61,456 matches
-
de toate culorile despre ce e important și ce nu e în viața politică și socială a țării. Au fost două evenimente care le-au reținut atenția: grenada de la liceul "Jean Monet" din Capitală și discuțiile guvern-președinție de la Cotroceni pe tema anticipatelor. De departe cel mai mediatizat dintre ele a fost cel dintîi. Nu știu dacă a fost o diversiune, cum s-a spus, o enormă exagerare spre a se abate interesul de la lucruri mai serioase. A fost, în orice caz
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
sale grave, extreme, dar nu și pe plagiatori, pe care trebuie desigur să-i judecăm, să-i pedepsim, dar nu să-i înlăturăm, ca pe niște paraziți. Acum, a devenit o modă să se fure cu ajutorul internetului, unde pentru orice temă găsești paginile potrivite. Profesorii au obligația de a educa simțul onestității intelectuale, de la vârsta cea mai fragedă. Acest lucru nu s-a prea făcut până acum și molima plagiatului a putut să se propage în voie. De la discuția unor cazuri
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
Steiner, Willard van Orman Quine, Walter Benjamin, Hans-Georg Gadamer etc.) autorul pledează pentru "comparația cu originalul, întrucât criteriul "fidelității" (incluzând semnificația și expresia) oferă șansa unei aprecieri echilibrate." Se mai pot remarca prima parte a studiului Conversația poetică simbolistă și temele erosului, semnat de Călin Teutișan și articolul O punere în scenă a plăcerii lecturii - Dansul cu povestea - de Alina Pamfil. Acesta din urmă este un eseu - cam didactic - centrat pe temele receptării și are ca punct de plecare volumul Declarație
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
remarca prima parte a studiului Conversația poetică simbolistă și temele erosului, semnat de Călin Teutișan și articolul O punere în scenă a plăcerii lecturii - Dansul cu povestea - de Alina Pamfil. Acesta din urmă este un eseu - cam didactic - centrat pe temele receptării și are ca punct de plecare volumul Declarație de iubire (Gabriel Liiceanu), mai exact, ultimul capitol, Dans cu o carte. Analizele pe text ne propun prin Al. Tudorică poezia Biografie de Lucian Blaga și prin Izabella Füzi (lăudabilă inițiativă
Repere culturale by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14565_a_15890]
-
mondial, când Tzara e mereu prezent, apoi în anii postbelici imediați (relațiile complexe cu grupul din jurul revistei "Les Lettres françaises" controlat de Aragon și de comuniști; când înfruntările cu André Breton reînvie, cu o răbufnire agresivă în 1947, tot pe teme politice; ori când se comentează turneul de conferințe în Europa Centrală și în România, moment în care "Tzara se lasă cîștigat de euforia oficială" a construcției unei noi societăți. Amintita confruntare cu realitatea politică maghiară din 1956 îi va deschide
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
de vampirism", inoan-press.com); în vreme ce verbul a vampiriza pare a fi folosit cu precădere în sensuri metaforice ("obiectivul poate "vampiriza" forțele active", civitas.ro; "Universitarul trebuie să scrie o teză de doctorat. S-a oprit fără rușine la una din "temele" scriitorului pe care-l va vampiriza", interval/05-99; "a respins oripilat ideea de a vampiriza legenda pentru a face transfuzii de capital străin în arterele slăbite ale economiei românești", formula-as.ro/462). Dinamismul ariei lexicale vampirice are ritmuri asemănătoare
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
apare cu o nouă copertă, mai expresivă, și cu un conținut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere și Ibrăileanu a trecut prin dificultăți foarte mari. Din numărul în discuție, semnalăm: o anchetă pe tema publicațiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranța vieții și fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente de dl Marian Diaconu ș.a. Un (re)început promițător! Numărul 14 din LIBER, revista editată de Fundația Horia Rusu, e consacrat unei mese rotunde care a avut loc pe 14 octombrie și a cărei temă a fost, pe scurt, intelectualii și politica. Sau, conform formulării organizatorilor: Cîtă implicare, atîta responsabilitate. Despre rolul intelectualilor în politică în România de astăzi. Întrebările de la care a plecat dezbaterea au fost: Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
cu un augmentat efect aspectele flagelului fără precedent pe care era totalitară l-a abătut asupra culturii românești. Autorul nu este un opozant deschis, un răzvrătit. Face chiar încercări de adaptare la "lumea nouă" (înscrierea în PCR, cîteva texte pe temele impuse, singurele pe atunci publicabile), dar totul are o limită. Buna sa credință de cetățean corect intră în impact cu împrejurări insuportabile. Din cauza activității literare mai vechi, a unei adeziuni liberale și a unor articole antisovietice din timpul războiului, devine
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
dintre factorii cei mai importanți în încercarea de a determina dinamica unei opere. Fie că această cronologie directă susține cronologia formelor, fie că o perturbă sau chiar o contrazice, ea spune foarte multe despre continuitatea unor motive, despre recurența unor teme și chiar înlesnește înțelegerea nenumăratelor obsesii în jurul cărora se construiește orice conștiință artistică. De multe ori, în perioade mai tîrzii, cînd ar fi de așteptat ca un artist să se manifeste mult mai liber în relație cu o temă deja
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
unor teme și chiar înlesnește înțelegerea nenumăratelor obsesii în jurul cărora se construiește orice conștiință artistică. De multe ori, în perioade mai tîrzii, cînd ar fi de așteptat ca un artist să se manifeste mult mai liber în relație cu o temă deja tratată, se întîmplă ca el să ajungă la soluții care, în ordine formală, sînt anterioare celor deja rezolvate într-o etapă mai timpurie. Această contradicție dintre cronologia exterioară, cea temporală, și cronologia interioară, cea a dinamicii formelor, este greu
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
Cristian Măgura Gnosticismul și-a pus întrebarea de unde vine răul? În spatele acestei curiozități era dorința de a face din cunoașterea răului o știință la care se poate ajunge prin mijloace dialectice, speculative. Prin Variațiuni pe tema răului, Lucian-Claudiu Amoran nu cade în această ispită pentru că povestirile sale sunt mai mult niște deschideri de diafragmă fotografică spre viață, fără pretenții hermeneutice (poate și din cauza formației de jurnalist). Cu acest ultim volum de povestiri, tânărul scriitor face cel
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
ai mai scump: libertatea. Iar dacă o ai totuși, singura ei putere, ca în povestirea fantastică Biruitorul destinului, este aceea de a alege când și cum să mori. Cele mai întâlnite "variațiuni ale răului" sunt cele care au în centru tema morții - fie naturală, fie ca expresie a voinței, sinucidere ori crimă - și a despărțirii (dar și aceasta poate fi considerată o metaforă a morții). Lucian-Claudiu Amoran pare și nu prea pare că este moralist. În unele povestiri, cum ar fi
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
oferă tot autorul în povestirea filosofico-teologică Eternul triumf al binelui. Din păcate, în urma lecturii, subiectele nu prea se rețin, cu atât mai puțin personajele. Rămâne în schimb o atmosferă aproape kafkiană care are rolul de a problematiza la nivel individual "tema răului". Întâmplările narate sunt suficient de îngroșate pentru a părea neveridice, totuși "hiperbola" se înțelege și se acceptă în măsura în care este folosită de un moralist.
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
egalitare, trebuie să știi să te inspiri din ele. Altele rămâne să le inventăm." încât istoriile unor înțelepte, frumoase, elocvente, binecuvântate, autoritare etc. precum Abigail, Agar, Batșeba, Debora, Estera, Hana, Iudit, Miriam, Salomeea și multe altele, alături de articole consacrate unor teme ce privesc femeile și ridică în continuare semne de întrebare, precum căsătoria, avortul, divorțul, educația copiilor, lesbianismul, limbajul sexist, matrilinearitatea, procreația și contracepția, virginitatea și violul, transformă dicționarul într-un manual de învățământ mixt egal, în care oricine să aibă
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
Cronicar Lista lui Pleșu În CONVORBIRI LITERARE din octombrie, dl. Liviu Papuc ne reamintește, în legătură cu disputele recente pe tema "legii Pruteanu", un savuros episod din vremea cînd junimistul Vasile Pogor, unicul "franțuz" din societatea ieșeană, era primar la Iași. Istoria este preluată din C. Săteanu. Legea Pogor (valabilă însă doar pentru Iași), cunoscută în epocă drept "legea marxismului", îi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
cosmetizări", acest lucru însemnând că vom afla în paginile cărții o evoluție organică a stilului critic practicat de autor în decursul celor aproape treizeci de ani care s-au scurs de la redactarea primului său studiu, Caragiale - Universul comic. Odată ce marile teme au fost stabilite, iar personajele, clasificate în funcție de tipologie, domnul Ștefan Cazimir revine periodic asupra unor aspecte, nuanțând interpretarea inițială, sporind gradul de subtilitate al analizei (vezi, de pildă, atenția acordată înzestrării narative a lui Caragiale, așa cum se manifestă ea în
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
aspecte, nuanțând interpretarea inițială, sporind gradul de subtilitate al analizei (vezi, de pildă, atenția acordată înzestrării narative a lui Caragiale, așa cum se manifestă ea în registrul dramatic al operei sale - Artă narativa a "Scrisorii pierdute"). Un motiv pentru reluarea unor teme caragialiene din perspective diferite, "oblice", este sugerat de autorul însuși în Arta compoziției din 1983: Cine mai percepe astăzi, ca în vremea premierelor absolute, știința dramaturgului de a trezi și întreține curiozitatea, de a crea suspensii și de a rezervă
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
unui Paradis profan ("un Rai Böcklin, pictural, artistic și cu singura santinelă a cedrului monumental la intrarea dinspre ape"), în dezacord cu conceptele biblice (" Plec înainte, ca în Sfintele Scripturi: ce mă poate opri? Mă oprește parcă noțiunea"), bizuit pe temele unei "romanțe" ("temele acestei romanțe de peste Biblie și Apocalips"), ajungînd la concluzii ce n-au nimic comun cu sacrul, de ordin apăsat teluric: Singurul lucru ce se poate vedea într-un individ: scheletul impersonal, uniforma esențială". În Psalmi, Atotputernicul este
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
un Rai Böcklin, pictural, artistic și cu singura santinelă a cedrului monumental la intrarea dinspre ape"), în dezacord cu conceptele biblice (" Plec înainte, ca în Sfintele Scripturi: ce mă poate opri? Mă oprește parcă noțiunea"), bizuit pe temele unei "romanțe" ("temele acestei romanțe de peste Biblie și Apocalips"), ajungînd la concluzii ce n-au nimic comun cu sacrul, de ordin apăsat teluric: Singurul lucru ce se poate vedea într-un individ: scheletul impersonal, uniforma esențială". În Psalmi, Atotputernicul este maltratat prin abordarea
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
nevoie să-mi trăiesc viața intens, de vreme ce cărțile mele sunt rezultatul experienței proprii. Cât despre proiectul cel mai recent, Unsprezece minute, el a fost încheiat și va apărea simultan în Brazilia și în Portugalia, în 2003. Este vorba de o temă delicată, sexul, dar să așteptăm momentul potrivit ca să comentăm noua carte. 1) Locuitor din Rio de Janeiro.
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
prezentat acum o comunicare sub titlul Dostoeivski și literatura japoneză din a doua jumătate a secolului XX, l-am cunoscut încă în 1983, la Cerisy-la-Salle; în 1992, la Oslo, cînd am prezentat lucrarea Frumosul pur ca ideal, mergeam deja cu temele mele în paralel cu unii dintre colegii japonezi. Dialogul direct cu ei l-am început însă la Simpozionul de la Carthause-Gaming (Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an mai tîrziu, la Petersburg, participînd la discutarea
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an mai tîrziu, la Petersburg, participînd la discutarea unei lucrări, prezentată de un coleg japonez, cu titlul Categoria frumosului în romanul "Idiotul", am propus organizarea unui simpozion pe tema respectivă, avînd în vedere și titlul comunicării mele: Dostoievski: quo vadis homo? După cum se vede, japonezii nu numai că au acceptat propunerea, dar și au organizat o dezbatere la nivel mondial. Și m-au inclus în program pe locul ultim
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
sînt creștini, îl înțeleg și asimilează atît de bine pe Dostoievski?" Într-adevăr, impactul romancierului rus în Japonia a fost/este excepțional. Receptarea lui acoperă nu numai teritoriul literaturii și artei, ci întregul domeniu al civilizației, al mentalităților chiar. Pe tema respectivă există, se pare, cinci cărți, numai K. Nakamura publicînd șase volume, printre care Dostoievski - nașterea scriitorului (1979), Dicționarul personajelor lui Dostoievski (1990), Necunoscutul Dostoievski (1993). Cea de a șaptea lucrare a apărut în limba rusă, sub titlul Ciuvstvo jizni
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
și cinematografului japonez cu opera dostoievskiană (Hagira Sakutaro, Miri Iiu, Kenzaburo Oe, Taidjun Takeda, Cikae Oiamada, Akira Kurosava ș.a.). Am devenit un salahor al comunicării și al colaborării cultural-științifice. Am avut discuții despre Eliade, despre o nuvelă japoneză modernă pe tema Mioriței... Faptul că am putut să particip la acest simpozion a fost o minune, ca și miracolul Polului Nord, văzut, de-a lungul unei nopți întregi, din avion. Cum am ajuns în Japonia? Datorită Ministerului Culturii, Uniunii Scriitorilor și unei Fundații
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]