1,167 matches
-
umbriți/ își caută-n freamătul timpului,/ amintirile/ Tremurul de ieri,/ rămas aninat de-un colțișor/ al sufletului trist,/ unde mugurii abia plesniți/ acoperă goliciunea/ tristei primăveri/ desenate-n contur de șotron/ dă acum anotimpului/ nesfârșitul ecou/ al eternității scufundate/ în teluricul iubesc” (Un gând spre nicăieri, Oradea, 30 iunie 2009). Așadar, nesfârșitul ecou al eternității este dat de teluricul „iubesc”, în viziunea poetei. Și n-ar fi de mirare, de vreme ce Iubirea este de sorginte divină și tot către Divinitate se îndreaptă
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
unde mugurii abia plesniți/ acoperă goliciunea/ tristei primăveri/ desenate-n contur de șotron/ dă acum anotimpului/ nesfârșitul ecou/ al eternității scufundate/ în teluricul iubesc” (Un gând spre nicăieri, Oradea, 30 iunie 2009). Așadar, nesfârșitul ecou al eternității este dat de teluricul „iubesc”, în viziunea poetei. Și n-ar fi de mirare, de vreme ce Iubirea este de sorginte divină și tot către Divinitate se îndreaptă. Către o astfel de iubire jinduiește sufletul poetei, care s-o înalțe, s-o edifice spiritual. Iată și
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_o_preoteasa_a_cuvantului_si_odiseea_ei_su_none_1327654101.html [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
locurile nepătrunse de izul profan, în biblioteci, expoziții, laboratoare, muzee, teatre. Literatul se alătură nemuririi prin irealul imaginii materializate a ideilor, care sunt într-o continuă mișcare, urcând și atingând culmea angelică, rostogolindu-se apoi cu toată forța spre golul teluric, ridicate după aceea de gândirea umană și curățate de toată nimicnicia energiilor profane, ca o reîntoarcere în universul simțirilor. În romanul superrealist amicalul succede spontanului, încuviințând liberă trecere fiindului plecat spre dorul apropierii carnale, a exacerbatelor dorințe primare. Referință Bibliografică
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fractalul_fiindului_amical_in_romanul_superrealist.html [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
perpetuu: va fi odată”, care pune în valoare, fără să ne dăm seama, unicitatea timpului și, totodată, rotirea pământului ca stare fizică a trecerii timpului. Despre aceasta poetul afirmă: „Nu spune zarea, dar spune omul”, creând acea anamneză a fiindului teluric, pentru că imediat spune că omul este conștinet că: „Numai acuma e niciodată” și că prezentul gândirii la rău a omului poate distruge ce-a fost și ce este. Ultimul vers al poeziei învăluie într-un mister neinițiatul și-i tulbură
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
de dincolo: “În haosul vieții nici noi nu ne-am găsit / O, vino, cel puțin, acum, prin forțele necunoscute” (Dialog de iarnă, 1965:1409. Conștient de dimensiunile necunoscute și de forțele nevăzute care absorbeau prezentul fiindului său, prin trecerea timpului teluric, poetul-om încearcă o traversare a acestei limite și, atunci când constată plusul și minusul ca poli de atracție: “Armonie / Armonie ... ” se întreabă “când?” “Iubito, cu fața de mort, / Fecioară uitată în turn, / Plângând în balcon / Cu grai monoton, / Cu suflet
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
poezie în care se destăinuie omului că misiunea lui era de a veni, observa, prevesti și pleca, însă el avea puterea de a observa ce alții nu puteau să vadă, însă trebuia să uite ca să poată da voie egoului său teluric să conviețuiască pe pământ: “Singur mă pierd în lume, neștiut de nimeni”. Se recunoaște poet: “Un solitar, / Ce-a râs amar / Și-a plâns mereu” (Epitaf, 1965:152), însă mereu fugărit de destin să fie singur, doar el și gândurile
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Anamneza_sentiment_al_retrai_stefan_lucian_muresanu_1382198440.html [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
dintre trăsăturile distinctive, esențiale care i-au asigurat recunoașterea și prestigiul, acesta i-a adus totodată și o parte a criticilor, dealtfel inerente oricărei opere literare - și anume, una dintre criticile cel mai ades aduse acestui roman imputau caracterul prea teluric al personajelor sale, aceste critici fiind motivate probabil de impresia unei lipse de elaborări, a unei schițări simpliste, probabil aproape caricaturale a unor personaje rudimentare - personaje care definesc personalități cantonate în concret, în aici și acum, lipsite de spiritualitate, prin
John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-soareci-si-oameni-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
-
aibă un biet trecător făurit din lutul genezei și dăruit lumii, spre nemurire, să poată încăpea în sufletul lui diferit de al tuturor acelora ce nu îl înțeleg. Câtă forțare a mimicii înțelepte a acceptării poetului față de grosolăniile încremenite în teluric a profanului râgâitor de jalnice bunătăți culinare. Câtă persistență în puterea de a sta alături de infami și câtă nostalgie după o liniște a foșnetului primăvăratec al frunzelor din codru. Lumină lină coboară peste el și mângâie-i trupul obosit de
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Metanoia_formelor_literaturii_si_a_omu_stefan_lucian_muresanu_1337332602.html [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
să mă desprind din patul în care așteptam / dimineața / și în jurul căruia tiptil pășea o pisică de munte / în cu lori de alb și gri ... Cele două culori sunt ale confuziei, ale incapacității poetului de a se ști când ființează teluric și când sideral; în lumea lui, prin ceea ce creează, de fapt el este un produs al Universului, unic și debusolat. Stabilitatea poetului nu este definită pentru că nici timpul lui nu este mărginit și, ca atare, locul său existențial este o
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Metanoia_formelor_literaturii_si_a_omu_stefan_lucian_muresanu_1337332602.html [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
materială, el creează, nu cred că pentru tine, ci pentru eternitate, pentru că cei din lumea prezentă lui este o adunătură amorfă, citită la feștanii și la pierdere de timp. Timpul pentru poet este sacru, el îi acordă, atât cât există teluric, o importanță deosebită: Că timpul trece și asprește / Cel must ce curge-n ceas șerpește / Și-urcușul întru vânătoare / Se face pe-un covor de floare / Vremelnic ceas, de neuitare / Iubire tu, cu blânde fiare ... El nu iubește ca un
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Metanoia_formelor_literaturii_si_a_omu_stefan_lucian_muresanu_1337332602.html [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
duplicitaro-machiavelic, fapt care îi reușește în mod vizibil... Problema actorului nostru social intitulat în stil specific beckettian Godot este aceea că el poate fi asemuit cu infinitul însuși, infinit pe care se străduiește a-l pătrunde cu bucuria unei ființări telurice totalmente firești, dar și cu drama interioară de a trăi totdeodată, secundă după secundă, acel rău cotidian insalubru și dezgustător, ce domină azi societatea de la plus și până la minus infinitul ei. Pământeanul nostru Godot nu se vrea a fi nici
(PROF.UNIV.DR. ALEXE GHEORGHE) – JOCUL CU CIFRE ÎN AŞTEPTAREA UNUI GODOT DELOC ÎNCHIPUIT... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_oameni_de_la_magdalena_albu_1362458757.html [Corola-blog/BlogPost/345545_a_346874]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > CUMPĂNA Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Comensurări albastre în spațiul sideral Cenzurizează viață pe un tărâm ales Concupiscent,saturnic,într-un crâmpei astral Centurioni telurici invocă un proces Captează interesul mulțimilor novice Contând pe divergența reală de idei Catastrofal,balanța nu pot decât să strice Catadixind că-i logic de a conduce ei Cameleonic sapă în suflete înfrânte Construcții din durere realizând concret Credințe sataniste
CUMPĂNA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1397055987.html [Corola-blog/BlogPost/383433_a_384762]
-
Nenati jinduiește după puritate și adevăr, înfruntând cu vădite sacrificii ostilitatea contemporanilor. Întreaga dramă e aici: ea se desprinde vizionar din încorsetarea cotidiană, totdeauna pregătită pentru zboruri înalte, dar ascultă în același timp, fără să se poată împotrivi, și chemările teluricului. Poeta face să sune actual instrumente lirice pe care mulți dintre confrați le consideră vetuste, versul său respirând modernitate nu prin violențe verbale, ci prin știința de a sonda și exprima inefabilul. „N-aș coborî în mine niciodată”, sună un
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Victor_teisanu_carte_de_poezie_lu_victor_teisanu_1343826921.html [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
a florilor, (cum spune Cioran), e mai adevărată decât parfumul lor, ce cunună e mai fixă deasupra orizontului, decât curcubeul, ce exegeze palpită în miezul literaturii, mai fremătând decât umbrele frunții poeților, ce margine monumentală arcuiește mai solemn granița dintre teluric și spiritual, decât pandantivii catedralelor, ce rămâne mai luminos prin breșele sufletești în lume, decât salbele mărgăritarelor de cântece și unde sunt adunate cântecele, ca perlele în cochilii scufundate sub ocean, cu mai multă grijă și folos sufletesc, decât în
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/_benone_sinulescu_poeme_si_aurel_v_zgheran_1373026481.html [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
așezase în formele ei creuzetele ispitei cu care universul s - a delectat la facerea ințială. Lumina spațiul cu două puncte ce ardeau necontenit depărtările. Surâsul ei spațial te atrăgea cu sens de apropiere totală și cine intra în raza aceea telurică nu mai scăpa ore în șir din farmecul ancestral al dorinței . În imaginația ei visătoare Creatoarea s-a imitat pe ea și un pic mai jos de la marginea chipului ei fecundat îi așezase două forme piramidale pe care amețeai privindu
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1489760807.html [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
se virual. - Ales, mai ești? A strigat ea de a răsunat tot universul răscolit de tunetul spuselor ei. - În calea ta nu mai sunt decât dacă mă chemi cu temei, a încercat și Alesul să forțeze sensul cunoașterii. - Cedasem ispitei telurice venită dinspre regnul tău fuzional. Dar văd că ai stârnit protuberanțele orgoliului din praful stelar. Eu sunt hormonul dragostei universale și vreau să te am, să mi te picur în unde spre a mi curge veșnic prin lichidele în care
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1489760807.html [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
la contactul cu El și a luat rapid o traiectorie aleatorie . Stadii universale și a făcut alte preocupări în spațiu și timp sperând să - l uite să nu aibă șansa unei noi întâlniri. Risca prea mult să fie dominată de teluricul lui și era prea mândră de scopul ei ancestral spre a ceda unui intrus cu spectru nedefinit. Dar iată că acum, după atâtea stadii universale Creatoarii i-au realocat fără știrea și speranța lor. Se tot căutaseră ei prin conglomeratul
IUBIREA CUANTICĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1489760807.html [Corola-blog/BlogPost/375682_a_377011]
-
tic-tac de ceasornic alene Timpu-n loc zăbovind fără-a ține măsură Atârnând somnoros, încurcat între gene. Chiar și dorul de ducă ghemuit stă cuminte Tot sperând o plecare, tot visând un senin, Încropind traiectorii din banale cuvinte, Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin. Aș dori o mireasmă desenând zbor de flutur Și-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes, Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireș Steluța
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
tot visând un senin, Încropind traiectorii din banale cuvinte, Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin. Aș dori o mireasmă desenând zbor de flutur Și-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes, Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur, Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireș Steluța CRĂCIUN ... Citește mai mult A l'aiseSe amestecă ploaia c-o fărâmă de iarnă,Dintr-un rest indecis de zăpadă apoasă,Se nalță și vântul către nori și
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
blând în tic-tac de ceasornic aleneTimpu-n loc zăbovind fără-a ține măsurăAtârnând somnoros, încurcat între gene.Chiar și dorul de ducă ghemuit stă cuminteTot sperând o plecare, tot visând un senin,Încropind traiectorii din banale cuvinte,Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin.Aș dori o mireasmă desenând zbor de fluturși-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes,Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur,Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireșSteluța CRĂCIUN... Abonare la
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
o plecare, tot visând un senin,Încropind traiectorii din banale cuvinte,Pendulând ba-n teluric, ba-n înaltul divin.Aș dori o mireasmă desenând zbor de fluturși-o iubire-ar dori sufletul să-i dea ghes,Când divinul mă nalță, de teluric mă scutur,Dar eu nu pot grăbi floarea roz de cireșSteluța CRĂCIUN... Abonare la articolele scrise de steluța crăciun
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
muntele este locul unor tainice comuniuni cu universul. Axă a lumii și traseu ascensional, el mediază comunicarea dintre palierului terestru și cel cosmic și înlesnește întâlnirea cu Divinul. „Îl caut munte cu munte/ după rânduiala semnelor”. Peștera este o antinomie telurică a muntelui, o alunecare, fie ea și temporară în adânc, alternativă a repaosului oniric și thanatic. Lumea pământeană e altceva, un loc al contradicțiilor orânduit sub semnul animei, dar și al fuziunii contrariilor. Poetul pare să acorde o prețuire tot
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_negulescu_1401282910.html [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 276 din 03 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Suntem reflexii divine rătăcite în teluric. Pătrundem în tainice căutări labirintice pentru a ne regăsi valențele sacre, pierdute în negura existenței. Accedem prin acte soteriologice la starea primordială, construim edificii spirituale pentru a descoperi omphalosul care ne oferă posibilitatea transcenderii spațiilor contingente. Când suntem dincolo? Există
CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Casiana_patricia_ekart_jelmarean_sau_zbor_crisalidic.html [Corola-blog/BlogPost/356942_a_358271]
-
sau o mână. / câteodată scriu și îmi / cresc mâini și picioare noi. / iar dacă scriu mult / se transformă în argint. / câteodată sufletul îmi iese / din trup...(Câteodată). Lirismul Casianei Ekart Jelmărean este pătruns de un fior thanatic ce transcende dimensiunea telurică: „aș vrea să îmi aduceți briza mării,/ o algă verde și-o columnă de marmură / și să mă plămădiți din ele. / căci am murit, / înainte să mă nasc, / înainte să trăiesc(Post Mortem). Prin volumul de versuri, Gânduri...Speranțe...Aripi
CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Casiana_patricia_ekart_jelmarean_sau_zbor_crisalidic.html [Corola-blog/BlogPost/356942_a_358271]
-
unește suferința cu Universul, Când din insăși durerea ei va dispare, va ști Că inima i-a coborât adânc eternul. Nu poți a înțelege lacrima cu cuvântul, Nici imaginația nu-i deajuns de vie Să crezi că-naripezi cu ea teluricul, Intuiești un adevăr invăluit de-a ei tăcere. Moartea unei lacrimi renaște iubirii Ce simte apa foc și pământul cer, Doar ea cunoaște arta vindecării Unui suflet de blestemul efemer. Referință Bibliografică: Blestem efemer / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BLESTEM EFEMER de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1477406624.html [Corola-blog/BlogPost/369988_a_371317]