714 matches
-
a arăta că valorile sunt fondate pe rațiune. Este pista urmată de cognitiviști (Sylvie Mesure [coord.], La Rationalité des valeurs, PUF, Paris, 1998), al căror reprezentat este astăzi Boudon. Acesta din urmă a extins conceptul de raționalitate utilitară la dimensiunile teleologică, axiologică, tradițională și cognitivă. "Raționalitatea axiologică" a fost preluată de la Weber, care vorbește de "raționalitate în valoare": "Adeziunea la o valoare se explică prin faptul că ea are sens, adică subiectul are anumite rațiuni s-o accepte. Rațiunile sunt deci
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic, în măsura în care ei ignoră necesitatea socială a negării practice a interesului. Astfel, nici interesul, nici strategia nu trebuie înțelese în sensul fatalist sau teleologic al economiei pure și al raționalității intenționale. Este vorba de o "ajustare" care depinde de predispozițiile (habitus) către un joc social (câmpul este un joc), trăit la modul "afinității elective", al iubirii, al harului. Sociologul care studiază economia bunurilor simbolice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
concentrat asupra primului înțeles al conceptului de paradigmă ca știință normală, adică sursă teoretică legitimată și dominantă pentru rezolvarea de probleme (Mansbach și Vasquez 1981; Vasquez 1983). Alții au chestionat validitatea revoluției lui Kuhn. Concepția mai cumulativă (chiar dacă nu și teleologică) a lui Lakatos asupra progresului științific ca succesiune de programe de cercetare era considerată mai conformă cu istoria științelor particulare decît schimbarea la nivel de gestalt (Blaug 1975; Keohane 1983). În fine, un ultim grup de savanți au discutat noțiunea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și „neorientat către scop” sau „aleator”. Ei consideră că o mașină este „orientată către scop” doar dacă are anumite condiții finale precizate către care activitatea acesteia este orientată. Comportamentul orientat către scop era, la rândul său, clasificat în „feedback” sau „teleologic”, și „non-feedback” sau „non-teleologic”. Sistemele feedback sunt definite ca acele sisteme în care inputul este modificat de către output într-o direcție necesară pentru a reduce diferența dintre situația curentă și situația scop. Unele mașini includ un feedback continuu al erorii
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
întâlnire a grupului a avut loc în martie 1946 și a avut drept temă: Mecanisme feedback și sisteme circulare cauzale în sistemele biologice și sociale. Două alte întâlniri au avut loc tot în 1946; prima, în septembrie, cu tema Mecanisme teleologice în societate, iar a doua în octombrie despre Mecanisme teleologice și sisteme circulare cauzale, în care Rosenblueth și Wiener au descris experimentele făcute începând cu 1944 asupra mușchilor și transmiterii impulsurilor nervoase. Conferințele Macy au continuat în 1947 și s-
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a avut drept temă: Mecanisme feedback și sisteme circulare cauzale în sistemele biologice și sociale. Două alte întâlniri au avut loc tot în 1946; prima, în septembrie, cu tema Mecanisme teleologice în societate, iar a doua în octombrie despre Mecanisme teleologice și sisteme circulare cauzale, în care Rosenblueth și Wiener au descris experimentele făcute începând cu 1944 asupra mușchilor și transmiterii impulsurilor nervoase. Conferințele Macy au continuat în 1947 și s-au referit tot la mecanismele teleologice, în timp ce conferințele din 1948
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în octombrie despre Mecanisme teleologice și sisteme circulare cauzale, în care Rosenblueth și Wiener au descris experimentele făcute începând cu 1944 asupra mușchilor și transmiterii impulsurilor nervoase. Conferințele Macy au continuat în 1947 și s-au referit tot la mecanismele teleologice, în timp ce conferințele din 1948 au abordat problemele structurii limbajului. Deja în 1947 se poate spune că noua știință a ciberneticii era conturată. Ceea ce lipsea era numele noii discipline științifice. Iată cum descrie chiar Norbert Wiener momentul alegerii acestui nume: ,,Cu
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
urmează schema feedback-ului, și este bine-cunoscut faptul ca o nouă disciplină, numită Cibernetică, a fost introdusă de Norbert Wiener să se ocupe de aceste fenomene. Teoria încearcă să arate că mecanismele de feedback sunt baza comportamentului de scop sau teleologic la mașini, precum și în organismele vii, și, în sistemele sociale.” 6. Stafford Beer [17] „Știința organizației eficiente" [18]... „Cibernetica studiază fluxul de informații în jurul unui sistem, și modul în care această informație este folosită de către sistem ca un mijloc de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
didactice și studenți pe parcursul procesului educațional. Curriculum. Denumirea conținutului guvernal al unui ansamblu organizat de experiențe de Învățare, care oferă structura conceptuală și planificarea temporală necesare pentru a obține un nivel de pregătire cu recunoaștere oficială. Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al educației, conform căruia formarea personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
necesare pentru a obține un nivel de pregătire cu recunoaștere oficială. Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al educației, conform căruia formarea personalității umane prin educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe, a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea educației pe obiectivele de formare a celui educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării capacităților umane. În raport cu acestea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
disponibilități atitudinale pentru activitatea de consultanță (empatie, acuratețea receptării feed-back-ului, comunicativitate, optimism, energie, abilități pentru organizare și decizie etc); informare/acces la resurse curriculare formale, nonformale si informale (www.cnc.ise.ro; Consiliul Național pentru Curriculum) Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al procesului de Învățământ, conform căruia formarea personalității umane prin instrucție și educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe a căror activitate este dirijată doar
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cnc.ise.ro; Consiliul Național pentru Curriculum) Curriculum-ul reprezintă aspectul teleologic al procesului de Învățământ, conform căruia formarea personalității umane prin instrucție și educație este esențial orientată din acest punct de vedere, În sensul că orice activitate umană este teleologic motivată, spre deosebire de activitatea altor ființe a căror activitate este dirijată doar de instincte și afecțiuni. Într-un sens mai Îngust, centrarea instrucției și educației pe obiectivele de formare a celui instruit și educat presupune acordarea de prioritate cultivării și dezvoltării
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
de informații și derutantă prin dispunerea temporală și tematică incoerentă. De această dată, promovarea insistentă a cauzei naționale era și mai vizibilă, chiar din titlu: "Războiul pentru reîntregirea națională a României (s.n. C.M.)". Aparenta sa incorectitudine istorică sugera un parcurs teleologic al istoriei, pentru împlinirea unui tipar mitic al unității de neam50. Subtitlurile marcau clar "intrarea" și "reintrarea" României în război dar, în loc de încheiere, autorii menționau direct "participarea sa la victorie". Spre final, România se afla, din nou, într-o situație
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
s-au conturat și consecințe asupra problematicii acțiunii educative, a praxisului efectiv educațional. Anumite referințe (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 27-28) sugerează chiar analize, perspective din care poate fi abordată educația în raport cu câteva paradigme și modele interpretative ale acțiunii: cea teleologică, cea multidisciplinară, cea praxiologică, cea a câmpului real, cea a cercetării-acțiune. Potrivit acestora, acțiunea este un concept cheie în filosofie și științele umane (și în pedagogie) astăzi, iar știința acțiunii eficiente (praxiologia) a devenit un centru de reflecție asupra practicii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Pe acest teren, este util să ne raportăm și la (micro)paradigmele, cu modelele derivate, precizate mai sus, de interpretare ale acțiunii (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 11-14), pentru a identifica și consecințele asupra abordării metodologiei educației: ► Paradigma și modelul teleologic sprijină înțelegerea sensului acțiunilor educative, dacă sunt orientate spre scopuri și obiective, au o funcționalitate dată de sistematizarea, corelarea și coordonarea lor. De unde și raportarea evaluării lor la anumite criterii prioritare: respectarea obiectivității și a eficacității în îndeplinire, respectarea justeței
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
seminar 6/6). • Scopuri și obiective specifice, prin prelucrarea mentală, acțională, situațională a conținutului dat (1.Cunoștințe:.....2 . Capacități cognitive:..... 3. Competențe :..... 4. Atitudini :..... 5. Alte.....) Cunoștințe teoretice generale, cercetări actuale în temă. Fundamentare • Nevoia de finalități în educație • Funcția teleologică a educației • Relația finalități-așteptări-rezultate • Factori determinanți • Categorii de finalități și caracteristicile lor. Funcții • Cercetări actuale și consecințe • Surse de informare esențiale, inclusiv TIC • Educatorul în fața precizării obiectivelor activității Cunoștințe teoretice declarative, concepte-cheie pentru acțiunea științifică • Finalitățile principal element al curriculumului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nemaiîntâlnite; există un evident grad de similaritate cu cele prin care trec toate fostele țări socialiste din Europa Răsăriteană vezi Voicu și Rusu (2003), Rusu și Voicu (2005 a, b). În fond, se poate spune că ele au același fundament teleologic. Practic, societățile foste comuniste au îmbrățișat mai devreme (de exemplu Germania de Est, Ungaria, Polonia, statele baltice, Slovenia) sau mai târziu (Bulgaria, România, Slovacia) fără prea multă raționalizare sau reflexivitate o ideologie a unei evoluții sociale imaginate ca dezvoltare către
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lămurește o noțiune (un nume propriu, un termen necunoscut, o idee sau un concept), un fapt (o narațiune, o parabolă, o figură de stil, un verset din Sfânta Scriptură, o poruncă dumnezeiască, o normă morală). Explicația poate avea deci caracter teleologic, scopul ei fiind îmbunătățirea vieții religios-morale a elevilor. Înțelegerea poruncilor dumnezeiești și a legilor morale reprezintă fundamentul respectării și aplicării acestora în practică. În acest caz, explicația are două funcții care trebuie să se manifeste împreună: una cognitivă sau informativă
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
în mod intenționat (și folosește) elemente ale limbii considerate ca avînd anumite calități intrinseci, creația în limbă devenind pentru el un scop în sine și, ca atare, între vorbitorul obișnuit și creator există înainte de orice o diferență calitativă sub aspect teleologic, al intențiilor și al scopurilor. Deseori există și o accentuată diferențiere de mijloace lingvistice utilizate în realizarea discursului, adică o diferență de ordin material, care produce tot o distanțare calitativă, în măsura în care acest material antrenează sau nu resorturi aflate dincolo de funcțiile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de origine, de funcționare și de evoluție între limba populară și limba literară, fapt care ar permite observarea că, pe terenul limbii populare, acționează în mod deosebit factori întîmplători, inconștienți și comunitari, în vreme ce, pe terenul limbii literare, prevalează factorii volitivi, teleologici, motivați conșient și individuali. Ca atare, schimbarea lingvistică poate fi înțeleasă ca manifestîndu-se în parte diferit la cele două niveluri ale limbii, la nivel popular avînd aplicabilitate teoria dezvoltată de Alexandru Philippide și G. Ivănescu, iar la nivel literar doctrina
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
decît natura însăși, adică realizarea binelui și a frumosului 223. Binele și frumosul sînt însă elemente ale socialului, iar nu ale naturii, încît concepția finalistă dezvoltată cu acest prilej de Philippide nu se poate admite, căci trebuie făcută distincția între teleologic ca sens al voinței și mișcare (evolutivă) ca mod de existență a lumii obiective în general. De aceea, este preferabilă sub acest aspect opinia lui Eugen C o ș e r i u care făcea o distincție netă între fenomenele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un anumit grup profesional (al specialiștilor), normarea reprezintă un proces mai puțin dificil decît cel de transformare a comportamentului lingvistic al întregii societăți. În principiu, ceea ce a realizat voința normativă ar trebui să devină o necesitate pentru membrii societății, instituirea teleologică, prin urmărirea unui scop determinat, manifestîndu-se printr-o mutație în bazele ontologice ale gîndirii și ale acțiunii umane 229. Ca atare, prin acțiunea voinței normative se produce trecerea din fenomenal în esențial și din accidență în necesitate, întemeindu-se astfel
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deosebit necesită însușirea (deplină) a mecanismului de validare a faptelor de limbă din perspectiva corectitudinii, sub acest aspect însă puțini vorbitori sînt în măsură să atingă performanțe înalte. Ca atare, dacă normarea se realizează cu aportul voinței printr-o instituire teleologică, actul voluntar se perpetuează și în cazul însușirii și urmării normelor cu aceeași conștiință a accederii la valoare. Dacă "societatea îl face pe om puternic fiindcă îi coordonează actele"306, înscrierea în normele culturale ale societății (între care normele limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o vale a plângerii se construiește această memorie care contabilizează treptat toate nenorocirile și toate suferințele poporului evreu, rezumate în exterminarea finală, capăt ineluctabil al unei succesiuni neîntrerupte de persecuții și ură. Prin acest pas se intră într-o prezentare teleologică mai apropiată de religie decât de istorie. De vreme ce totul duce la dezastru, nimic nu se poate schimba, iar evreul a fost și va fi întotdeauna o victimă. Într-un fel, istoria multimilenară a evreilor este redusă la sionism, la Holocaust
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]