27,041 matches
-
care ne aflăm. Dacă nu se va răspunde cu acțiuni reale, ci cu vorbe, la cererile de eradicare a unei corupții ce poate fi definită drept cea mai mare problemă a democrației (așa cum este ea) din România atunci mi-e teamă că scenariul centralizării absolute a puterii ar putea deveni realitate. O Românie izolată de Vest este, mă obstinez să cred, un itinerariu pe care clasa politică va ști să-l evite. Am fost întrebat în repetate rînduri în ultima perioadă
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
antisemitism "larvar" care a îmbrăcat formele unui "antisemitism de stat" între 1938 și 1944, iar Mircea Eliade și Emil Cioran au aderat într-adevăr la mișcarea legionară. Dar, crede Mircea Iorgulescu, cercetătorul acestor chestiuni nu trebuie să cadă victimă "tiraniei temei". El trebuie să judece aceste situații liber, ca pe niște "produse intelectuale", cu mintea limpede, "după normele și măsurile de judecată adecvate". Și nu se poate spune că sfatul său este unul greșit. Corectitudinea cronicarului este fără fisuri și el
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
de la noile promoții. Noaptea are trei plantoane. În general, armata are o gramatică ușoară, dar, ca să o înveți, trebuie întâi să taci. Să privești și, mai ales, să asculți totul. ș...ț Timpul este continuu și trebuie să-ți fie teamă cât de puțin. Înainte de culcare măcar. Pentru că armata este cu totul și cu totul altceva." (p. 22) O povestire excelentă este și Mentă și diluant, unde doi tineri, vopsind înaltul acoperiș al unei case, urmăresc de acolo de sus tot
Povestiri pe 16 mm by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12771_a_14096]
-
scormonească prin biblioteci pentru a vedea în mod concret cît din aceste cărți cu aspect jalnic (tipar ilizibil, hîrtie îngălbenită înainte de vreme, coperte lipsite de gust) mai poate fi recuperat astăzi din punct de vedere estetic. Lipsa de timp și teama de eventualele deziluzii majore în fața unor producții literare care ne-au marcat existența în urmă cu vreo două decenii amînă mereu foarte necesarul proces de revizuire a literaturii scrise înainte de 22 decembrie 1989.Romanele lui Mihai Zamfir, Poveste de iarnă
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
și amar, inspiră compasiune. Moartea planează invariabil peste cerul acestor povestiri - dovadă că suicidul îl preocupa pe autor, ca motiv literar, încă dinainte de Circul nostru... De aceea, câteva povestiri din această primă parte a cărții par doar niște tatonări a temei în cheie tragică, urmând ca prozatorul să descopere un ton mai potrivit, declanșator de efecte literare puternice, în romanul tocmai menționat. Cu siguranță, această primă secvență este și cea mai realizată, iar povestirea de rezistență Patru povestiri care compun o
Povestirile lui Teodorovici by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12825_a_14150]
-
Marghiloman și Carp. Frică, suspiciune, vinovăție Subiectul epic e destul de palpitant, punctat de interiorizările și problematizările lui Remus Lunceanu, ca protagonist al întâmplărilor. Se instalează ocupația, "începe robia" (p. 38), se desfășoară spectacolul dezgustător al oportuniștilor filogermani. încrederea dispare, iar teama crește: "Simțeam parcă întinsă deasupra capetelor noastre o gheară nevăzută, ce ne amenința cu sugrumarea" (p. 39) - așa își transcria Remus Lunceanu starea, făcându-ne pe noi să ne gândim la proliferarea acestei senzații fizice de sugrumare în conștiința încărcată
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
minus fața de vârsta autorului), frământat până la istovire de suspiciunile confraților, în timpul primului război. Plecat din Ardeal în urmă cu zece ani, e suspectat la București, în timpul ocupației germane, de lipsă de loialitate față de statul austro-ungar; refugiat la Iași, din teama de a nu fi arestat și probabil condamnat la moarte pentru eschivă de la recrutare, e bănuit de confrați ca spion al regimului de ocupație. Suspiciunea generalizată îl copleșește, îl împinge la sinucidere, după cum se explică resorturile acestei drame în avertismentul
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
se vrea thriller politic), indiferent de genul cu care se "cuplează", par să revină la cea mai îngustă definiție a termenului: nu să te facă să gândești, nu să-ți dea fiori, ci să te sperie pur și simplu. Iar teama e greu de extras de la spectatori bombardați cu violență la orice emisiune de știri, așa că trebuie deturnată către cei mai fragili membrii ai societății... Găsiți înspăimântător un cuțit împlântat în burta unei femei gravide? Căci acesta e punctul forte/climaxul
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
Domnu', dumeatale chiar crezi că a fi penibil e simplu, mai ales la televiziune ? Ia privește la România 1: doi flăcăiași vânjoși 2), "scăpați" în studio și crezându-se în mare vervă spirituală, se amuză reciproc, încât aproape mi-e teamă să nu li se întâmple ceva. E o chinuială 3) de toată isprava și meritul - brava lor! Eu, de exemplu, n-aș fi în stare... Simt nevoia să fiu răutăcios și-i zic: -N-ai putea, fiindcă nu ești angajatul Agenției
O factură și niște ghiveciuri by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12317_a_13642]
-
o viață de impostură, derulată (în cele mai multe cazuri) în afara literaturii. Succesul adevărat - indicat de interesul și pasiunea cu care sunt citite cărțile cuiva - nu este cunoscut niciodată de acești scriitori autoinventați și autoproclamați, cu complicitatea unor critici literari paralizați de teamă sau silă. Așa cum există o lege care pedepsește hărțuirea sexuală, ar trebui instituită și una care să sancționeze - drastic - hărțuirea literară.
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
explica un fenomen părelnic "simplu" printr-un cumul de ipoteze ale complexității, are loc tranziția de la o extremă la alta. Abordarea lui Creangă prin prisma unui șir de speculații imprevizibile a reflectat un soi de dinamizare lăuntrică, de autoîncărcare a temei ce părea epuizată, o dovadă reprezentînd în acest sens și subtilul eseu al lui Mircea Moț, Ion Creangă sau pactul cu cititorul. Autorul relevă două atitudini antinomice ale lui Ion Creangă în raport cu creația sa. Omul Creangă se arată purtat de
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
toată seminția viitoare e condamnată să-și ispășeacă din greu vina, este tocmai ceea ce încoronează ființa excepțional de dotată în raport cu lumea instinctuală, necuvântătoare - cunoașterea supremă a binelui și răului, știința, regina rasei umane. E ca un regim autoritar, care, de teama unei revolte, ordonă o cenzură aspră. Biserica, occidentală mai cu seamă, ca instituție, prin inchiziția ei și prin arderile pe rug ale teologilor inspirați ca și ale marilor cărturari, a dovedit din păcate acest lucru. Începe viața obișnuită de familie
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
pe teren statutul de "rezervă"... Totul plutea într-un mister desăvârșit... În orice caz, împreună cu Haralampy, am admirat cu simț patriotic detașarea și relaxarea cu care majoritatea jucătorilor noștri au abordat meciul. Au fost destule momente în care, fără nici o teamă - cum spuneam - atunci când mingea se afla la un coechipier, ceilalți, cu mâinile în șolduri, păreau să se întrebe amuzați: -Ia uite, bă, la nebunu' ăla - oare ce vrea să facă cu mingea ? Iar dintr-un colț al micului ecran, sau
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
mă bag și eu în joc... Căci, orișicît, știu mai multe decît bietul Iegor. Aș putea să-i pun cîteva întrebări la care să-i fie mai greu să răspundă. Cu privire la vultur? Nu neapărat. Nu, nu cred să-i fie teamă că va intra în debara și va descoperi vulturul. Nu, pentru că încuiase și pusese cheia într-o casetă pe care o ținea la loc sigur. Și-apoi ce dacă dă peste vultur? Nu are voie să țină o pasăre în
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
Cititorii au dorit mai mult spațiu pentru prezentarea cărților de poezie și eseuri (pînă acum precumpăneau romanele, biografiile, memorialistica). Au sugerat introducerea și a altor forme de jurnalism literar, mai vioaie: pornind de la o carte lansată de curînd - dezbaterea unei teme, din diferite unghiuri și cu opinii diverse. Sau o anchetă în jurul unui autor mai puțin cunoscut. Au vrut mai mult spirit critic și mai puțină complezență în cronici și recenzii. Au cerut pagini de dialog cu ei, un loc unde
"Le Magazine littéraire" by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12383_a_13708]
-
antonescian. Rămîne adeptul gîndirii marxiste, dar este permanent obsedat de "hahalerism", de scîrbavnicul "cameleonism rentabil" și devine tot un "grefier al stărilor morale", un Istoriograf lucid al Platoneștiului "îndemonit". Judecînd după numărul mare de cărți publicate (toate parabole vătuite autobiografic), teama lui pare să fi fost aceeași: să nu moară "nemărturisit". Dacă I. D. Sîrbu scrie "în postumitate", fiind revelația absolută a prozatorilor cu o autentică și cutremurătoare "operă de sertar", P. Georgescu scrie mult și, așa-zicînd, la lumină, dar își
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
a-și fi dat seamă sieși de trădarea comisă. în forma ei totală, paradigma e indisolubil legată de conștiință. înainte de a-i imputa alții greșeala, Iuda se face singur răspunzător. Se detestă pe sine și se autonimicește, poate și de teama sau orgoliul de a nu fi pedepsit pentru moartea celui crucificat, blasfemiator, între doi tâlhari. Prin căință, Iuda se ridică deasupra actului abominabil, se înfruntă pe sine însuși. E ca o iluminare. în fond, conștiința ca "sinteză creatoare" l-a
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
hilare, de pe vremea cînd arta se făcea în fabrică și se comercializa la căminul cultural și în emisiunile lui Păunescu, cine ar mai avea acum curajul să spună despre un artist că este amator, fără a se sfii și fără teama că-l insultă iremediabil pe cel vizat? Și totuși, cuvintele trebuie recuperate și demnitatea lor urgent restaurată. Pentru că termenul amator nu se referă la valoarea unei activități, ci la circumstanțele în care ea are loc. Spre deosebire de profesionist, care lucrează obligat
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
tendința tot mai evidentă de sociabilizare etc. Materialismul și cinismul, ce păreau să fie armătura postmodernismului, nu au cîștigat definitiv. Un nou umanism și o rezonabilă doză de ,optimism" sînt posibile. Ca indivizi umani dominați și de euforii și de teama de moarte, nu am călătorit prea departe cu postmodernismul. Dispariția frontierelor care făceau dificilă comunicarea în timp și spațiu nu ne-a ușurat afirmarea personalității, ci ne-a complicat-o. Iar noua libertate nu ne-a simplificat raporturile cu sentimentul
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
care, de fapt, jucaseră în culise. Ei sunt, în oglindă, imaginea miniștrilor și-a parlamentarilor posesori de jeep-uri nichelate. S-a tot vorbit de salariile profesorilor, dar n-am auzit o vorbă despre salariile liderilor sindicali. Tare mi-e teamă că în ziua când vor fi obligați să și le declare vom avea mari surprize. Surprize vor fi, de asemenea, în legătură cu afacerile derulate de unii dintre ei. Vom constata că prieteșugul de la televizor cu Puterea e continuarea la lumina zilei
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
de ce ani de zile, actorii au refuzat partiturile. Greu au înțeles codul scriiturii, lumea abstractă și, totuși, atît de concretă a lui Beckett. Sau tocmai concretețea altfel formulată a inhibat. Șir de regizori care nu au putut decoda metafora. O teamă culturală și nu numai. Așteptîndu-l pe Godot" Un amestec pe muchie de prăpastie între parodie și dramatism, accente sonore de comic de circ, de filme mute, în alb și negru, de sunete, lumini, cuvinte, tăceri. Acest amestec a vrut să
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
împotriva lui însuși, care, respingîndu-i pe ceilalți, se respinge pe sine, care, adoptîndu-i pe ceilalți, se ia pe sine în stăpînire." Dar și notații mărunte, contaminate de angoasa existenței/inexistenței sensului. Despre Rodica, veșnicul, devotatul sprijin, despre Marie-France și despre teama de a nu-i putea asigura un viitor, despre seninul cerului de vară, despre importanța mesei de prînz. Apoi cîteva - magnifice - "exerciții de stil". Mai pot să scriu?, se întreabă Eugen Ionescu și încearcă - suberbă angoasă!, superb răspuns! - variante scurte
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
au ieșit 500 în cap. Dar și dacă ar fi doar 400 de asemenea rechini și tot ar fi mult. Să zicem însă că un scriitor român publică un roman non-ficțional intitulat Cei 300, fiindcă mai scade și el, de teamă să nu-l acuze cititorii că fantazează. Cu siguranță că i se va reproșa că a căzut în doaga autorilor de romane foileton din secolul 19. Fiindcă și 300 sunt mulți, iar povestea nu mai miroase a favoritism pentru unul
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
abundă în noi, pentru că, trimise sau îngăduite de El, ele trebuie purtate cu răbdare, după asemănarea lui Hristos. Dacă uneori lovitura încercării este dificil de îndurat, privește la Hristos rănit pentru tine. Îndrăgostiții își scriu pentru a-și aminti mutual teama de a fi uitați. De aceea Iisus Hristos, Care te iubește, îți trimite încercări, El, pe Care tu L-ai uitat când ți-a fost bine. Privește! Chiar El a păstrat, pentru ca tu să-ți amintești, cicatricile rănilor suferite pentru
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
îmbătrânește de la o zi la alta și e hotărâtă să-și schimbe planurile. Aud de la alții că nu-i logodită cu nimeni și trag nădejdea că va fi a noastră. Nu mă hotărăsc să mă informez în legătură cu acest lucru, din teamă că maică-sa va începe să se laude cu noi dinainte, dar voi face tot ce-mi stă în puteri pentru a vă fi de folos" (p. 189). Interesul reciproc scade cu timpul și Antioh renunță la însăși ideea de
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]