3,283 matches
-
penitenciarului de a primi, a reține și a face ca numitul acuzat să execute pedeapsa la care a fost condamnat. Dat în București, astăzi, 26 octombrie 1948.”. Profesorul, grav bolnav, încetează din viață înainte de termenul ce atesta eliberarea lui din temniță. Documentul de la fila 7 a dosarului său de penitenciar este o dovadă a stării avansate de boală în care se afla Alexandru Marcu la 20 aprilie 1948, dată la care era internat în spitalul penitenciarului Văcărești. Actul provenea de la Ministerul
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
în spitalul Văcărești”. La 14 martie 1948, conform adresei 3272, profesorul Alexandru Marcu, „deținutul criminal de război”, era transferat din penitenciarul Aiud la penitenciarul Văcărești „însoțit de dosarul cu actele condamnatoare”. Un alt act concludent pentru manevrele practicate intensiv în temnițele comuniste în vederea asasinării morale a intelectualilor și cărturarilor este cel de la fila 12 a dosarului de penitenciar, din 26 martie 1947: „Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Penitenciarelor - Serviciul Îndrumărilor - [Alexandru Marcu] are voie să primească 2 volume ale romanului italian I
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
14, 17, 18 conțin documente prin care se cerea examinarea medicală cu comunicarea de urgență a rezultatelor, din iunie - iulie 1947 și decembrie 1948. De atunci și pînă la sfîrșitul ce survenea în 1955, profesorul Alexandru Marcu a îndurat caznele temniței, mereu bonav... Se afla încă în „arestare preventivă” ce justifica, în acea epocă de teroare, arestarea fără judecată, pe durată nedeterminată. Ministerul Afacerilor Externe, Secțiunea penitenciarelor și institutelor de prevenție trimite o adresă în 7 decembrie 1948 „Domnului administrator al
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
a fost respins recursul. Alte documente de importanță istorică sunt cele de la filele 41 („Copie de pe foaia de carceră a Penitenciarului Văcărești” prin care „deținutul Alexandru Marcu, doctor în litere, arestat pentru crime de război” era „închis pentru 12 ani temniță grea fără acte, pe timp nelimitat”, deoarece nu era menținută data începerii pedepsei, prin lipsa mandatului de arestare, precum și al celui de condamnare.), 42 (fără dată, „Foaie de transferare pentru Serviciul Ambulanței - Penitenciarul Aiud: Individul Marcu Alexandru, condamnat la 12
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
fără acte, pe timp nelimitat”, deoarece nu era menținută data începerii pedepsei, prin lipsa mandatului de arestare, precum și al celui de condamnare.), 42 (fără dată, „Foaie de transferare pentru Serviciul Ambulanței - Penitenciarul Aiud: Individul Marcu Alexandru, condamnat la 12 ani temniță grea; expiră la: se va calcula, penitenciarul de predare Văcărești, motivul transferării - executarea pedepsei”), 44 (altă „Foaie de transferare nr. 5733 din 1949” prin care era transferat, de data aceasta, de la Văcărești la Aiud; pe verso: „Adeverință: Subsemnatul medic al
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
plecare, a fost deparazitat. Penitenciarul Aiud, 17 noiembrie 1947)”, 45 („Fișa de încarcerare: 1947, 8 martie, Penitenciarul Aiud. Numele: Alexandru Marcu cultura: universitară; limbi cunoscute - italiana, franceza.” Verso: „Primit de la penitenciarul Văcărești fără acte, primit cu mandat de 12 ani temniță grea în recurs, acuzat de crime de război. Transferat provizoriu la penitenciarul Văcărești oficiul judiciar, la17-XI-1947, transferat 14-III-1948 la penitenciarul Văcărești, retransferat de la Văcărești la Aiud 13-II-1949.”) Fila 49 a dosarului de penitenciar Alexandru Marcu conține „Fișa medicală pentru deținuți
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
a dosarului de penitenciar Alexandru Marcu conține „Fișa medicală pentru deținuți” în care este înscris unul din multele și gravele diagnostice ale profesorului: insuficiență hepatică icterigenă. Cu toate astea, fila 50 menționează o „Notă de zile muncite (în regim de temniță grea n.m.): Deținutul Marcu D. Alexandru a prestat de la 3 octombrie 1953 pînă la 6 noiembrie 1953 inclusiv un număr de 26 zile muncă după cum se constată din foaia personală de pontaj. Formațiunea Aiud 0622.” Luna decembrie a anului 1954
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
către Formațiunea 0951 București - Serviciul Sanitar Ministerul Afacerilor Interne: „Înaintăm alăturat referatul medical privind pe deținutul criminal de război Marcu D.Alexandru, carcera 82/949 a penitenciarului Aiud și 2919/1954 a penitenciarului Craiova, care este condamnat la 12 ani temniță grea pentru crimă de război, pedeapsa începe la 30 august 1946 și expiră la 26 august 1958. Din referatul medical reiese că pentru deținutul de mai sus se cere internarea lui în spitalul penitenciarului Văcărești.” La 29 decembrie 1954 profesorul
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
Văcărești cadavrul Marcu Alexandru am constatat că moartea a fost reală și nu există nici o bănuială asupra cauzelor ei.” Nici o bănuială, în afară de regimul perpetuu de carceră la care fusese supus, nici o bănuială în afară de munca în condițiile și torturile anchetelor de temniță grea... Ultimul document pe care-l citim la fila 62 este emis de penitenciarul Văcărești - Biroul Evidență, Dosar nr. 82 /949 criminal de război adresa 6354 din 2 martie 1955: „Înaintăm alăturat actele de verificare a morții privitor pe deținutul
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
Dumitru și Agripina, fost deținut în acest penitenciar în baza mandatului definitiv nr.19656/26 octombrie 1894 emis de Parchetul Curții București avînd sentința 1510 din 7 august 1948 emis de Parchetul Curții Supreme secția penală, condamnat la 12 ani temniță grea ș...ț făcîndu-vă cunoscut că susnumitul a decedat în spitalul acestui penitenciar pe data de 27 februarie 1955.” * ** Documentele pe care le-am comentat aici dovedesc, fără putință de tăgadă, exterminarea profesorului Alexandru Marcu, cu metodele unei torturi lente
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
comentat aici dovedesc, fără putință de tăgadă, exterminarea profesorului Alexandru Marcu, cu metodele unei torturi lente, la care a rezistat 7 ani, cu boli grave ale organelor vitale, cauzate de condițiile inumane. Mai avea de executat încă 5 ani de temniță grea în condiții de carceră. Nu mi-e greu să spun că, din fericire, biologia a cedat și chinul vieții lui s-a oprit. Citind dosarul altui martir al închisorilor, Mircea Vulcănescu, am constatat asemănarea cutremurătoare a destinelor lor. Dar
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
și Lista care îi poartă numele Serghei Magnistky a fost arestat și închis în 2008, după ce a dezvăluit că mai mulți oficiali ruși au organizat fraude ce se ridică la suma 230 de milioane de dolari. După un an de temnița în asprul penitenciar Matrosskaya Tishina din Moscova, avocatul a murit. Anchetă oficială pune decesul pe seama unor afecțiuni netratate, dar Consiliul pentru drepturile omului de la Kremlin a concluzionat că Magnitsky a fost bătut cu deosebită cruzime chiar înaintea să moară. Scandalul
UE: Verdictul în cazul Magnitsky, semn tulburător al Rusiei lui Putin by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55775_a_57100]
-
înaripată a nopții îmi este porecla și zeiță a ispitei și a dorinței. Am fost numită stăpîna plăcerii gratuite și a masturbării și eliberată am fost de condiția de mamă ca să devin destin nemuritor. Sînt Lilith care se întoarce din temnița uitării albe, leoaică a domnului și zeița celor două nopți. Adun ce nu se poate aduna în cupa mea și o beau fiindcă eu sînt preoteasa și templul. Trec din beție în beție ca să se știe că setea mi-e
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
în beție ca să se știe că setea mi-e nepotolită. Mă iubesc singură și mă reproduc ca să creez un popor de urmași, apoi îmi omor iubiții ca să le fac loc celor ce nu m-au cunoscut încă. Mă întorc din temnița uitării albe pentru cei ce încă nu m-au cunoscut, ca să fac loc mă întorc și ca să se știe că setea mi-e nepotolită, din albul uitării ca să iau cu asalt viața și ca să sporească numărul, ca să-mi omor iubiții
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
de bine. Altfel, dând-o și noi pe glumă, ne apucă spaima când ne gândim ce s-ar întâmpla dacă, și în vremurile noastre, i-am băga la închisoare pe autorii de poezii proaste: atât de puțini ar rămâne în afara temnițelor! „Ora de română“ Ora de română este un proiect inițiat de USR (autor: un cristian) care propune un nou concept - lecții de literatură română despre scriitori contemporani în prezența acestora. În cadrul proiectului, joi, 9 iunie, elevii și profesorii de la Colegiul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
lungul timpului, devenind extrem de sensibili. Nelson Mandela a suferit de tuberculoză, boală pe care a contactat-o în timpul detenției pe insula-închisoare Robben Island, din largul Cape Town, unde a stat 18 dintre cei 27 de ani de închisoare petrecuți în temnițele regimului de apartheid. Cine a fost Nelson Mandela Nelson Mandela s-a născut la data de 18 iulie 1918. El a fost condamnat la închisoare pe viață, la 12 iunie 1964, după ce fusese arestat în 1962. La 11 februarie 1990
Nelson Mandela a murit, la vârsta de 95 de ani by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/55059_a_56384]
-
O deprindere din închisorile totalitare și privilegiul singurătății aprofundate. Însă nesiguranța ține la ea exclusiv de exterioritate. Mărturia ei este o lecție despre victoria spiritului și disprețul trupului, conflict analizat vreme de opt ani și jumătate în singurătatea absolută a temniței. Nu se știe când anume scrie Evadarea tăcută. O notă din carte, datată iunie 1981, vorbește despre memorie ca despre o scară urcată și coborâtă până în iulie 1961, data eliberării. Cei douăzeci de ani îi oferă detașarea necesară. În plus
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
la o sumă de evadări tăcute, între care, cea pornită din imaginație și trecută în concretul cuvântului ia prim-planul. Este proba pe care supraviețuitoarea o trece cu destule rețineri. Scena în care femeia se privește, după cinci ani de temniță, în oglindă, este grăitoare. Îmbătrânirea bruscă, și, în genere, împotrivirile exterioare, găsesc în scrisul Lenei Constante sensuri în disciplinarea voinței. De altfel, Evadarea tăcută este un manual de îmblânzire a voinței, o poveste tulburătoare despre demnitate. Femeia din oglindă se
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
firul cronicilor și al documentelor vechi, Mircea Anghelescu coboară în timp pînă la domnitorul renascentist Petru Cercel; un personaj spectaculos, dar puțin cunoscut, este și logofătul brâncovenesc Vlad Boțulescu, care și-a „îmblînzit” prin intermediul scrisului singurătatea celor 18 ani de temniță. Alte exemple, colaterale, sunt desprinse din cronicile lui Muste și ale lui Radu Popescu sau reproduc documente din arhive mănăstirești descoperite de N. Iorga și scrise de diverși deținuți cvasianonimi. Istoricul literar se simte încă și mai în elementul său
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
Bentoiu, dar și tatăl ei, respectatul medic și om politic țărănist Constantin Deculescu, dar și socrul ei, strălucitul avocat și om politic liberal Aurelian Bentoiu (fost deputat și ministru al Justiției în Guvernul Tătărăscu) au suportat persecuții, cunoscând teroarea din temnițele comuniste. În revista 22 (nr. 21, 28 mai-3 iunie), bazându- se pe memoriile publicate de Annie Bentoiu, dar și pe dosarele din arhiva CNSAS, Adrian Cioflâncă realizează o remarcabilă reconstituire a câtorva episoade din povestea acestei familii crunt lovite de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
toți pasagerii care vorbeau nemțește, ca un fel de răzbunare copilăroasă pentru toate necazurile îndurate de atâta vreme de către (din cauza, n.n.) regimul austriac." Cunoaștem, așadar, anul în care se scriau respectivele pagini, ce i-ar fi adus ani grei de temniță. Epopeea basarabeană se încheia cu această reflecție: "în Istoria Partidului scrie într-un loc că Basarabia a fost răpită de români. Ne permitem să întrebăm de ce sunt toate cetățile așezate pe malul Nistrului și nu al Prutului. Dacă ar fi
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
toate (...) desenul stîngaci al sudorii/ peste sprîncenele castităț ii rebele/ o dîră de sînge dintr-o apă a morții/ pe inul cămășii// prima menstră aduce cu ea macularea// te doare iar copilul necunoscut/ care ar vrea să se închidă în temnița trupului/ fără nume ca zeul// închizi ochii cît ocheanul îngăduie/ strîngerea lumii în cerc imperfectă/ sfîrșitul virginității - aproape” (Iepurele de curînd împușcat la gîtul fetiței). E feminitatea dintotdeauna, dar transpusă într-un cod nou, costumată conform revistelor de modă (post
Un culoar propriu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3733_a_5058]
-
astăzi, a continuat Vadim. "23 August. Ce s-a întâmplat la 23 august? A fost ocupată și bolșevizată România. Și de aici vi s-a tras și vouă. Izvorul necazurilor. Ați fost jefuiți de munca voastră, ați fost aruncați în temnițe. Mă aflu aici nu ca un membru al Parlamentului European, nu ca președinte de partid. Mă aflu ca frate întru Domnul", a mai spus Vadim la căpătâiul Regelui Cioabă.
Vadim Tudor, discurs la catafalcul Regelui Cioabă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35727_a_37052]
-
delictelor, fiindcă scriitorii nu s-au prea intersectat cu acelea de drept comun. De regulă, au fost închiși pentru culpe specifice (opinii neconforme, crime de lezmajestate, colaboraționisme, afilieri). Excepție, în toate sensurile, face un anume Paul Cialâc, pe care tocmai temnița l-a determinat să se apropie de literatură. El ar fi trimis în 1935 (pe când se afla în penitenciarul Constanța) un număr de trei poezii unei gazete de stânga, „Șantier”, care nu întârzie să le publice, nu doar în virtutea provenienței
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
la Reghin - urmează Liceul „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj luându-și bacalaureatul în 1933. Așadar, Ștefan Manciulea i-a fost profesor timp de patru ani. După 1948 ambii au fost îndepărtați de la preoție și profesorat și au îndurat calvarul temnițelor comuniste, al căror nume înfiorează și astăzi la simpla rostire. După ieșirea din închisoare, în 1964, Ștefan Manciulea și-a continuat în solitudine munca de cercetare, prestând pentru întreținerea familiei munci precum cea de grădinar la Sanatoriul TBC - găzduit , spre
Cardinalul Alexandru Todea în pagini de corespondență1 by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3595_a_4920]