544 matches
-
Scheme conceptuale moderne și postmoderne despre etică Etica postmodernă a afacerilor se află la intersecția între două curente largi: teoriile teleologice și cele deontologice. Această afirmație nu postulează echidistanța eticismului postmodern, ci doar limitele între care acesta este poziționat. Teoriile teleologice constituie cadrul convențional pentru diferite modele de explicitare a eticii, preponderant focalizate pe rezultate, pe consecințe în detrimentul cauzelor, motivelor. Cuvintele-cheie sunt "utilul" (tot ce este util este moral, utilitatea practică este piatra de încercare pentru adevăr) și "propriul discernământ" sau
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
propriul discernământ" sau "propria simțire", în acord cu situații și cicumstanțe. Insă, cum ar mai putea evolua lumea, cum ar putea să se îmbunătățească acțiunile și practicile morale ale umanității sunt întrebări care nu-și găsesc răspuns în contextul teoriilor teleologice. Ca urmare, criticile suscitate de relativismul etic, avansat de aceste doctrine, scot în evidență faptul că, deși practicile morale pot să difere de la o societate la alta și de la o cultură la alta, principiile etice fundamentale rămân aceleași. În plus
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cele două axe de evoluție ale organizației: misiunea și viziunea (vezi tabelul de mai jos). Ea poziționează organizația în subiect și obiect de îmbogățire a lumii și a ei însăși. Tabel 7. Funcția transformativă FUNCȚIA TRANSFORMATIVĂ A MANAGEMENTULUI RSC Dimensiune teleologică Dimensiune instrumentală Viziune asupra organizației Leadership în domeniul de activitate Misiune (ex. excelență în ceea ce face) Viziune asupra societății și a mediului Creare de bunăstare (ex. contribuția la înlesnirea vieții celor cu nevoi speciale, la eradicarea analfabetismului, diminuarea consumurilor de
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la eradicarea analfabetismului, diminuarea consumurilor de materii neregenerabile etc.). Obiective (ex. crearea unui telefon pentru nevăzători, inițierea unei infrastructuri educaționale în Somalia). Astfel, se poate spune că funcția transformativă a managementului responsabilității sociale corporative este în același timp instrumentală și teleologică. Aspectul instrumental este comensurabil în misiune și obiective, proiectate pentru organizație, dar și pentru societate (sub forma livrării de bunuri). Răspunde la întrebarea cum, fără a pierde însă din caracterul asimptotic al viziunii. Dimensiunea teleologică sau viziunea răspunde la întrebarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în același timp instrumentală și teleologică. Aspectul instrumental este comensurabil în misiune și obiective, proiectate pentru organizație, dar și pentru societate (sub forma livrării de bunuri). Răspunde la întrebarea cum, fără a pierde însă din caracterul asimptotic al viziunii. Dimensiunea teleologică sau viziunea răspunde la întrebarea ce este în ultimă instanță important. Afacerea, mai mult chiar decât individul, are nevoie de renume, de notorietate, de credibilitate și încredere din partea celorlalți. Societatea nu transferă aceste proiecții generoase asupra corporației doar pentru că cash
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mântuirea este un efort personal, împletirea destinelor individuale alcătuiește destinul omenirii. Toată povestea asta a istoriei lumii are un singur sens, pe care filozoful Alexandru Mironescu îl rezumă astfel: "Promovarea și împlinirea unui destin spiritual al omenirii 81. Sensul, componenta teleologică a istoriei, este asociat la părintele Daniélou cu ceea ce el numește misterul istoriei. Dacă sensul nu poate fi deslușit decât abia la sfârșit, misterul istoriei ar putea fi descoperit treptat, din punerea cap la cap a kairoi-lor și din "ambivalența
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
la mijloc între Bossuet și Voltaire, între teologie și filozofia istoriei, întrucât providența se confundă cu filozofia până aproape de anularea ei. Prin folosirea metodei filologice în istorie și a raționamentului contextual ca mijloc de mediere între interpretările mecaniciste și cele teleologice, între natură și rațiune, Vico încearcă să stabilească o corespondență între planul divin al mântuirii și natura imanentă a omului. Kant, asemenea lui Vico, a combinat aspectele sincronice cu cele diacronice ale "mâinii invizibile" în remarcile despre planul ascuns al
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
principiul universal al lăcomiei umane"Butterfield) și regăsirea chipului lui Dumnezeu în om (Niebuhr), respectiv primatul personalității umane în istorie (Butterfield). Niebuhr consideră crucea lui Hristos drept cheia istoriei umane și susține că aceasta poate fi înțeleasă dintr-o perspectivă teleologică, în timp ce Butterfield descifrează drama umană cu ajutorul religiei, fiecare persoană și fiecare moment fiind "echidistant față de eternitate"148. Aceste interpretări creștine ale istoriei, văzute ca alternative valide la filozofiile istoriei, denotă o remarcabilă diversitate. Astfel, Brunner, Toynbee și Dawson cred că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
experiența "istorică" a Învierii lui Hristos: "Experiența Învierii lui Hristos, întemeiată pe comuniunea cu El după Înviere, e baza "istorică" ce a dat ucenicilor posibilitatea să recunoască istoricitatea Lui ca Dumnezeu-Om și să o descrie ca atare. O teorie teleologică despre Iisus care face abstracție de această experiență "istorică" a Învierii lui Hristos va nega dumnezeirea Persoanei Lui, chiar în cazul că va admite istoricitatea Lui. Desigur însă că această istoricitate va fi nedeplină, pentru că va lipsi din ea Învierea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
divine. Din vremea Deuteronomului și a exilului, Dumnezeul lui Israel este Dumnezeul tuturor. Tot atunci profeții anunță că abia la sfârșitul acestui lanț de evenimente care formează istoria Dumnezeu se va arăta ca adevărat Dumnezeu. Această concepție despre istorie orientată teleologic va influența și filozofia istoriei până la Hegel și Marx. Nu atât cursul istoriei, cât sfârșitul ei se identifică cu teofania. Pannenberg menționează însă că, în destinul lui Iisus Hristos, sfârșitul istoriei este trăit în avans ca o anticipare 24. Teza
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
filozofie a istoriei: "filozofia istoriei nu înseamnă altceva decât a cuprinde istoria în perspectiva gândirii ei" (Cf. G.W.F. Hegel, op. cit., ed. Humanitas, București, 1997, p. 12). În cartea sa Theory and History, Ludwig von Mises insistă asupra dimensiunii teleologice a filozofiei istoriei: "Sarcina filozofiei istoriei este să judece fiecare fază a istoriei din punctul de vedere al scopului acesteia". Cf. von Mises, op. cit., Auburn, Alabama, 2001, p. 161. 4 Cf. Karl Löwith, Meaning in History, The University of Chicago
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
trei caracteristici fundamentale: factualitatea, existențialitatea și decăderea. Factualitatea semnifică simplul act de existență în această lume. Cea de-a doua caracteristică, existențialitatea, se raportează la un context de timp mult mai amplu. Prin intermediul acestei caracteristici suntem direcționați, dobândim o finalitate teleologică, ne îndreptăm spre ceva anume. Decăderea face referire la dificultățile, obstacolele ce apar în existența umană. Oamenii trebuie să-și exercite capacitatea de alegere, să manifeste un exercițiu al libertății, să-și exprime o opinie clar marcată față de viitorul lor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
credibilitate. Drept pentru care Kant privilegiază intelectul în raport cu rațiunea, considerându-l o formă de cunoaștere mai sigură, chiar dacă inferioară rațiunii 20. Kant introduce, între intelect și rațiune, facultatea de judecată, pe care o divizează în facultate de judecată estetică, respectiv teleologica. Prima are un rol estetic și distinge între frumos, respectiv urât, în timp ce ultima are se apropie foarte mult de rațiunea practică, distingând între bine și rău. Cu alte cuvinte, facultatea de judecare teleologica trece dincolo de simplă diferențiere între frumos și
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
divizează în facultate de judecată estetică, respectiv teleologica. Prima are un rol estetic și distinge între frumos, respectiv urât, în timp ce ultima are se apropie foarte mult de rațiunea practică, distingând între bine și rău. Cu alte cuvinte, facultatea de judecare teleologica trece dincolo de simplă diferențiere între frumos și urât și funcționează că discernământ, unificând și punând în perspectiva experiență intelectului și ajugând astfel să furnizeze material indispensabil pentru funcționarea rațiunii practice 21. În cuvintele autorului, "dacă intelectul este facultatea regulilor, facultatea
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
înzestrat cu inteligență și discernământ, să își urmărească propriile scopuri 26. Este vizibilă deja distanță la care ne aflam față de intelectul kantian; spre deosebire de acesta, intelectul hegelian are capacitate de discernământ, pe care la Kant o posedă doar facultatea de judecată teleologica, superioară în planul cunoașterii intelectului. Apoi, gândirea intelectului hegelian se ridică la un nivel superior celui kantian, nemaioferind o primă și schematica reglementare a materiei experienței, ci stabilindu-și scopuri pe care le urmărește perseverent. Intelectul hegelian este capabil de
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
nu sunt două paradigme incomensurabile. Recunoscând că în trecut omiseseră a se poziționa explicit în spațiul liberal ceea ce a generat anumite confuzii , autorii admit că studiul lor venea pe fondul preocupărilor liberale asupra interdependenței, încercând să evite argumentele de factură teleologică. Însă excluderea acestui tip de argumentație, prezentă în alte variante de reflecție liberală, nu însemna absența oricăror preocupări normative din partea teoreticienilor liberali (pluraliști) ai interdependenței și, ulterior, a neoliberalilor. Cooperarea internațională este un obiectiv ce trebuie promovat, inclusiv prin recomandările
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
să înveți, a învăța să selectezi, a învăța să gestionezi, a învăța să planifici, a învăța să ierarhizezi, a învăța să nu iei în seamă informația, a învăța să uiți ce-ai învățată Demersul educațional este prin excelență un act teleologic, finalist, ce își propune să transmită cunoașterea explicită, de natură, cum ar spune cognitiviștii, declarativă și procedurală. Cunoștințele declarative sunt de ordin descriptiv, enumerativ, ilustrativ etc. și presupun informații „de-a gata”, preluate din imensul bagaj cognitiv al omenirii. Cunoștințele
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
animalele superioare. Numai existența conștiinței (reflexivității), a comunicării prin simboluri și, în special, prin limbă face posibilă cunoașterea prin interogarea nemijlocită a obiectului vizat de cercetare. Iar dacă adăugăm faptul că, în cazul omului, intră în joc și deliberativul, intenționalul, teleologicul, cum se mai spune, apare destul de limpede cât de mari sunt șansele ca prin anchete și sondaje să realizăm bune predicții ale comportamentelor actorilor umani. E adevărat, pe de altă parte, că dacă stelele nu pot vorbi, nu pot nici
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
competența comunicativă presupune inițierea și declanșarea actului comunicării de către profesor, prin combinarea a diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); - competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; - competența teleologică este capacitatea de a concepe rezultatele educației sub forma unor finalități; - competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; - competența decizională presupune alegerea cea mai bună între
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ca întindere în timp și spațiu. Tendințele oferă suport unui diagnostic al schimbărilor, manifestându-se ca un "diagnostic teoretic grație căruia se dă un sens unui ansamblu de evoluții empirice și se descrie, prin indicatori relevanți, acest domeniu societal". Aspectul teleologic al inovației este clar subliniat ca răspuns la argumentele oferite de M. Fullan (1991) care considera că, deși inovațiile se bazează pe scopuri clare, mai pot exista și situații când bunele intenții pot asimila și practici ineficiente sau rutiniere. Considerată
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a fi conștientizată. Există, însă, câteva întrebări cărora merită să le oferim răspunsul: de ce este nevoie de obiective, cine poate stabili obiectivele unei organizații, ce obiective își poate propune o organizație și, mai ales, cum pot fi ele operaționalizate. Dimensiunea teleologică a unei organizații se justifică prin faptul că aceasta nu poate funcționa fără a-și concentra eforturile către îndeplinirea unor obiective clar delimitate ce descriu, în realitate, trebuințele organizaționale. Ele dau sens organizației, dar și oamenilor, muncii acestora, au capacitatea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atât, se pare că tema schimbării s-a impus cu adevărat prin intermediul sociologiei. Merită reamintit în acest sens A. Comte care, prin "legea celor trei stări" oferă o posibilă imagine asupra evoluției umanității. În opinia acestuia, după ce au parcurs etapa teleologică, marcată de superstiții, oamenii au trecut la un stadiu superior, rațional, abstract. El propune chiar divizarea acestui domeniu pe două paliere: o sociologie statică și o sociologie dinamică, preocupată de progres și de transformarea societății. Nu putem să nu amintim
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aspect nu a scăpat specialiștilor care au anticipat atât "pericolele" pe care le incumbă schimbarea, cât și direcțiile pe care se impune cu necesitate formarea individului. Este și motivul pentru care Liviu Antonesei (2002, p. 179) consideră că, din perspectivă teleologică, se pot delimita patru categorii majore de obiective ale educației pentru schimbare: 1. Sesizarea, perceperea și definirea schimbărilor. Acesta reprezintă primul nivel al procesului de schimbare, cel la care individul trebuie să aibă capacitatea de a percepe fenomenul schimbării, de
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
îmbunătățire a predării disciplinelor de marxism-leninism în învățământul superior", în care se propuneau: organizarea de seminarii, intensificarea activității publicistice militante, elaborarea unor programe școlare care să fie folosite în activitatea de îndrumare științifică și rațională a proceselor socio-economice, în vederea orientării teleologice a activităților din diferite domenii către orizontul fixat de PCR, legarea activității cadrelor didactice de activitățile întreprinderilor 41. La Plenara din aprilie 1968, s-a stabilit că toate catedrele de științe sociale din învățământul superior trebuie să devină "principalele centre
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
educațional, ca reflectare a unor cerințe instructiv-educaționale ale societății contemporane. Acest fapt atribuie Întregii metodologii didactice o altă semnificație decât aceea de simplă rutină, deseori disprețuită, pe care a avut-o pe nedrept, până nu demult; eaprimește acum o semnificație teleologică, este legată de o concepție filosofică și pedagogică bine determinată, fiind axată pe ideea sprijinirii dezvoltării depline a personalității umane. De aici rezultă și o mai mare grijă pentru adoptarea unor metode perfecționate, eficiente, determinate de conștiința unei Înalte răspunderi
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]