944 matches
-
a constructelor de personalitate, are loc organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar. Diversitatea temperamentală este tipică micii școlarități. Temperamentele nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul activității instructiv - educative. În abordarea structurală și sistemică a personalității, aptitudinile sunt incluse în subsistemul instrumental al acesteia, care mai
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
micii școlarități. Temperamentele nu sunt bune sau rele, nu se pot modifica, dar se pot educa prin depistarea și cunoașterea trăsăturilor temperamentale ale elevilor, a aspectelor pozitive și a limitelor fiecăruia, facilitând intervenția diferențială, flexibilă a învățătorului în vederea unei compensări temperamentale în cadrul activității instructiv - educative. În abordarea structurală și sistemică a personalității, aptitudinile sunt incluse în subsistemul instrumental al acesteia, care mai cuprinde: nivelul de pregătire și ansamblul deprinderilor, priceperilor și obișnuințelor, capacităților, potențialului creativ. Succesul activității de învățare este determinat
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Echilibrează energiile corpului fizic, înlătură oboseala, somnul excesiv și întărește persoanele sensibile la schimbările de mediu. Citrinul activează în ființa umană energiile subtile ale focului și astfel, emoțiile capătă formă și individualitate, flexibilitate, dar și verticalitate, fiind eliminate atât oscilațiile temperamentale și instabilitatea emoțională, cât și rigiditatea în plan sentimental. 3. CUARȚ ROZ: pune în rezonanță cu iubirea necondiționată, cu starea de calm interior și liniște. Este cristalul cel mai important pentru centrul inimii, ce ne învață lecțiile iubirii. Purifică și
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
în urma lui, cu capul în piept, cu dungi pe fruntea largă, el străbătea salonul, rostind din când în când numele lui Ribot, Charcot sau al cine știe cărui savant ce făcea vârvă pe vremea aceea" (Anghel, Iosif, 1910, pp. 23-24). Sub aspect temperamental și afectiv, Gruber era considerat de către cărturarul din Fălticeni ca fiind de o rară deschidere pentru persoanele de care reușea să se atașeze afectiv. Era un om cu o dăruire totală, și acesta a fost probabil și motivul atâtor suferințe
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
personalitatea. Nici o „enigmă” în toanele acestei isterice, care, chiar dacă se supune unei operații de mutilare, rămâne robită simțurilor, „bestiei” ce, potrivit tezei autorului, sălășluiește în mai fiecare. Bineînțeles că până la urmă binele triumfă, umilind răul întruchipat de o ciudată. O temperamentală fără simț moral, înrudită oarecum cu antieroina din Bestia, se agită patetic în Dolorosa (premiera - în 1911; s-a publicat un scurt fragment în „Flacăra”, 1912). Tezistă și cu obișnuitul chef de teoretizări (despre soartă, rasă, credință), drama Tot înainte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
cu amintiri (1984), Asfințiturile zilnice (1985) ș.a. Pentru Mica autobiografie primește Premiul Uniunii Scriitorilor, iar pentru Marea autobiografie pe acela al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca. Din aceeași generație cu Al. Andrițoiu și Ion Brad, de care îl leagă și afinități temperamentale și de atitudine poetică (apartenența mai pronunțată la tradiție, la versul muzical și la rafinarea livrescă), C. traversează, ca și confrații săi, o anumită criză a limbajului și a adeziunii la poezia oficială pentru a evolua - într-un mod mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
eternă, ființei. Poetul se află într-o continuă jubilație, stare extatică a slăvirii clipei de grație când miracolele vieții, artei și spiritului, ale sacrului se lasă întrezărite sau revelate. Versurile păstrează ecouri din Rilke și din Blaga ori denotă similitudini temperamentale cu V. Voiculescu cel din sonete: „Catapeteasma morții o sprijin pe-un sonet”; „E dură neclintirea rostirii, truda-i sfântă / să-ntruchipezi nefirea-n poezie, / o catedrală unde oricare piatră cântă”; „Eu cred în adevărul nimbat de Poezie”; „Ucid neantul cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
-
viscere ale organismului, de activitatea sistemului nervos, cu accent tot mai crescut pe funcțiile scoarței cerebrale, pe rolul glandelor cu secreție internă ș.a. Toate aceste încercări au avut un debușeu aplicativ comun, îndreptat spre psihologia personalității, spre caracterologie, spre tipologia temperamentală, spre psihotehnică, spre psihopatologie și în final spre psihoterapie. În conformitate cu metodologia și regula generală de lucru însușită cu mare entuziasm în primele decenii ale veacului XX, toate fenomenele psihice trebuiau să aibă un corespondent material aflat în interiorul organismului, al sistemului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
școlare de natură emoțională există un blocaj în dezvoltarea afectivă a copilului, cu influențe negative asupra structurii sale cognitive, care dereglează raporturile elevului cu școala, generând un dezechilibru de natură predominant afectivă. Astfel, timizii, mai ales cei înceți și slab temperamentali, dacă nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cine este competent și la momentul oportun, riscă să devină elevi cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților și insucceselor școlare. Uneori
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
colegi; - memoria: memorează rapid, durata păstrării cunoștințelor fiind medie; reproduce cunoștințele cu dificultate; - imaginația: manifestată în joc și în activitățile artistice; - gândirea: slab dezvoltată; capacitate redusă de utilizare a operațiilor gândirii; - limbajul: vocabular sărac; predomină limbajul dialogat; - trăsături de personalitate: - temperamental: impulsiv, instabil, agresiv; - emotivitate: nu este emotiv;dispoziții afective: vesel, uneori trist, trece repede de la o stare la alta; - însușiri aptitudinale: rezolvă cu erori și consumă mult timp, investind multă energie. c) Cauze pedagogice:supraîncărcarea numărului de elevi din clasă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
direct; 2. interviul formal sau neformal. CHESTIONARUL este folosit pentru prima oară ca instrument de cercetare de către școala franceză St. Hall, în 1903. Heymans și Wiersma îl folosesc pe scară largă, în 1908, utilizînd metoda în elaborarea unei interesante tipologii temperamentale. Chestionarele cunosc o largă și precisă utilizare prin contribuția școlii personologice americane (Allport) cînd chestionarele devin o adevărată modă. Metoda chestionarului constă în a completa sau a da răspunsuri la un număr mare de întrebări ce au făcut obiectul unei
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cunosc mai multe tipuri de chestionar în funcție de obiectivele urmărite în investigație sau de tipul de răspuns dat de subiect. A. După obiectivele urmărite distingem chestionarele se împart în mai multe categorii. 1. Chestionarul de personalitate, pune în evidență caracteristicile atitudinale, temperamentale, caracteriale. Se numește uneori, inventar de personalitate. 2. O altă categorie o constituie chestionarul de investigare a sociabilității, de apreciere etc. 3. Chestionarul de cunoștințe, ne ajută la evaluarea cantității și a calității informațiilor de care dispune subiectul în legătură cu o
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
că un grup mic este mai ușor de unit decât un grup mai larg. • Vârsta membrilor este dorit să fie apropiată, deoarece diferențele mari de vârstă se exprimă în deosebiri de atitudini și aspirații. • Caracterul sportivilor deosebit de important, alături de trăsăturile temperamentale ale sportivilor. • Structura echipei, ocupația membrilor ei și modul de organizare în cadrul grupului. Deosebirile de profesii, de ocupații și interese limitează comunicarea numai la mecanismele operatorii și nu se transferă în domeniul afectiv. • Motivația este unul din factorii de bază
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
cu sine, încrezător în biruința neamului românesc, avînd deopotrivă o morală a convingerii și responsabilității, cu judecăți și atitudini necontradictorii, chiar dacă, se spune, marile personalități au cunoscut cezurile și rătăcirile unor rupturi pe măsură. În cele din urmă, un Vulcănescu temperamental, al bunei relativități, cu îndoială și măsură, un salahor al proiectelor "orientat spre Nord, singurul punct cardinal fix", cum însuși mărturisea într-un autoportret "serios și neserios"53, un Vulcănescu înainte-mergător, pe care-l auzind uneori spunînd, cu înțelepciune și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu volumul Poezii. Încă din prima carte, lirica scrisă de P. are câteva caracteristici păstrate și ulterior: concizia expresiei, spontaneitatea stilului, conferite de simplitatea cuvintelor. Poeta realizează o confesiune lirică în versuri cu accente bacoviene, vizibile mai ales în componenta temperamentală. Versul e străbătut de tensiune lirică, rezultat al cultivării unei tematici bazate pe stări precum tristețea și nostalgia și al îmbinării dramatismului cu delicatețea: „Pretutindeni melancolie, / întuneric și umbre, / umbre și dragoste latentă,// Pretutindeni” (Pretutindeni). Latura dramatică nu este însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
cu influențe negative asupra structurii. În vederea asigurării unei bune adaptări școlare încă înainte de intrarea copilului în școală în clasa I, trebuie analizat dacă și în ce măsură el este pregătit pentru însușirea scris-cititului și calculului. Timizii, mai ales cei înceți și slabi temperamental daca nu sunt sprijiniți cum trebuie de către cineva este competent și la momentul oportun riscă să devină elev cu dificultăți școlare. Afectivitatea stimulează în mod normal capacitatea de adaptare, îndeplinind un rol stenic în depășirea dificultăților școlare. Gama tulburărilor afective
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
trăsături de conținut, socio-morale și axiologice (caracterul). Aspectele instrumentale, performanțiale ale personalității (aptitudinile) vor fi prezentate într-un alt capitol al acestui manual. 3. Temperamentultc "3. Temperamentul" Cele mai accesibile, ușor de observat și identificat trăsături de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul energetic al acțiunii, la modul de descărcare a energiei și la dinamica acțiunii. De aceea, încercând să descriem pe cineva, vom putea utiliza, fără teama de a greși prea mult, adjective precum: energic, exploziv, rezistent
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce reprezintă aceste elemente determină temperamentul. În funcție de dominanta uneia din cele patru „umori” (sânge, bilă neagră, bilă galbenă, flegmă), temperamentul poate fi: sanguin, melancolic, coleric, flegmatic. Deși această explicație era oarecum naivă, trebuie să remarcăm intuirea determinismului endocrin al însușirilor temperamentale, precum și a ideii (adoptată de filosofia modernă) că macrocosmosul se reflectă în microcosmos. După aproape două milenii, Pavlov propune o explicație științifică a tipurilor de temperament în care caracteristicile activității nervoase superioare și raporturile dintre ele sunt noțiunile fundamentale. Însușirile
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
corelează cu temperamentul coleric; cel puternic echilibrat, mobil, se exprimă în temperamentul sangvinic, tipul puternic echilibrat, inert Ă în temperamentul flegmatic; tipul slab (luat global) fiind pus la baza temperamentului melancolic. Totuși, nu trebuie să punem semnul egalității între tipurile temperamentale și tipurile de sistem nervos. Acestea din urmă rămân, de-a lungul vieții, neschimbate, în timp ce temperamentul se construiește în cadrul interacțiunii individului cu mediul fizic și socio-cultural, suportând în același timp și influențele celorlalte subsisteme ale personalității. De aceea, am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și a unei încrederi reduse în forțele proprii. Cu o bază științifică incontestabilă, teoria lui Pavlov este, totuși, mai puțin utilă educatorilor care nu dispun de mijloacele necesare pentru identificarea tipurilor de sistem nervos. De aceea, prezentăm în continuare tipurile temperamentale după școala caracteriologică franceză (Le Senne; Berger, G. etc.). Pentru Le Senne, caracterul este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Senne, caracterul este ceea ce înțelegem astăzi în mod obișnuit prin temperament, adică „ansamblul dispozițiilor înnăscute, care formează scheletul mintal al individului” (Debesse, M., 1970, p. 223). În baza cercetărilor efectuate de psihologii olandezi Heymans și Wiersma, caracteriologii descriu opt tipuri temperamentale, prin combinarea a trei factori: emotivitatea, activitatea și „răsunetul” (ecoul). Astfel, oamenii pot fi caracterizați conform acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acestor dimensiuni ale căror extreme sunt: emotivitate (E) Ă non-emotivitate (nE); activitate (A) Ă inactivitate (nA); primaritate (P), tendința de a trăi puternic prezentul, extraversiune Ă secundaritate (S), tendința de a rămâne sub influența impresiilor trecute, introversive. Cele opt tipuri temperamentale ce rezultă din combinarea acestor dimensiuni sunt: tipul pasionat (E.A.S.), tipul coleric (E.A.P.), tipul sentimental (E.nA.S.), tipul nervos (E.nA.P.), tipul flegmatic (nE.A.S.), tipul sangvinic (nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
premise importante în procesul devenirii socio-morale a ființei umane. În sfârșit, adăugăm că, referindu-se la aspecte formale ale personalității, temperamentele nu sunt în relație cu aptitudinile, fapt evidențiat și de existența unor persoane cu performanțe deosebite aparținând tuturor structurilor temperamentale. 4. Caracterultc "4. Caracterul" Spre deosebire de temperament, care, după cum am văzut, se referă la însușiri puternic ancorate în ereditatea individului, caracterul vizează îndeosebi suprastructura socio-morală a personalității, calitatea de ființă socială a omului. De câte ori vorbim despre caracter, mai mult ca sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
termen. De aceea, psihologia americană preferă utilizarea termenului generic de personalitate, care include într-un sistem unitar ceea ce europenii înțeleg prin temperament și caracter. Adevărul este că, raportându-ne la celălalt, nu putem utiliza cuvinte neutre, constative. Chiar descriind trăsături temperamentale utilizăm termeni cu o conotație evaluativă (nervos, nestăpânit, lent, „moale” etc.). Etimologic, termenul caracter, care provine din greaca veche, înseamnă tipar, pecete și, cu referire la om, sisteme de trăsături, stil de viață. Acest termen ne trimite la structura profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare 2. Nivelul inteligenței 3. Aptitudini sau interese speciale 4. Trăsături de caracter mai pregnante 5. Particularități temperamentale dominante 6. Orientare școlară și profesională (dorința părinților, aspirațiile realiste ale elevului, părerea profesorului) 7. Recomandări de ordin pedagogic (precizarea unor obiective educaționale concrete și a intervențiilor educative oportune) ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Argumentați dificultățile cunoașterii psihologice a
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]