869 matches
-
să-l lăsăm pe idiot că l-a luat Sharp în primire, se auzi vocea umbrei cu bâtă în mână. Cei trei pitici (pentru că asta erau) dispărură în tufișurile apropiate. Inu rămase singur cu acel Sharp. Începu să îl privească temător, dar și cu oarecare curiozitate. Era o creatură minunată, cu ochi de foc și corp de mic dragon. Oare ce era? Să fie atât de amețit de la căzătură? Inu închise ochii, se lungi pe iarba înaltă, și după câteva clipe
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
Nu mai scot mașina. Mă voi duce la alde Cărămizaru pe jos.... Trebuie să fiu atent...”, își făcea bărbatul planul mergând încet, sigur pe sine, fără să mai bage câinii în seamă. În timpul acesta, Iuliana s-a repezit, înfrigurată și temătoare, la salteaua sub care ascunsese telefonul. L-a scos de acolo și a încercat să caute numărul de acasă dar aparatul nu funcționa. - Doamne, ce mă fac? Doamne, ce are de nu merge? se tânguia ea cu voce tare, uitând
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
în gândirea filozofică în contrapondere cu tăcerea: „Dacă nu sunt cuvinte, să fie fapte. Dacă nu sunt fapte, degeaba sunt cuvinte”. Adevărata Înțelepciune în viziunea Alexandrei Mihalache: „Să înveți ce este răbdarea de la cei nerăbdători, ce este curajul de la cei temători, ce este dărnicia de la cei avari și ce este recunoștința de la cei nemultumiți”. Dar și: „Să știi când să vorbești și să știi când să taci reprezintă o dovadă de înțelepciune. Anume să ai acea pricepere de a ști când
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
-i alte porți și îndrumându-l spre zări nebănuite, spre alte primăveri a căror adiere o simte în firele cărunte. Era domnul A. ...Am perindat momente din viața noastră oprindu-ne în fiecare clipă asupra unor ochi albaștri triști și temători, asupra unor buze ridate de contorsionări dureroase alinând cu o substanță chimică o suferință fizică, cu o mângâiere abia simțită în păr o neliniște copilărească sau o imensă durere sufletească mergând mereu spre următoarea mână întinsă, spre o altă voce
DESPRE NOI…. …PENTRU EI CEI CARE AU FOST…(AUTOR DR.RUXANDRA FILIPESCU) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371681_a_373010]
-
te miște cascada de cuvinte declamate cu talent actoricesc de acest extraordinar șlefuitor de metafore și de toate figurile de stil ce dau frumusețe poeziei și discursului! Da, Violetta este puternică. A fost și atunci. A început să vorbească oarecum temătoare, gâtuită de emoție, dar a reușit să se stăpânească încet, încet, astfel că la final a citit din volumul său cu lejeritate, cu intonație plăcută, cu liniște sufletească și cu deschidere către public. Aplauzele primite au fost meritate, așa cum meritate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Soare Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului Într-o prea mohorâtă zi de martie Tremura, înflorind, o superbà magnolie, De teamă că ar putea fi atinsă De-o privire lacomă ori o mână-ntinsă. Temătoarea corolă explodase-n caliciul ei, Ignorând răcoarea apăsătoare-a norilor grei, Se încălzea la timidele raze, ce-i aduceau menirea Și la blândețea acelora, ce-o mângâiau cu privirea. Prea gigașa magnolie nu fuse atinsă De-o privire lacomă ori
MAGNOLIA de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371788_a_373117]
-
și cu totul întâmplător în anul 2009 - pe când își vizita niște prieteni în „capitala moldavă” - în parcarea unui mall de la marginea orașului, așteptându-și noul soț, un banal IT-ist din „Târgul Ieșilor”. - Ce faci, Miru’ ? Îl privi surprinsă și temătoare. - Bi... binișor ! se bâlbâi ea. După câteva cuvinte de curtoazie schimbate, i-a pus dintr-odată: - Îmi pare rău că nu te-am crezut. - Când ? a întrebat-o Silviu uimit. - Atunci când mi-ai povestit de experiența ta din timpul morții
SE CAUTĂ MESERIAŞI PENTRU TENCUIELI DE INIMI ÎN AGONIE ŞI SUFLETE NEFLAUŞATE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375599_a_376928]
-
a scris asta) Însușindu-și limbajul subtil al sentimentelor, asaltat de nostalgie și timpul ce se rostogolește fără oprire „din sala de așteptare a toamnei-aeroport” poetul are o tresărire cât o „lume” ... un gol sufletesc se deschide într-o clipă temătoare și ascultă cu încordare un sunet ... „ am pândit cum destinul nu putea / deschide zăvorul ușii ce scârțăia între noi./ spre seară s-a furișat în jurul meu / precum un câine fără stăpân,/ tremurând neajutorat, / dar drumurile s-au troienit de tăcere
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
trase adânc aer în piept. Aproape că se-necă. Doamne, ce om ieșise din copila aceea ticăită de odinioară, care se ascundea după fusta mamă-sii când veniseră în București! Cine s-ar fi gândit că din copilul gracil și temător de atunci să iasă femeia rea și prepuielnică de acum?! Și Mira își aminti cât de fragilă și caraghioasă îi păruse biata gâgâlice, căci bunicul îi sluțise pe nepoți chiar în vara mutării în Capitală, tunzându-i la zero, fără
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SEMNUL MEU DE APĂ VIE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Se schimbă nopțile în zile, Cu fiecare vis pierdut. Mă'njugă, temător și mut, Zorii'n genunchi și rugi umile Cerșind din tainice tenebre Nu raza, licărul ei orb, Sunetul aripii de corb, Bocete, simfonii funebre, Orice himere rătăcind, Peste nesomnu-mi năvălind Ca semn al meu de apă vie. *** Referință Bibliografică: Semnul
SEMNUL MEU DE APĂ VIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378794_a_380123]
-
devreme, deși lucrul acesta compromite așteptările. ¶Jocul reciproc al surprizei și SUSPANSULUI constituie în mod tradițional o trăsătură importantă a unei bune intrigi. ¶Chatman 1978. suspans [suspense]. Un sentiment sau o stare de spirit care decurge din nesiguranța parțială și temătoare legată de evoluția sau rezultatul unei acțiuni, în special în cazul uneia care implică un personaj pozitiv. Avem suspans, de exemplu, atunci cînd este posibil un anumit rezultat dar, dacă se va ajunge la acest rezultat nu e clar, sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acest subcapitol ne-a permis să sintetizăm pentru dumneavoastră următoarele reguli și sfaturi. Reguli plecând de la ideea că nici o persoană, mai ales străină, nu vă iubește câinele mai mult decât dumneavoastră și că el reprezintă, mai ales pentru cei mai temători, un pericol real, se impune folosirea lesei (excepție pentru anumite rase cunoscute pentru blândețea lor); bunul simț și educația ne impun ca, în situația în care partenerul nostru canin își face nevoile fiziologice, noi să respectăm regula de igienă și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
instruit direct de Nixon, a încercat să-l abordeze pe însărcinatul cu afaceri chinez din capitala polonă, în timpul unei parade a modei iugoslave, organizată la Palatul Culturii, acesta, neavând nici o instrucțiune, a fugit, însă, ca din pușcă. Atunci, ambasadorul american, temător că o să piardă prilejul de a transmite mesajul lui Nixon, l-a blocat cu brațele pur și simplu pe micuțul translator al șefului misiunii diplomatice chineze. Acesta, diplomat isteț, deși relativ speriat, a înregistrat și a transmis întru totul șefului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
diferit la cuvinte și fapte și acțiuni care-i privesc interesul propriu, personal 1215. Mises definește în mod clar finalitățile acțiunii umane. Este vorba despre "împlinirea plăcerii" și "evitarea durerii". Și din această cauză omul este o ființă egoistă și temătoare. Ne căutăm în permanență împlinirea nevoilor, chiar dacă de cele mai multe ori intrăm în concurență cu ceilalți oameni 1216. De altfel, Engels, în opera sa "Anti-Dühring" recunoaște în mod indirect că în calea reformei sociale pe care o vizau socialiștii, stăteau câteva
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ajunge la întâlnirea cu psihologul cu răsuflarea tăiată și foarte neliniștită în legătură cu problema fiicei ei. Ea o descrie pe aceasta ca fiind „genul îngrijorat” și recunoaște că îi seamănă. Winnie a fost întotdeauna foarte timidă. Când era mică, era prudentă, temătoare, sensibilă la zgomot și atingere și „înceată în relațiile cu ceilalți”, având puțini prieteni apropiați. Temele sunt pentru ea un chin deoarece, perfecționistă fiind, șterge mereu ce a scris și nu reușește să-și termine treaba. Din cauza temerilor și neliniștilor
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de vagoane mari, cafenii, în jurul cărora se agitau niște figurine omenești. Charlotte a înșfăcat mânerul cufărului, copiii au apucat sacii. Când au ajuns în fața ultimului vagon, trenul s-a urnit din loc și s-a auzit un suspin de bucurie temătoare salutând plecarea. Printre pereții glisanți apărea o învălmășeală compactă de oameni speriați. Charlotte, simțind încetineala deznădăjduitoare a gesturilor ei, și-a împins copiii spre deschizătura care se îndepărta încet. Fiul ei s-a cățărat, a apucat cufărul. Sora lui a
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a trupului său stătea nemișcată. Soldatul, văzut din față, se încheia la pantaloni cu gesturi moi, stângace. Și un altul, mai mic decât primul, se așeza în genunchi în spatele crupei albe. Mișcările lui, în schimb, erau de o rapiditate nervoasă, temătoare. De îndată ce a început să se zbată, împingând cu pântecele lui acele emisfere grele și albe, a semănat întru totul cu primul. Nu era nici o deosebire între felurile în care se purtau. Ochii mi se injectau deja cu negru. Picioarele mi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
trăsăturile ei. Doar freamătul umbrei și al soarelui în frunzișul sălciilor îi atingea ușor obrazul. Fusese salvată de un saigak, antilopa deșertului, cu nări enorme, asemănătoare unei trompe de elefant tăiate scurt, și - într-un surprinzător contrast - cu ochi mari, temători și tandri. Charlotte văzuse adesea turmele lor alergând prin deșert. Când a putut, în sfârșit, să se scoale, a văzut un saigak care se cățăra încet pe o dună de nisip. Charlotte l-a urmat, fără să se gândească, instinctiv
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
în special încrederea nețărmurită care părea să îl anime pe împărat îi convinseră repede pe membrii Consiliului de Coroană. Când Bella încheie prezentarea proiecției economice a primelor rezultate ale unei asemenea schimbări, reprezentanții familiilor ducale erau deja convinși, deși păreau temători. Fără să poată sesiza adevăratele dimensiuni ale amănuntelor care nu le erau dezvăluite, bănuiau că nu li se spune totul. ― Înălțimea Ta, este de așteptat ca aceste regine să fie inteligente? În sensul uman al cuvîntului? Pentru că dacă va fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-o de tristețe pe mama și... ― Mama ta e o femeie curajoasă, care suferă oricum de pe iUrma purtării noastre. Dacă mă vei executa, va plânge după f mine; dacă mă vei lăsa în viață, își va jeli fiul slab și temător. Bella VII își privi tatăl cu curiozitate. ― Mă provoci? Crezi că sângele tău va putea opri felul în care istoria se schimbă? E o dovadă de stupidă vanitate, mai ales când vine din partea ta. Nici chiar moartea noastră nu ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
făcut. Se pare că undeva am scăpat prea multă cumpătare. Nu, nu! Nu spune nimic! Nu în fiecare dintre voi. Lăsat singur, omul e ființa aceea schimbătoare pe care mi-am dorit-o mereu. Când sunteți mai mulți însă... deveniți temători. Responsabili. Deveniți prea asemnă-tori mie și asta mă neliniștește fiindcă nici eu nu am certitudini absolute. Oamenii sunt puternici. Vor supraviețui, nu-ți fă griji. O să fie o lecție, Radoslav. Uneori profesorii trebuie să fie și aspri. Fă ce trebuie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
făurim vise și să sperăm că într-o zi vom supune planeta asta și o vom putea chema din nou pe Zerri să trăiască printre noi. Jorlee se opri preț de câteva clipe pentru a-și recăpăta suflul. Simțea privirile temătoare și contrariate ale tribului său. Începu cu glas domol. - Am visat într-o noapte un bătrân cu barbă albă. Mi-a spus că supraviețuirea nu poate să reprezinte un scop în sine. Fiecare clipă care trece trebuie să fie o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
este Stăpânul celor care cred, căci El îi scoate dintru întunecimi către lumină...” (GG) ...All"h Wal al-mu’minn (3, 68/ 61): „...Dumnezeu este Oblăduitorul credincioșilor.” (GG) ...All"h Wal al-muttaqn (45, 19/18): „...Dumnezeu este Oblăduitorul celor temători.” (GG) ’inna Waliy- All"h all": nazala al-Kit"b... (7, 196/195): „Stăpânul meu este Dumnezeu, Cel care a pogorât Cartea.” (GG) ...F"”ir al-samaw"t wa al-’arð ’anta Waliy- f al-duny" wa al-’"ƒira... (12, 101/102): „Creator
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
apasă ca un coșmar asupra minților celor în viață. Și tocmai atunci când par preocupați să se transforme pe ei și lucrurile din jur, să făurească ceva ce n-a mai fost, tocmai în asemenea epoci de criză revoluționară oamenii invocă temători ajutorul spiritelor trecutului, își însușesc numele, lozincile de luptă, costumele lor, pentru a juca noua piesă a istoriei universale în această travestire venerabilă și cu acest limbaj împrumutat. Astfel, Luther s-a travestit în apostolul Pavel, revoluția din 1789-1814 s-
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
potolește doar după ce e dat pradă durerii și, după ce pățește de mai multe ori lucrul acesta, „urmează gândul chibzuit al celui care mână carul și, de câte ori dă ochii cu frumosul său, moare de frică”. În cele din urmă, cuviincios și temător, sufletul îndrăgostitului urmează pe iubit. Problema pe care o ridic este aceea a distribuirii cailor în raport cu poziția lor față de oiște. Știm că la un moment dat cedează presiunii calului de „neam prost” și vizitiul, și celălalt cal. Dar dacă nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]