sau naționale, concepția sa este cunoscută sub numele de sociobiologism. În loc să accentueze asupra culturii și percepției sacralității legăturii sociale, așa cum a făcut Geertz, el continuă și dezvoltă ideea lui Shils referitoare la consangvinitate și relație genetică sau biologică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ajute să creionăm un profil axiologic căruia să-i putem studia stabilitatea sau dinamica. Pe lângă condițiile impuse de disponibilitatea datelor, am ținut cont în alegerea factorilor nu doar de teoriile referitoare la sistemele valorice invocate anterior, ci și de o taxonomie rezultată din analizele lui Arts ș.a. (2003:23-48). Acești autori identifică, pe baza datelor EVS, două dimensiuni ale universului axiologic (similare atât la nivel social, cât și la nivel individual): o dimensiune care ar reprezenta orientarea social-liberală (ale cărei trăsături-cheie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]