1,280 matches
-
activitatea INPCESPH s-a centrat pe elaborarea standardelor naționale de calitate pentru serviciile comunitare de tipul „locuințe protejate”, „centre rezidențiale”, „centre de zi”, „centre de criză”. Întrucât problematica „locuințelor protejate” nu este încă suficient clarificată și unitar abordată sub raport terminologic și metodologic în țara noastră, demersul științific inițiat devine util pentru specialiștii interesați în domeniu, oferind baza teoretică la standardele de calitate pentru locuințe protejate (persoane adulte cu handicapă care să fixeze reperele conceptuale și principiile de organizare ale materialului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
privindconcepte precum cel de „realitate”, „subiectivitate”, „intenționalitate”, „cunoaștere”etc., ci vom opera cu ele în înțelesul consacrat, al consensului tacit din comunitatea științifică, al așa-zisului „luat ca atare” (taken for granted). Se vor întreprinde unele clarificări conceptuale, dar precizări terminologice de detaliu ne-ar abate prea mult de la tema propusă. Realitatea socială este constituită din structuri, forțe și condiții „obiective” - existente în afara conștiinței și voinței individului -, dar și dintr-o componentă subiectivă. Clasica distincție „factori obiectivi” și „factori subiectivi” apare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
tehnic și a unor criterii de evaluare a eficienței asistenței.16 Modelul tratamentului social (modelul medical sau casework) a fost puternic influențat de curentele psihanalitice și psihoterapeutice ale începutului de secol XX, fapt care a condus chiar la o "reformă terminologică" în asistența socială din epocă. Astfel, termenul de "tratament" a fost înlocuit cu cel de "terapie", vorbindu-se frecvent despre terapia socială, socioterapie, psihoterapie, terapie de sprijin etc. În ceea ce privește obiectivele urmărite prin asistența derulată după modelul medical, acestea aveau în
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și mediază cu sacrul. Reprezentant al lui Dumnezeu, el este în slujba organizației bisericii sale, pe care o adună în jurul evlavioșilor și credincioșilor săi. Rutinizare, cotidianizare, naturalizare Jean-Pierre Grossein, noul traducător în franceză al operei lui Weber, ridică o problemă terminologică în jurul cuvântului "rutinizare" a charismei, provenit din vechea traducere a volumului Economie și societate (de Dampierre, Freund et alii, 1971). El îi preferă termenul "cotidianizare", din dublul motiv că noțiunea de "rutină" are defectul de a adăuga o tonalitate peiorativă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
footnote Eusebiu de Cezareea, Scrieri (Partea Întâia). Istoria bisericească. Martirii din Palestina, cartea a cincea, II, 2-4, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 13, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 191-192. footnote>. Martiriul. Precizări terminologice. Există un tip de martiriu, pe care îl putem denumit martiriul real, martiriul roșu, martiriul sângeros sau martiriul în sânge; un alt tip de martiraj este martiriul spiritual, martiriul alb, martiriul pe toată viața, martiriul prin dorință sau martiriul în
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
Păltiniș. Dimineața îmi recitesc conspectele pentru celălalt capitol al lucrării, Simbol lingvistic și simbol artistic. Citesc apoi aplicarea psiholingvistică a lui Victor Stoichiță la pictura lui Kandinsky și Mondrian, treabă excelent făcută, dar tristă în demersurile ei metodologic-structuraliste. Ce junglă terminologică într-un domeniu care aspiră la univocitate și pozitiv! După masa de prânz, proiectăm seara despărțirii și a bilanțului în cămăruța lui Noica. Andrei are ideea unui mic Abschiedsduett vesperal și îmi arată - o adevărată performanță - opt strofe în marginea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
categorii al celor mari: Aristotel-Kant-Hegel. Întrebarea lui Noica, menită să verifice dacă are în față un filozof autentic ― "Care îți e ideea?" ―, corect formulată ar fi tocmai aceasta: "Care îți e codul?" Iar "codul" (sau idiomul) este o vastă invenție terminologică cu alură de construcție, invenție în lanț, catenată ("legato"), complicîndu-se treptat, până când capătă forma unei adevărate "tapiserii metafizice": este o gândire cu "figuri impuse" al căror autor e chiar cel ce gândește cu ajutorul lor. Această auto-constrîngere are în ea ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fost uneori fie divergente, fie convergente, le-am grupat „tematic”, ținând cont și de alte dimensiuni ale teoriilor politice cu care s-au intersectat (de exemplu, cu reprezentarea politică). Înainte de a prezenta conținutul dezbaterilor, vreau să atrag atenția asupra suprapunerii terminologice care se face între aceste două formulări: interese ale femeilor și interese de gen. Există studii din care reiese că sintagma „interese de gen” este sinonimă cu „interese ale femeilor” (se alternează în text utilizarea acestora), obiectivul analizei fiind exclusiv
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
libertate, încât a refuza dialogul cu ei înseamnă a-ți decapita pentru a doua oară șansa care, la vârsta lor, ți-a fost refuzată ție. august, 1999 Generația ’80 în Basarabia - schiță de portret Tinerii scriitori din Basarabia, optzeciștii - replică terminologică a multmediatizatei și valoroasei generații ’80 din România - sunt, fără a supradimensiona segmentul politic al problemei, copiii literari ai perestroicii pe meleagurile noastre. Debutul în presă și, in cazurile fericite, debutul în volum a multora dintre ei s-a produs
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
supus, prin urmare, unei duble presiuni: mai Întâi, o presiune a ceea ce-și imaginează că trebuie să fie un autoportret (și aici el se lovește de două baraje succesive: de preluarea unor clișee, În primă instanță și de imprecizia terminologică și psihologică a autoportretului-ca-entitate-literară); pe de altă parte, scriitorul este supus presiunii scrisului ca atare, precum și instinctivei tendințe a acestuia de a se obiectiva. Autoportretul scriitorului de jurnale intime va fi, așadar, marcat Întotdeauna de Îndoita realitate a unui prea-plin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
perioadă cunoscută exclusiv prin învățarea instituționalizată poate fi, în unele cazuri, salutară 53. Distincția nu este întotdeauna posibilă, de vreme ce oamenii își pot îmbogăți pe cale livrescă informațiile sau reprezentările despre orice episod din trecut, inclusiv din acela personal. Oricâte alte precizări terminologice prin formulări de genul memoriei generaționale, culturale, tranzacționale ș.a. am adopta, putem observa că ceea ce numim, în final, memorie, solicită, la rândul său, o istoricizare: surprinderea evoluției sale într-un anume context cultural, social, politic. Un individ poate avea mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Sclavia, de exemplu, era prezentată ca un fenomen istoric reprobabil dar persistent, practicat până în secolul XIX263. Djuvara anula astfel teoria sclavagismului ca "mod de producție al antichității". În privința nobililor și a țăranilor din Evul mediu, autorul a optat pentru explicații terminologice, fără a se aventura în judecăți facile asupra rolurilor sociale și fără a teoretiza un feudalism românesc anterior feudalității occidentale 264. Lucrarea se încheia cu întemeierea statelor medievale românești, o certitudine politică văzută drept rezultat al unor acumulări, coabitări sau
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
data de 4.08.2010). 23 Pierre Nora, op. cit., pp. 24-26. 24 "Riscul inerent al studiului acestor locuri ale memoriei rămâne prin definiție [acela] că privilegiază marginalul și minoritarul, ca refugii naturale ale memoriei amenințate" (Ibidem, p. 19). 25 "Diversitatea terminologică ascunde faptul că majoritatea contribuțiilor în domeniul studiilor de memorie continuă programe de cercetare ce obișnuiau să navigheze sub stindarde diferite" (Wulf Kansteiner, Finding Meaning in Memory: A Methodological Critique of Collective Memory Studies, în "History and Theory", nr. 41
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai 1981: "exemplele delirului tracoman sunt atât de irezistibile încât trebuie să ne străduim ca întreaga emisiune să nu devină doar prilej de haz" (Monica Lovinescu, Jurnal. 1981-1984, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2003, p. 87). 74 Confuziile terminologice și investigațiile sumare au provocat însă reacții adverse. Încă din 1985, Monica Lovinescu sesizase la istoricii din exil o incoerență conceptuală dăunătoare, dublată uneori de atitudini excesiv pasionale, care aveau să se perpetueze și după căderea regimului Ceaușescu: "nu miturile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
limba latină a secolului al XX-lea. Problema ei este cea a responsabilității transplantării corecte a unor categorii lingvistice și poetice fundamentale. Denotație și conotație, metaforă și metonimie, sistem și proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
practice deriziunea fenomenelor literare, la accepțiunea de gen în sine, delimitându-și teritoriul prin trăsăturile proprii și diferențele specifice în raport cu alte tipuri de literatură asemănătoare. La finele parcurgerii teoriilor antice, medievale, renascentiste, moderne, formaliste, structuraliste, poststructuraliste și postmoderne din aria terminologică subsumată, parodia nu ne apare ca un proces epuizat, închis. Dimpotrivă, o percepem drept o formă de rescriere bogată în semnificații, dar și în contradicții, multe dintre ele potențate, ce-i drept, de puternica personalitate a romanului, care tinde, în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
citată și cea care citează". Premisa discutării operelor parodice ca parteneri de erudită dispută într-un dialog desfășurat fie între generații, fie între școli literare situate, polemic, la antipozi, invocând cunoscuta teorie a dialogismului, se regăsește, de asemenea, la nivel terminologic. Ca mecanism autogenerator, dar și de autocenzură al literaturii, parodia ia în calcul și "ridiculizarea unei școli literare adverse, desființarea sistemului ei de creație, "demascarea"" acesteia", ajungând să promoveze ceea ce s-a numit devierea de la normă. O asemenea operație practică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literară, și teoria acestui moment, întrucât, prin reprezentanți de seamă, ele se îndreaptă de asemenea în direcția recuperării, reinterpretării și valorificării pe cât posibil obiective a canonului, recomandând traseul respectiv ca sursă de inspirație și scriitorilor. Punctul de vedere formalist este, terminologic vorbind, un deschizător de drumuri pentru atât pentru teoreticienii literari ai secolului XX, cât și pentru romancierii postmoderni, căci teoria "narațiunii dialogice" pe care cei dintâi au propus-o, iar cei din urmă au aplicat-o ca principiu intern de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
aducând un element nou: el subliniază că redescoperirea postmodernistă a trecutului, a ceea ce a fost deja spus nu poate fi inocentă (...). Ironia, buna dispoziție, nostalgia parodică și atuoparodică sunt câteva dintre modalitățile acestei recunoașteri"310. Parodia produce mai multe "sertare" terminologice: postmodernismul soft e cel care asigură dominația ficțiunii parodice, pornind de la evenimentul istoric dat și ironizându-l printr-o înseriere proprie de teme și motive, în timp ce postmodernismul hard parodiază, la propriu, întreaga literatură prin excesul de real pe care îl
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
adică o ficțiune extrem de conștientă de statutul ei de ficțiune, și totuși luând drept obiect evenimentele unei istorii văzute în calitatea sa de construcție umană (și narativă) care are multe în comun cu ficțiunea. Accentul cade aici pe o triadă terminologică: metaficțiune natura reflexivă a scriiturii, problematizarea acută pe care o impune ea, menținând trează atenția publicului; istoriografică scriitura propriu-zisă specifică unui autor, construcția (structura) povestirii ficționale; practica parodică prin aceasta nu se înțelege imitarea, ridiculizarea altor motive, teme, chiar opere
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literaturii document, ca "document artistic", urmărind înscrierea acesteia în tabloul general al formelor și speciilor literare Intențiile respective, dar și natura însăși a creației lui Soljenițîn, o obligă pe Cecilia Maticiuc la analize textuale detaliate și la excursuri teoretice și terminologice destul de întinse, împrejurare ce imprimă cărții ei un accentuat caracter tehnic și de studiu ce amintește de cartea lui G. Lukács, Soljénitsyne, apărută la Paris și la Berlin în 1970, înainte ca scriitorul rus să fie expulzat din URSS. Tot atât de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
exterior) și efectul de ficțiune (care creează verosimilul din interior), variabilă după genuri și după trăsăturile specifice complexe ale procesului de producere-receptare, asigură verosimilul oricărei narațiuni. În ce privește planul conținutului fictiv, descrierea acestei duble naturi este facilitată de existența unor distincții terminologice tradiționale, precum cea între persoană și personaj, istorie și narațiune, material și construcție sau arhitectonică. În textul narativ, aceste manifestări ale dublei naturi a ficțiunii nu sunt limitate doar la istorie, ci vizează și narațiunea acestei istorii (narația)64. În ce privește
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Functioning of Narrative și A Dictionary of Narratology de Gerald Prince, în acela european, prin Narratology. Introduction to the Theory of Narrative de Mieke Bal și în acela izraelian, în Narrative Fiction: Contemporary Poetics de Shlomith Rimmon Kenan. Întreg arsenalul terminologic instituit de naratologia clasică incluzând distincția story discourse sau concepte ca autor, narator, intrigă, homodiegeză, heterodiegeză, focalizare, perspectivă, funcțiile, distanță, punct de vedere din contribuțiile lui Tzvetan Todorov, Roland Barthes, Claude Bremond, Algirdas Julien Greimas, Gunter Muller, Franz Stanzel sau
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
de aplicații de modele și categorii naratologice la anume manifestări, genuri sau perioade, decât naratologii în sensul consacrat al cuvântului. Ele studiază complexitatea diferitelor media și posibilitățile expresive ale acestora și implică o regândire semnificativă a naratologiei, a câmpului ei terminologic și a formelor ei de elaborare. Categoria elaborărilor și aplicațiilor din naratologia transmedială, ca parte a tabloului disciplinar aflat, așa cum arată Ansgar Nünning, încă în curs de diferențiere, semnalează faptul că prin instituirea unei naratologii transmediale s-a produs o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]