1,816 matches
-
a regulamentului „pentru corespondența telegrafică”. Telegramele considerate ca prejudiciabile legilor și siguranței statului sau moralei nu erau primite. Telegramele se scriau numai în limbile engleză, franceză sau germană. Taxa se stabilea după numărul de cuvinte. De la 1 iunie 1855, taxa telegrafică se plătea și în funcție de distanță, iar de la 15 septembrie 1855, ea se majora de la 25 de cuvinte în sus pentru fiecare 10 cuvinte. Tariful era foarte ridicat. După câte afirma un contemporan, „corespondența telegrafică e costisitoare, încât ea nu poate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cuvinte. De la 1 iunie 1855, taxa telegrafică se plătea și în funcție de distanță, iar de la 15 septembrie 1855, ea se majora de la 25 de cuvinte în sus pentru fiecare 10 cuvinte. Tariful era foarte ridicat. După câte afirma un contemporan, „corespondența telegrafică e costisitoare, încât ea nu poate fi într-o deobște întrebuințare”. La 10 iunie 1855, a intrat în vigoare un nou regulament, prin care au fost stabilite atribuțiile direcției centrale telegrafice și s-a luat hotărârea ca toate actele referitoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
era foarte ridicat. După câte afirma un contemporan, „corespondența telegrafică e costisitoare, încât ea nu poate fi într-o deobște întrebuințare”. La 10 iunie 1855, a intrat în vigoare un nou regulament, prin care au fost stabilite atribuțiile direcției centrale telegrafice și s-a luat hotărârea ca toate actele referitoare la serviciul telegrafic să fie scrise în limbile franceză sau germană (art. 2), iar dovezile pentru sumele de bani intrate în casă, scrise în limba română, trebuiau să fie întovărășite de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încât ea nu poate fi într-o deobște întrebuințare”. La 10 iunie 1855, a intrat în vigoare un nou regulament, prin care au fost stabilite atribuțiile direcției centrale telegrafice și s-a luat hotărârea ca toate actele referitoare la serviciul telegrafic să fie scrise în limbile franceză sau germană (art. 2), iar dovezile pentru sumele de bani intrate în casă, scrise în limba română, trebuiau să fie întovărășite de o traducere în limbile germană sau franceză (art. 9). În luna noiembrie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
treilea tratat adițional al Uniunii austro-germane, pe care domnitorul îl ratifica. După cum se vede, aceasta a fost o perioadă de dibuiri și încercări de organizare a acestei instituții, conform obligațiilor pe care și le asumase Moldova, ca membră a Uniunii telegrafice austro-germane. Dificultățile întâmpinate se datorau și greutăților de adaptare a regulamentelor Uniunii, cărora era greu să li se găsească o formă potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regulamentelor Uniunii, cărora era greu să li se găsească o formă potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care l-au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul din 10 iunie 1855 dispunea, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
potrivită de aplicare la realitatea moldovenească. Această perioadă poartă din plin pecetea ocupației austriece, precum dovedește rolul pe care l-au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul din 10 iunie 1855 dispunea, în art. 1, că „toate birourile telegrafice sunt sub directa atârnare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au avut funcționarii austrieci în telegrafia moldoveană. Toate regulamentele telegrafice, aplicate în Moldova, au fost întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul din 10 iunie 1855 dispunea, în art. 1, că „toate birourile telegrafice sunt sub directa atârnare a biroului centralu din Iași; la el au a să adresa pentru toate cererile și raporturile lor și sunt datoare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întocmite după prevederile „tratatelor” Uniunii telegrafice austro-germane și au fost elaborate de funcționari austrieci, angajați în Moldova. Aceste regulamente acordau rolul de conducător biroului central telegrafic din Iași. Regulamentul din 10 iunie 1855 dispunea, în art. 1, că „toate birourile telegrafice sunt sub directa atârnare a biroului centralu din Iași; la el au a să adresa pentru toate cererile și raporturile lor și sunt datoare a îndeplini toate poruncile sale”. Adaosul din septembrie 1855 la acest regulament prevedea sporirea considerabilă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au a să adresa pentru toate cererile și raporturile lor și sunt datoare a îndeplini toate poruncile sale”. Adaosul din septembrie 1855 la acest regulament prevedea sporirea considerabilă a atribuțiilor biroului central, care obținea dreptul de a dirija toate lucrările telegrafice, drept care aparținuse până atunci Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dirija toate lucrările telegrafice, drept care aparținuse până atunci Departamentului lucrărilor publice, precum și dreptul de sancționare a funcționarilor etc.. Aceste prevederi ar fi avut urmări pozitive, numai în cazul când conducerea telegrafiei ar fi aparținut funcționarilor pământeni. Cum însă biroul central telegrafic - ca și cele ținutale - era condus de austrieci, aceștia căpătaseră drepturi noi, pe care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care ei le vor folosi conform intereselor lor. De aici abuzuri, conflicte și începutul luptei funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul 5 al regulamentului pentru corespondența telegrafică preciza că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna că se acorda austriecilor deplina libertate de a face tot ceea ce doreau, fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționarilor autohtoni împotriva austriecilor, luptă de care ne vom ocupa la locul potrivit. Unele dispoziții ale regulamentelor erau inadmisibile. Articolul 5 al regulamentului pentru corespondența telegrafică preciza că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna că se acorda austriecilor deplina libertate de a face tot ceea ce doreau, fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că „guvernul nu ia asupra sa nici o responsabilitate despre serviciul corespondenței prin canalul telegrafic”. Această dispoziție însemna că se acorda austriecilor deplina libertate de a face tot ceea ce doreau, fără riscul de a fi trași la răspundere. În fine, regulamentul telegrafic din 1858 prezenta multe îmbunătățiri, dar rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu mărginirea dritului de inspecție a autorităților și a amploiaților competenți”. Funcționaarii austrieci aveau astfel posibilitatea să afle toate secretele politice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
guvernau, după cum se va vedea mai jos. La toate acestea, trebuiesc adăugate abuzurile Curții suzerane. Iată doar două exemple: Favzi Pașa, comisarul Porții în Comisia Europeană a Dunării, dorea să fie găzduit chiar în casele în care era instalat biroul telegrafic din Galați, unul din cele mai aglomerate birouri din Moldova. Ca răspuns la insistențele sale, în douăzeci și patru de ore, din ordinul lui N. Istrati, directorul Departamentului lucrărilor publice, casele au fost evacuate și puse la dispoziția pașei. Un alt abuz
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit piedici nu mai puțin dificile în organizarea bunei funcționări a acestei instituții. Edificatoare, din acest punct de vedere, este organizarea pazei liniilor telegrafice. Funcția de revizori pentru liniile telegrafice a aparținut, până la 22 noiembrie 1856, unui număr de zece epistați, plătiți anual de către stat cu 48.000 lei (400 lei pe lună). În 1856 au fost desființate aceste funcții, iar îndatoririle lor au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit piedici nu mai puțin dificile în organizarea bunei funcționări a acestei instituții. Edificatoare, din acest punct de vedere, este organizarea pazei liniilor telegrafice. Funcția de revizori pentru liniile telegrafice a aparținut, până la 22 noiembrie 1856, unui număr de zece epistați, plătiți anual de către stat cu 48.000 lei (400 lei pe lună). În 1856 au fost desființate aceste funcții, iar îndatoririle lor au fost trecute asupra epistaților de drumuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
000 lei (400 lei pe lună). În 1856 au fost desființate aceste funcții, iar îndatoririle lor au fost trecute asupra epistaților de drumuri, care, la salariul lor, au primit un adaos de 100 lei pe lună. Au fost exceptate liniile telegrafice de pe teritoriile ținuturilor Tutova și Covurlui, „unde nu sunt asămine epistați de cantoniști, nefiind șosăli”, pentru care au fost angajați doi epistați, cu câte 200 lei pe lună. Asemenea măsuri au fost dictate de motive financiare. Același sistem a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unde nu sunt asămine epistați de cantoniști, nefiind șosăli”, pentru care au fost angajați doi epistați, cu câte 200 lei pe lună. Asemenea măsuri au fost dictate de motive financiare. Același sistem a fost aplicat și cantoniștilor. Acolo unde linia telegrafică urma șoseaua, cantoniștii șoselelor au avut în grija lor și linia telegrafică; în caz contrar, au fost angajați cantoniști speciali pentru paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost angajați doi epistați, cu câte 200 lei pe lună. Asemenea măsuri au fost dictate de motive financiare. Același sistem a fost aplicat și cantoniștilor. Acolo unde linia telegrafică urma șoseaua, cantoniștii șoselelor au avut în grija lor și linia telegrafică; în caz contrar, au fost angajați cantoniști speciali pentru paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au fost dictate de motive financiare. Același sistem a fost aplicat și cantoniștilor. Acolo unde linia telegrafică urma șoseaua, cantoniștii șoselelor au avut în grija lor și linia telegrafică; în caz contrar, au fost angajați cantoniști speciali pentru paza liniilor telegrafice. Ei au fost așezați la distanța de cincizeci de stâlpi unul de altul. În schimbul prestării serviciului de pază, ei au primit, conform hotărârii Sfatului Administrativ, pământ pentru hrană și au fost scutiți de bir, mai bine zis birul lor a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dreptul proprietății”. Această problemă a rămas mult timp nerezolvată. Rezolvarea ei era strâns legată de însăși desființarea regimului feudal. Buna organizare și funcționare a telegrafiei mai cerea și un număr corespunzător de cadre. Cerințele se măreau pe măsura sporirii liniilor telegrafice. S-a apelat atunci la Academia ieșeană. Elevii au primit însă acest apel cu un refuz categoric pentru motivele următoare: incertitudinea creată de război, al cărui rezultat, în anii 1854-1855, nu putea fi încă întrevăzut; părăsirea cursurilor Academiei și deci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sus afirmate. În această privință, sunt cât se poate de edificatoare manevrele austriece în jurul privilegiului acordat, pentru înființarea unei bănci, prusacului Nulandt, directorului băncii din Dessau. Consulul Prusiei, întâmpinând mari piedici în acțiunea de sprijinire a compatriotului său, a cerut telegrafic instrucțiuni la Berlin. Austriecii, stăpâni pe telegraf, au întârziat cu două ore transmiterea telegramei, timp suficient pentru ca o contrapropunere austriacă, făcută în numele împăratului Franz Ioseph, să ajungă de la Viena la Iași. La 2 martie 1857, agentul consular francez din Galați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funcționarilor autohtoni în telegrafie a sporit treptat. Ei au fost recrutați din rândul elevilor Academiei Mihăilene. Departamentul lucrărilor publice i-a recomandat direcției centrale a telegrafiei, care i-a supus unui examen. După o perioadă de practică la biroul central telegrafic din Iași, cei corespunzători au fost trimiși la birourile telegrafice nou înființate. Această transferare a reprezentat și o promovare de la treapta de practicant la cea de funcționar cu „adetium”. Celor cu o pregătire satisfăcătoare din cea de-a doua treaptă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]