21,512 matches
-
i l-a luat Aglajei în 1999 în Germania pentru “România literară”. O auzim din nou pe Aglaja... de data asta vorbind românește. Rodica a stabilit un record cu acest interviu. Aglaja nu voia să vorbească românește. Avea complexe. Se temea că n-o să fie la înălțime. Se trezise actorul din ea. Ezitările, căutarea cuvintelor, bucuria, cînd prindea din zbor colacul de salvare - un “giusto”, de pildă sau un “capisco” -, o făceau atît de autentică și cît de precis, de exact
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
nu blestema, nu-și face reproșuri. Nu are de ce. Omenește a făcut tot ce se poate. E conștientă că viața omului normal, după cum o spune și Biblia, este de 70 de ani. Că după aceea Încep necazurile. Ea nu se teme să rămână cu trupul soțului singură. Face asta de aproape un an, de când acesta nu mai putea vorbi. Este supărată pe rude că n-o lasă În pace. Este surprinsă de câtă lume a cunoscut pe soțul ei, lume care
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
nu există Dumnezeu care să nu fie În fruntea a tot și a toate, mai puțin În fruntea relelor fiindcă I se va găsi mereu o scuză. 898. Chiar și nicăieri tot undeva Înseamnă. 899. Fiindcă ești lumină nu te teme niciodată de Întuneric ci luminează-l! 900. Respectă-ți viața dacă vrei să-ți Înțelegi moartea. 901. Numai orizontul poate ști dacă l-a atins cineva vreodată. 902. Dacă nu-L vei căuta pe Dumnezeu În tine nu-L vei
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
aripă de înger, Să-L crească mai departe... 6 aprilie 2007 Călăuză Mergeam de mână ca acum Spre un ținut al nimănui, Călcând pe-o rariște de fum Și-n jur creștea întunecarea, Dar Tu-mi spuneai să nu mă tem De umbra îngerului care întârzia cu noi pe drum. Mă înghițeau pustiul, ceața Și mă pierdusem ca un orb Când mi-ai șoptit: deschide ochii! Am și ajuns. Suntem în Rai. 30 decembrie 2006 Estompare Dar cum priveam, un înger
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
reciază v izu al, p rin m asticare și p lap are. S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, fără o p realab ilă p reg ătire, ad u s la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 2 C o n serv e d e leg u m e în b u lio n și co n serv e d e leg u m e în u
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
v izu al și p rin m asticare S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, d u p a d ilu are la 5 % șu b stan ta u scată, la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 6 P ro d u se co n cen trate tip S u p co și p ro d u se în stan ț ( fu lg i d e carto
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
arare, co n fo rm în stru cțiu n ilo r d în rețetă. S e g u stă și se m iro ase, d u p a p rep arare co n fo rm rețetei, ad u s la tem p eratu ra d e 5 0 6 0 °C . 7 P ro d u se co n serv ațe p rin acid ifiere(la b u to aie) S e ex am în ează p ro d u șu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
izu al, p rin p alp are și p rin m asticație S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, fără o p realab ilă p reg ătire, ad u s la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 8 C o m p o tu ri L ich id u l se to arn a în tr-u n cilin d ru g râd at d e 2 5
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
izu al, p rin p alp are și p rin m asticație. S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, fără o p realab ilă p reg ătire, ad u s la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 9 S u cu ri d e leg u m e, d e fru cte, n ectaru ri, șiro p u ri d e stru g u ri, co n
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
d u șu l, d u p a d ilu are la u n co n țin u ț d e șu d e 1 2 -1 4 % la 1 0 stru g u ri(șu c, m u st) tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C 1 0 P ro d u se d în fru cte co n serv ațe cu zah ar(g em , d u lceață, p asta d e fru cte, jeleu
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
i se ap reciază co n sisten ta p ein m asticare. S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, fără o p realab ilă p reg ătire, ad u s la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 1 1 C o n serv e p en tru co p îi S e așează p ro d u șu l p e u n p lato u alb
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
reciază v izu al, p rin p alp are și m asticație. S e m iro ase și se g u stă p ro d u șu l, fără o p realab ilă p reg ătire, ad u s la tem p eratu ra d e 1 8 2 2 °C . 11 Analiza senzorială cu scări de punctaj Principiul metodei Analizarea probelor în condițiile descrise și evaluarea fiecărei caracteristici senzoriale prin scăderea punctelor de penalizare din punctajul maxim corespunzător caracteristicii. Însumarea
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
mă dor - degeaba, nu pot ghici în atâtea ocoluri, în atâta învălmășeală de linii frânte, drumul tău drept către fagure, spre tainicul Hexagon. Când te văd zburând - încotro, unde, cu povara ta mică și dulce pe picioarele aurii, firavă, parcă temându-te, rătăcită, - iată, chiar acum te-ai izbit de fereastra mea, și încerci să-ți revii, poate-amețită, lăsându-te-n voia unei la fel de firave adieri, - mă încearcă un fel de teamă. Nu pentru tine, ci pentru mine. Printre atâtea baroce
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
de telefon Așteptăm să sune cineva. Chircit la picioarele noastre Câinele așteaptă și el. Telefonul sună, Răspund, Iar când încep să vorbesc Bărbatul de lângă mine își ferește privirea și-și lipește obrazul de geam. Oamenii pe care-i iubesc Se tem de mine. Cabina de telefon E pentru noi un costum uriaș de reclamă, E un animal caraghios care știe o poezie, Care vinde, Care, greoi, abia se mișcă Și-i stânjenește pe trecători. Dar de data asta Nu doar ochii
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
uit Și nu mai am cu mine Nimic din ce-am avut vreodată în punctul ăla. Păsările de deasupra casei Sunt de fapt lilieci, Și se izbesc unul de altul, Și este de fapt noapte, Iar eu ies Și mă tem pentru scalpul meu. Primăvară Stătea picior peste picior, Cu brațele întinse pe spătarul băncii Și cămașa descheiată, Ca să primească direct pe piept Adierile Cu care lumea ar fi vrut să-l atingă. Ochii prea roșii, Vocea răgușită Și totuși Nu
Poezie by Lavinia Braniște () [Corola-journal/Imaginative/9581_a_10906]
-
față se vedea Universitatea. Cele 8 sunete zglobii se îndepărtau înghesuite una într-alta, colorate de lumina care trecea prin ele în nuanțe de verde și roșu. O luaseră peste bulevard, pe deasupra mașinilor, iar el le urmărea de pe bordura lustruită, temându-se să nu le piardă. Pe cealaltă parte de stradă o fată îi făcea semn cu mâna. Era gata s-o ia printre mașini, când el ridică speriat amândouă mâinile. Ceva îndepărtat și trist, o frică veche îi urcase din
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
mic, urât și agresiv. E un profesor de vreo 50 de ani al Universității din Strasbourg, care se împarte între cele două slujbe și cele două ministere (Învățământ și Apărare), pe cale de a descoperi deliciile tiraniei. Toți trebuie să se teamă de el, cu excepția unuia care știe să-l cultive cu cinism. Directorul m-a lăsat în pace câteva luni, iar acum i-a cășunat să mă aducă la numitorul comun. Mi-e greu să-l iau în serios: sunt al
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
benignă iritare / despre insuficiența laringelui" sau "urmăresc pînă la epuizare cum ochelarii de domnișoară / se sparg de norii de bazalt". Dar nu mai pot să-mi dau seama ce vrea să zică "anotimpul foarfecelui suspendat" sau "magnitudinea degresată" etc. Mă tem ca nu cumva cuirasa să fie tot conținutul acestei poezii (ș...ț ca un fel de contrapondere...). Tare ar fi bine ca aici, ca și în cazul altor poeți mai tineri, să nu se adeverească, pînă la urmă, aceste cuvinte
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
a spontaneității. Se înțelege că o anumită semnificație poate fi găsită în orice, chiar și în mersul unui gîndac de la un capăt al mesei la celălalt (ș...ț un găndac merge...) sau în fierberea apei pe plită (Sonet 5). Mă tem însă că aici adevărată poezie nu avem. Cum nu găsim nici în "poemele existențiale" ale lui Mircea V.Ciobanu. Dimpotrivă, Ștefan Baștovoi, alias călugărul Savatie, nu este lipsit de un dram de har. Versurile sale simple, descripitv-sugestive, aflate într-un
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
propagandei și să lichideze trecutul ca speranță a unui refugiu în amintire și în iubire. Imposibila plecare din Vladia, de care vorbesc toți, ține tot de constrângerile misterioase ale unei dictaturi. "Copaciu socotea că e bine ca oamenii să se teamă de ceva" (p. 269), detesta discuțiile pe care Croicu, profesorul de naturale, le provoca întrebând oamenii dacă sunt fericiți, voia să înstăpânească ordinea și să potolească dorințele (p. 273). Dar Bașaliga era cel mai tare în Vladia prin puterea invenției
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
se prefac În bumerang spre imprevizibile stavile de Înalt rang și-n forță ne-om avânta tra-la-la tra-la-la... D-AMOR adoratei mele cam sublimă fecioara mea deci preafrumoasă colindătoare printre steme Întoarce-te de vreme-acasă ești o adultă nu te teme ești mai gingașă ca mărgeaua când nimănuia nu-i dai seamă și când În doi admiram neaua iar tu-mi șoptești de mamă mamă... ascultă lebăda cum cântă și eu prin iambi mă tot inspir muzele blânde mă nspăimântă și
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
poet abstract ca boreala-auroră și te iubesc fără contract deci veșnic la aceeași oră chiar de te-mpiedici prin păcate iubirea mea n-are tăgadă iar pieptul meu poartă carate pulsând prin neaua de zăpadă tu ești adultă nu te teme Întoarce-te de vreme-acasa ratacitoareo printre steme iubita mea deci preafrumoasă... LA SOCLUL MEU stop: ori monden ori interlop gestul prea confuz este banal și e detestat acest galop legitim spre ciclul menstrual mulți căutătorii de comori treji visează aprigi
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]
-
bănuieli asupra altora și în osteneli trupești peste puteri pentru ziua de mâine, ca și cum Dumnezeu nu ne-ar purta de grijă în toată viața. Cei ispitiți de aceste gânduri adună averi pentru bătrânețe, se ostenesc numai pentru viața aceasta, se tem că nu vor avea ce mânca și ce bea, își avortează copiii, spunând că nu vor avea cu ce-i hrăni, se ceartă pentru averi, sunt foarte zgârciți și iubitori de bani, nu fac milostenie și sunt egoiști. 6. Din
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
și mediocritate. Ascult cuvintele Poetului și gândul mă poartă spre alte versuri care exprimă o stare ce ma apropie de durerea cu care am pus Întrebarea. “s-a lăsat din zbor un albatros Bănuind sub aripi un catarg; Poate se temea de glasul Mării, Poate Îl chema un vis spre larg. ............................................................... l-am privit cu mii de ochi deodată cum Își adăpa-acolo sus sufletul... apoi s-a dus spre zare, dar de ce venise-nu ne-a spus...” (Albatrosul Obosit) Colțul acesta
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
neavând în sine însăși fericirea, ființa și binele nemărginit<footnote Idem, Ad Ablabium quod non sint tres dii, P. G. XLV, col. 121. footnote>. Lucrarea De vita Moysis este, de fapt, o recenzie extinsă a ideilor lui Origen asupra acestei teme și poate fi considerată ca o sursă majoră pentru doctrina gregoriană a îndumnezeirii, exprimată în alți termeni. În această lucrare, Sfântul Grigorie descrie dinamica participării la Dumnezeu. Binele principal și suprem a cărui fire este bunătatea, este și se numește
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]